Sociologul Sebastian Lăzăroiu acuză majoritatea caselor de sondare a opiniei publice că au publicat, înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale, „rezultate falsificate”. „Uitați-vă doar la casele de sondaje care îl dădeau pe Ciucă aproape în turul al doilea. Toate acele rezultate au fost falsificate, cu bună știință, contra bani de la partid. Ciucă a intrat în campanie cu 8-9% și a luat 8-9%. Doar două sau trei case de sondare au reflectat corect rezultatul lui pe tot parcursul campaniei”, a declarat Lăzăroiu pentru Edupedu.ro.
Amintim că primul tur al alegerilor prezidențiale 2024 l-a adus pe Călin Georgescu, un candidat pro-rus și cu poziții ultra-naționaliste și anti-europene, pe primul loc cu peste 22% din voturi, urmat de Elena Lasconi (USR) pe locul 2, cu 1519 voturi în fața lui Marcel Ciolacu, în condițiile în care niciunul dintre exit-poll-urile publicate după închiderea urnelor nu au previzionat un astfel de rezultat, după cum relatează G4Media.ro.
Într-o analiză pentru Edupedu.ro, sociologul Sebastian Lăzăroiu, fost consilier al președintelui Traian Băsescu și ministru al muncii în Guvernul Emil Boc, a declarat că, „legat de casele de sondare și o spun cu uimire, dincolo de acest eșec scuzabil cu Georgescu: pe vremea mea, din 10 case de sondare, 8 dădeau rezultate corecte; astăzi, din 10 case de sondaje, 8 dau rezultate falsificate (nu false, falsificate). Uitați-vă doar la casele de sondaje care îl dădeau pe Ciucă aproape în turul al doilea. Toate acele rezultate au fost falsificate, cu bună știință, contra bani de la partid. Ciucă a intrat în campanie cu 8-9% și a luat 8-9%. Doar două sau trei case de sondare au reflectat corect rezultatul lui pe tot parcursul campaniei”.
Rezultatul primul tur al alegerilor prezidențiale „e un șoc binevenit! Mă bucur că s-a întâmplat așa. Grecii și-au măturat vechea clasă politică abia după ce au intrat în colaps economic. Noi avem șansa să o facem înainte de colapsul economic, pentru că el pândește la ușă. E nevoie de reforme instituționale serioase și e nevoie ca partidele mainstream, înnoite, să învețe să coopereze pentru că ăsta e viitorul: vot fragmentat, curente diferite, absența unor partide dominante, cum a fost PSD la un moment dat”, a afirmat Lăzăroiu, pentru Edupedu.ro.
„S-ar putea ca duminica viitoare să aflăm că, numeric, nu e posibilă decât o majoritate între PSD, USR și PNL, dacă vrem să izolăm (nu să anihilăm) curentele excentrice. Stânga-dreapta, PSD-anti-PSD, comuniști-anti-comuniști sunt dihotomii depășite, folosite doar în campanii. Ele nu mai au relevanță pentru alegători”, a atras atenția sociologul.
Declarațiile integrale acordate Edupedu.ro de către sociologul Sebastian Lăzăroiu:
Rep: Care sunt cauzele care au condus la un rezultat fără precedent în istoria României, în alegerile prezidențiale: un candidat care nu a fost surprins de nicio casă de sondare a opiniei publice și de nicio instituție cu rol de prim-plan în societate (instituții ale statului, media cu excepții etc), cu discurs pro-Putin și neolegionar, a obținut cele mai multe voturi în primul tur?
Sociologul Sebastian Lăzăroiu: Sunt și cauze interne, și contextul global. Contextul îl știm: pandemia cu restricțiile ei a însemnat restrângerea unor libertăți, după pandemie a venit inflația și imediat războiul din Europa care a crescut și mai mult inflația, mai ales prin criza energetică. Consecințele interne nu s-au lăsat așteptate: nemulțumiri în creștere, sărăcirea clasei de mijloc și influențele războiului hibrid, purtat prin propaganda lui Putin, care a afectat și mai mult jocul democratic. La acestea s-a adăugat orbirea partidelor tradiționale, oricum aflate în criză de legitimitate de mai bine de un deceniu. Nu e nicio surpriză, deci, că USR, un partid nou, a reușit să se salveze la acest prim tur de scrutin. Construirea unui sistem cu circuit închis (bani de la buget pentru cumpărarea celor mai multe media), bălmăjirea reformelor, lipsa de onestitate și asumare, garnitura de lideri tot mai slabi (și mai lacomi, aș adăuga) a culminat cu cea mai penibilă ofertă electorală la un scrutin prezidențial. Noi am mai avut perioade în istorie când democrația mimată până la ridicol și putreziciunea din sistem au favorizat apariția mișcărilor extremiste mesianice. Călin Goergescu pare un déjà vu.
Rep: Ați absolvit în 1996 cursurile Facultății de Sociologie din cadrul Universității București, ați făcut un masterat în politologie la aceeași facultate (1997). De ce a fost Călin Georgescu sub radarul tuturor caselor de sondare? Mai există în România, în prezent, o școală de sociologie?
