Situația din învățământul românesc, atât prin felul cum se prezenta înaintea pandemiei Covid-19 cât și prin schimbări cauzate de aceasta, este menționată la capitolul “Riscuri și amenințări la adresa valorilor constituționale” în raportul de activitate pe 2020 al Serviciului Român de Informații, publicat săptămâna aceasta pe site-ul Camerei Deputaților. Documentul invocă ”deficiențe conexe calității precare a resurselor și infrastructurii”, dar și capacitatea slabă a sistemului de învățământ de a gestiona problemele cauzate de pandemie.
În plus, raportul SRI notează, sumar, probleme de fond existente în educație:
- “Calitatea serviciilor furnizate de sistemul de învățământ preuniversitar a fost afectată și de lipsa unor progrese semnificative în reglementarea și aplicarea unor mecanisme de stimulare a învățământului profesional și tehnic, precum și de formalismul în implementarea unor programe naționale vizând îmbunătățirea condițiilor în care învață elevii, reducerea absenteismului și a abandonului școlar și profesionalizarea cadrelor.”
SRI face trimitere și la unele “sincope” în învățământul superior, despre care notează, însă, o capacitate mai mare de adaptare la condițiile impuse de pandemie.
Iar în cazul cercetării, documentul descrie un sector confruntat cu probleme structurale, anume unul “caracterizat de gestionarea ineficientă a resurselor financiare, lacune de reglementare, absența coerenței instituționale (…)”.
Raportul SRI pe 2020 despre învățământul preuniversitar, învățământul superior și cercetare, în contextul pandemiei:
- “Sistemul de învățământ a continuat să fie afectat atât de deficiențe conexe calității precare a resurselor și infrastructurii, cât și de capacitatea redusă de gestionare a provocărilor generate de pandemie. S-au înregistrat progrese exclusiv punctuale pe linia digitalizării și s-au accentuat decalajele în accesul la servicii, la infrastructura și la tehnologia necesare derulării activității didactice în mediul virtual, pe fondul capacității reduse a sistemului de a asigura măsuri adecvate în beneficiul elevilor din categorii defavorizate.
- Calitatea serviciilor furnizate de sistemul de învățământ preuniversitar a fost afectată și de lipsa unor progrese semnificative în reglementarea și aplicarea unor mecanisme de stimulare a învățământului profesional și tehnic, precum și de formalismul în implementarea unor programe naționale vizând îmbunătățirea condițiilor în care învață elevii, reducerea absenteismului și a abandonului școlar și profesionalizarea cadrelor.
- În învățământul superior s-au manifestat sincope de natură să diminueze eficiența actului didactic, deși universitățile au demonstrat capacitate de adaptare la translatarea cursurilor în mediul online..
- Sectorul de cercetare, dezvoltare și inovare a continuat să fie caracterizat de gestionarea ineficientă a resurselor financiare, lacune de reglementare, absența coerenței instituționale și nivelul redus de corelare cu alte domenii de activitate, cu mediul privat și cu cercetarea științifică internațională.”
Alexa Stănescu
