Rezultatele României la PISA 2018 arată “șocant”, adică “așa cum am știut de acum 7 ani, uitându-ne la rezultatele elevilor de clasele a II-a și a IV-a”, fără să facem, însă, nimic. Concluzia vine de la cercetătorul Mircea Miclea, care a analizat pentru Edupedu.ro raportul lansat astăzi de OECD ce arată că România are cele mai slabe rezultate din ultimii 9 ani la testele PISA 2018, arătând un procent de analfabetism funcțional încă și mai mare decât știam până acum: 44%.
“Cauza este performanța didactică slabă a profesorilor”, a declarat Mircea Miclea, pentru Edupedu.ro, precizând că trebuie “să se stabilească criterii de performanță pentru fiecare disciplină, pentru fiecare profesor de la fiecare disciplină și salariile să fie în funcție de performanța profesorilor“. “Sistematic este o diferență enormă între notele de la clasă și rezultatele de la Evaluarea Națională și nimeni nu este penalizat”, a continuat fostul ministru al Educației.
Vezi mai jos cum arată un exemplu de mecanism de salarizare diferențiată și avertismentele lansate de Mircea Miclea după decizia Guvernului Orban de a comasa Institutul de Științe ale Educației cu Centrul Național de Evaluare și Examinare: “o gafă monumentală” care tocmai a ras singurul institut de cercetare prin care România putea să analizeze rezultatele politicilor sale educaționale.
Mircea Miclea, analiza integrală realizată pentru Edupedu.ro cu privire la rezultatele PISA 2018:
Rep: Ce arată rezultatele PISA – pe România?
Mircea Miclea: Arată un regres față de 2015 semnificativ, mai ales la matematică, unde este o scădere de 14 puncte. Dar este un regres pe toate liniile, deci și pentru literație, și pentru științe.
Aceste rezultate sunt de fapt consonante cu datele pe care elevii le-au obținut la evaluarea națională în urmă cu 7 ani. În clasa a II-a, erau 30% elevi care erau sub nivelul 2 de performanță și acum sunt tot 30% (detalii aici).
Deci, altfel spus, se știa și era confirmat de Evaluările Naționale exact același procent de 30%. Acum suntem tot cu 30% sub nivelul 2 de performanță, adică foarte slabi, iar acest lucru se știa cu 7 ani în urmă. E trist că, deși se știa, nu s-au luat măsurile necesare. Iar măsurile erau scrise și în lege, dar nu s-au aplicat:
- trebuia ca rezultatele de la aceste evaluările naționale [la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a – n.red.] să fie utilizate pentru planuri individualizate de învățare. Adică profesorii să aplice o învățare remedială pentru elevii cu rezultate slabe, un plan de consolidare cu elevii cu performanțe medii și un învățământ de excelență pentru cei cu performanțe bune. Sunt în lege toate aceste lucruri, dar din păcate nici Ministerul Educației, nici Inspectoratele Școlare Județene și nici profesorii nu au aplicat această prevedere. Dacă se aplicau, nu ajungeam unde suntem.
Știam cu 7 ani în urmă unde suntem și aveam instrumentele de intervenție, dar nu am făcut nimc.
Rep: România obține cel mai slab punctaj din ultimii 9 ani. Care este cauza?
Mircea Miclea: Cauza este performanța didactică slabă a profesorilor. Profesorii sunt principalul factor de predicție a performanței elevilor. Sistematic este o diferență enormă între notele de la clasă și rezultatele de la Evaluarea Națională și nimeni nu este penalizat.
Practic, ce ar trebui făcut: să se stabilească criterii de performanță pentru fiecare disciplină, pentru fiecare profesor de la fiecare disciplină și salariile să fie în funcție de performanța profesorilor.
Rep: Sindicatele susțin că nu se poate aplica o salarizare diferențiată, pentru că astfel ar fi sancționați nedrept profesorii de la școlile din medii defavorizate. Cum poți compara un profesor de olimpici cu un profesor din mediul rural?
Mircea Miclea: Absolut greșit. Noi avem evaluările de la clasa a II-a. Profesorul își poate compara rezultatele clasei sale de-a II-a cu media națională, după care peste doi ani aceeași clasă cu același învățător susține evaluarea la clasa a IV-a. Și pe acestea le putem compara cu media națională și apoi cu rezultatele din urmă cu doi ani – adică cu rezultatele obținute de profesor la aceeași clasă.
Poți astfel să evaluezi progresul fiecărui învățător prin raportare la media națională, dar și prin raportare la ceea ce el însuși a făcut la clasa a II-a. Astfel, compari o școală cu ea însăși și un profesor cu el însuți, astfel încât să vezi ce a făcut el în 2 ani. .
Acesta este un exemplu de mecanism de salarizare diferențiată în funcție de progres.
Masa de salarizare ar trebui să rămână constantă pe școala, dar să se distribuie diferit: pentru cei mai buni mai mult, pentru cei mai slabi mai puțin. Acum avem o salarizare nediferențiată, aceeași indiferent dacă ai performanțe bune sau slabe.
Rep: Cel mai mare regres înregistrat de România este la Matematică – cu un analfabetismul funcțional la apogeu, de 47%. Este cea mai mare scădere față de testarea anterioară, de când participăm la PISA. Ce se întâmplă cu predarea matematică în România, unde este problema?
Mircea Miclea: Cred că sunt tot mai puțini profesor de matematică buni.