Sebastian Lăzăroiu: N-aș vrea să vorbesc despre școala de sociologie, am rupt legăturile cu ea. Pentru mine profesia pentru care m-am pregătit a devenit mai mult un hobby. Dar sunt niște lucruri pe care le pot observa. Surpriza Călin Georgescu nu e prima pentru casele de sondare. Am trăit-o și eu, pe când mă ocupam cu sondajele, în 2000. Puțină lume își amintește (unii au și amintiri distorsionate), dar vă spun că, în 2000, toate casele de sondare l-au avut pe Vadim Tudor înainte de campanie la 5-6%, în campanie la 10-12% și abia în sondajul la urne aproape de scorul pe care l-a obținut (28%). Aproape tras la indigo după cazul Călin Georgescu. Și atunci, ca și acum, a acționat o spirală a tăcerii. Dar ascensiunea fulminantă a lui Georgescu a fost, evident, potențată de scoaterea din cursă a Dianei Șoșoacă, care a trezit revoltă în bazinul suveranist și l-a făcut pe Simion complice involuntar cu Ciolacu. Mișcarea de la CCR a fost clar influențată politic, numai că artizanii ei au fost niște ageamii care nu pricep mare lucru din dinamica opiniei publice și au impresia că simpla scoatere din cursă a unui candidat diminuează și curentul pe care-l reprezintă. S-a dovedit că l-a umflat, iar beneficiarul vizat (Simion) a fost turtit iremediabil.
Ce aș vrea să mai spun legat de casele de sondare și o spun cu uimire, dincolo de acest eșec scuzabil cu Georgescu: pe vremea mea, din 10 case de sondare, 8 dădeau rezultate corecte; astăzi, din 10 case de sondaje, 8 dau rezultate falsificate (nu false, falsificate). Uitați-vă doar la casele de sondaje care îl dădeau pe Ciucă aproape în turul al doilea. Toate acele rezultate au fost falsificate, cu bună știință, contra bani de la partid. Ciucă a intrat în campanie cu 8-9% și a luat 8-9%. Doar două sau trei case de sondare au reflectat corect rezultatul lui pe tot parcursul campaniei.
Rep: Putem vorbi și de un eșec al universităților de științe politice și al celor care au departamente și specializări de științe politice, de sociologie, dar pe care le-am văzut acum rupte complet de realitate?
Sebastian Lăzăroiu: Nu știu. Am rupt legătura cu mediul academic și cu orice alte întreprinderi sociologice. Dar sociologia și științele politice nu înseamnă doar sondaje și predicții. Nu vreau să scuz pe nimeni, însă cred că spirala tăcerii e foarte greu sau imposibil de măsurat. E foarte dinamică și depinde de mediul comunicațional general. Când media se concentrează pe doi, trei, patru candidați pe care îi prezintă ca legitimi, iar pe ceilalți îi stigmatizează, alegătorii au tendința să nu-și exprime preferințele decât în cabina de vot și, eventual, după ce au votat. Poți face teorii, poți să ai intuiții, dar nu poți măsura fenomenul decât prin cercetare dedicată, nu prin sondajele curente. Aici e de discutat dacă se mai face cercetare în universități, dacă există finanțare pentru așa ceva.
Rep: Vedeți vreo legătură între alegerea pro-rusului Călin Georgescu de către cei mai mulți români, în primul tur al prezidențialelor, și cei 10 ani de România educată promovată de Klaus Iohannis? Este Călin Georgescu o moștenire pe care ne-o lasă Iohannis?
Sebastian Lăzăroiu: Văd o legătură între rezistența sistemului de educație la schimbare și rezultatul acestor alegeri. E veche cât tranziția. Legile care au urmat proiectului „România Educată” își vor arăta efectele abia peste zece ani după ce au fost promulgate. Specialiștii în educație sunt sceptici că ele vor avea efecte serioase. Dar văd o legătură între cei 35 de ani de degradare continuă a sistemului de educație, cu reforme de tip „stop and go” urmate chiar de restaurații, și capacitatea alegătorilor de a evalua o ofertă electorală.
Rep: Care sunt primele dvs concluzii, după primul tur al alegerilor prezidențiale?
Sebastian Lăzăroiu: E un șoc binevenit! Mă bucur că s-a întâmplat așa. Grecii și-au măturat vechea clasă politică abia după ce au intrat în colaps economic. Noi avem șansa să o facem înainte de colapsul economic, pentru că el pândește la ușă. E nevoie de reforme instituționale serioase și e nevoie ca partidele mainstream, înnoite, să învețe să coopereze pentru că ăsta e viitorul: vot fragmentat, curente diferite, absența unor partide dominante, cum a fost PSD la un moment dat.
S-ar putea ca duminica viitoare să aflăm că, numeric, nu e posibilă decât o majoritate între PSD, USR și PNL, dacă vrem să izolăm (nu să anihilăm) curentele excentrice. Stânga-dreapta, PSD-anti-PSD, comuniști-anti-comuniști sunt dihotomii depășite, folosite doar în campanii. Ele nu mai au relevanță pentru alegători.