Este necesară introducerea masteratului didactic, pentru a face o nouă pregătire a personalului din domeniu. Și cred că trebuie și o formare continuă foarte bine țintită pe cum anume trebuie predată matematica acum, în perioada internetului. În continuare cred că se pune accent numai pe formule și calcule mecanice, care pot fi făcute acum de softuri, și nu se pune accent pe modul în care o situație este reprezentată în limbaj matematic sau cum anume te ajută matematica să rezolvi o situație concretă. Or testele PISA exact acest lucru măsoară.
Rep: Estonia înregistrează o creștere fulminantă, fiind în topul statelor OECD ca performanță a educației. Ce a făcut Estonia?
Mircea Miclea: Responsabilă este formarea personalului prin masterat didactic. Dar degeaba scrii legi, dacă ele nu sunt luate în seamă. Și, după câte știu, a fost o reformă curriculară.
Și alocarea bugetară pentru educație este substanțială, or la noi este sub 4%. Dacă dai atât de puțini bani pentru educațe, la un moment dat vei vedea efectele acestei subfinanțări.
Dar finanțarea trebuie corelată cu performanța. Nediferențată, această creștere salarială are un efect zero asupra performanțelor elevilor. Și vedem concret asta, în România: au crescut salariile profesorilor și, dimpotrivă, au scăzut performanțele elevilor. Salarizarea trebuie dată diferențiat și trebuie condiționată de rezultatele elevilor.
Noi vedem o creștere a ecartului, o înrăutățire a situației de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a.
Nu putem să ne tot mirăm, deși știam clar care e situația și ce trebuie făcut: evaluările naționale intermediare s-au dat [la nivel național în fiecare an, din 2014 încoace – n.red.] și au valori formative, deci au funcția de a te ajuta ca Minister să intervii și să nu ne mai mirăm în clasa a VIII-a de rezultate.
Rep: Rezultatele slabe obținute de România la PISA vin în același an în care Guvernul comasează Institutul de Științe ale Educației (institut de cercetare a politicilor educaționale, cunoscut publicului larg mai ales ca instituția care concepe curriculumul), cu Centrul Național de Evaluare și Examinare (care concepe subiectele de examene). Ce efect va avea această decizie?
Mircea Miclea: Comasarea Institutului de Științe ale Educației (IȘE) cu unitatea administrativă din interiorul Ministerului Educației este o gafă monumentală. O desființare similară a făcut Ceaușescu, tot fără să anunțe pe nimeni. Acum se repetă istoria în deplină libertate și democrație.
Era singurul institut capabil cât de cât să aibă independență și să prezinte rezultatele cercetărilor în domeniul educației din România în mod obiectiv. Și era un institut științific. Acum, comasându-l cu o unitate din interiorul Ministerului Educației, IȘE își pierde statutul de institut de cercetare.
Practic, România nu mai are în acest moment niciun institut de cercetare prin care să analizeze rezultatele politicilor sale educaționale. Independența științifică a cercetătorilor devine nulă și sunt simpli subordonați ai ministrului, care orice funcționar public.
Rep: Adică, de acum înainte, dacă directorul spune: Nu publicați rezultatele studiului X, derulat din bani publici, ei trebuie să execute? E posibil să nu mai vedem Rapoarte de genul celui în care IȘE avertizat că jumătate dintre profesori nu au fost învățați să predea conform noilor programe școlare?
Mircea Miclea: Absolut. Superiorul ierarhic poate spune: nu dai asta, că îți tai din salariu. Directorul acestui centru care va comasa IȘE și CNEE este ca orice director din minister, poate fi numit politic, poate să fie incompetent științific și poate să blocheze oricând, la cererea ministrului, orice informație care e neplăcută.
Cercetătorii din IȘE devin legal funcționari și își pierd statutul științific, fiind subordonați unui director. Automat, IȘE și-a pierdut și acreditarea de institut de cercetare.
O instituție publică de cercetare a educației tocmai a dispărut.
Lucrurile merg din rău în mai rău.
Rep: Care sunt soluțiile, pentru inversarea trendului în educație?
Mircea Miclea: Ar trebui măcar reînființat acest institut, pe care l-au desființat abuziv, în stil ceaușist.
Apoi, în pactul național era scris că Parlamentul va monitoriza politicile educaționale și Parlamentul nu s-a achitat deloc de această sarcină. Parlamentul trebuie să înființeze o unitate de monitorizare a politicilor educaționale, așa cum prevede Legea educației. Parlamentul trebuie să își reactiveze această responsabilitate, pentru că e cât de cât mai stabil decât guvernele.
Acestea sunt lucrurile riguroase care trebuie aplicate, dacă cei care ne conduc au o minimă luciditate.
Pe de altă parte, trebuie finanțare suplimentară, pentru că cu 4% nu te poți altepta să performezi. Apoi trebuie aplicată salarizare diferențiată, masteratul didactic și formarea riguroasă a profesorilor.
Rep: În concluzie, cum arată rezultatele PISA 2018 obținute de România?
Mircea Miclea: Arată așa cum am știut de acum 7 ani, uitându-ne la rezultatele elevilor de clasele a II-a și a IV-a: șocant! Și mult mai prost decât în 2015.
Descarcă de aici Raportul cu rezultatele PISA 2018
Citește și:
-
BREAKING Rezultate PISA 2018: România obține cel mai slab punctaj din ultimii 9 ani, cea mai mare cădere fiind la Matematică. Analfabetismul funcțional, la apogeu
-
2015: Rezultate socante la evaluarea elevilor din clasele a II-a, a IV-a si a VI-a. Elevii nu invata sa aplice si sa analizeze cunostintele din scoala – Mircea Miclea
Costin Ionescu
Ș.L.
Redacția
