SINTEZĂ Schimbările propuse de guvern prin „ordonanța-trenuleț”, în domeniul educației: dispar prevederi legate de instituții, sunt păstrate amânări-cheie în domeniul social / Guvernul extinde până în septembrie 2025 perioada de punere în aplicare a Legii învățământului preuniversitar

Programul Masa sănătoasă, o serie de măsuri privind organizarea sistemului de învățământ sau a ciclului liceal se schimbă din nou, după ce schimbarea lor fusese propusă în proiectul de OUG privind măsuri fiscal-bugetare, pus în transparență zilele trecute de Guvern. Potrivit noii versiuni a proiectului, obținută de Economedia.ro după ședința de guvern de aseară, rămân valabile amânările pentru o serie de măsuri sociale, cu impact asupra zonelor defavorizate.

Iar guvernul extinde de la 8 luni la doi ani perioada în care trebuie să pună în aplicare, prin norme și metodologii, prevederile Legii învățământului preuniversitar.

Schimbări-cheie, comparativ cu vechea versiune a proiectului de OUG:

Apare o nouă amânare la principalul articol din proiectul de OUG care se referă la învățământul preuniversitar: se amână până la 1 ianuarie 2025 prevederea din Lege prin care, de anul ăsta, „se derulează Programul național „Masă sănătoasă“ (…) pentru cel puțin 1.000.000 de beneficiari direcți, în scopul sprijinirii participării la educație a tuturor copiilor”., program prevăzut la Art. 77 (4) din legea 198/2023. Acest proiect ar fi trebuit să înceapă la 1 ianuarie 2024. Prevederea din OUG care menționa mai multe proiecte-pilot, inclusiv „Masa sănătoasă”, aplicate în funcție de fondurile guvernului se schimbă – Masa sănătoasă nu mai apare deloc, iar în cazul celorlalte e anunțată suspendarea până în anul școlar 2025-2026.

Pe de altă parte, același articol din OUG menține prevederea potrivit căreia în 2024 se asigură sume pentru preșcolarii și elevii din „maxim 1000 de unități de învățământ”:

• „XXVI (4) În anul 2024 pentru Programul Național Masă Sănătoasă se asigură de la bugetul de stat din sume defalcate din taxa pe valoare adăugată pentru finanțarea cheltuielilor descentralizate la nivelul comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor și municipiului București, în limita sumei de 1.139.400 mii lei aprobată într- poziție distinctă într-o anexă  la Legea bugetului de stat pe anul 2024, pentru preșcolarii și elevii din maxim 1000 de unități de învățământ preuniversitar de stat. Repartizarea sumelor pe unități/ subdiviziuni administrativ teritoriale și pe unități de învățământ, precum și normele metodologice de aplicare a Programului Național pentru anul 2024 se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Educației”

Se schimbă și termenul impus Ministerului Educației pentru a adopta toate măsurile necesare pentru a pune în aplicare Legea învățământului preuniversitar: Dacă legea prevedea că ME trebuie să încheie acest proces în 8 luni de la intrarea ei în vigoare, acum este prevăzut termenul de 1 septembrie 2025. Potrivit proiectului de OUG:

• „Art. XXIX – Articolul 248 alin. (2) din Legea învățământului preuniversitar nr. 198/2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 613 din 5 iulie 2023, cu modificările ulterioare, se modifică după cum urmează: ,,Până la data de 1.09.2025, Ministerul Educaţiei stabileşte, prin ordin al ministrului educaţiei, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, măsurile aplicabile la nivelul sistemului naţional de învăţământ şi elaborează metodologiile, regulamentele şi alte acte normative care decurg din aplicarea prezentei legi.””

Prevederea prin care era amânată până în 2025 înființarea Centrul Național pentru Educație Incluzivă nu mai apare în noul document. Proiectul prevede în continuare, pe de altă parte, la Art.XXVII: „Până la intrarea în vigoare a dispozițiilor privind înființarea Centrului Național de Educație Incluzivă, normele metodologice pentru evaluarea, privind orientarea/reorientarea între niveluri de sprijin şi privind asigurarea serviciilor necesare copiilor cu CES, conform prevederilor art. 69, în unităţile de învăţământ, inclusiv în centrele şcolare pentru educaţie incluzivă şi în unităţile şcolare speciale se elaborează de Ministerul Educației.”

La fel, nu mai apar nici prevederile privind prorogarea măsurilor referitoare la desființarea inspectoratelor școlare, înființarea ARACIIP și Centrul Național pentru Formare și Dezvoltarea în Carieră Didactică până la începutul anului școlar 2025.

Dispare și prevederea  prin care era amânată până în 2025 reducerea normei didactice pentru cadrele didactice care coordonează proiecte europene fără să fie remunerate.

• Proiectul de OUG prevedea în același articol, în versiunea de până acum, să se amâne până în 2025-2025 prevederea ca norma didactică pentru cadrele didactice cu vechime de peste 15 ani să se poată reduce cu 2 ore săptămânal. Apare, însă, un articol nou (XXVIII după noua numerotare), care spune că, până la intrarea în vigoare a art. 207 alin (11) din Legea 199, referitor la norma didactică, „beneficiază de reducerea normei didactice de predare-învăţare-evaluare cu două ore săptămânal, la cerere, fără diminuarea salariului personalul didactic de predare şi de instruire practică cu o vechime în învăţământ de peste 25 ani şi cu gradul didactic I. ”

Dispare și amânarea cu un an a impunerii noilor limite minime și maxime pentru numărul elevilor într-o clasă de liceu.

În forma de până acum, proiectul de OUG prevedea programe-pilot, în limita fondurilor disponibile de la guvern, pentru securizarea și iluminarea unităților de învățământ (Art. 63-4 din Legea 198), stimulente pentru personalul care activează în zone de investiții prioritare pentru învățământ (Art. 78-8 din legea 198), respectiv Programul național de formare a cadrelor didactice în vederea creșterii nivelului de alfabetizare funcțională a elevilor (Art. 105-10 din Legea 198. În noua versiune a proiectului, toate acestea se suspendă până în anul școlar 2025-2026.

Se păstrează amânarea până la începutul anului școlar 2025-2026 a măsurii din Legea învățământului preuniversitar, prin care costul standard pentru școli defavorizate este suplimentat cu 25%.

Este păstrată și decizia de amânare până în 2025 a alocărilor pentru naveta profesorilor și pentru formare continuă, precum și prevederile referitoare la baza mai largă de calcul pentru fondurile alocate școlilor cu puțini elevi.

• Se păstrează decizia de amânare până în anul școlar 2025-2026 a premiilor pentru activitate suplimentară pentru personalul didactic, acordate de directori în limita a 2% din fondul de salarii la nivel de școală (prevederile art. 217 alin. (3) din Legea 198/2023)

Altă schimbare: Prevederea potrivit căreia măsurile din Lege privind finanțarea de bază se aplică de la 1 ianuarie 2024 este mutată în capitolul Dispoziții tranzitorii și finale ale Legii 198/2023.

Prevederi privind finanțarea cercetării

Noua versiune a ordonanței introduce, la același articol, o prevedere potrivit căreia se aplică abia din 2025 prioritățile de alocare a fondurilor pentru cercetare, așa cum sunt ele stabilite în principalul act normativ aflat la baza activităților de cercetare. Anume, proiectul de OUG prevede:

• „XXVI (6) Prevederile art. 49 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 57/2002 privind cercetarea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 324/2003, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică începând cu anul 2025.”

Ce spune Art. 49 (3) din OG 57:

„(3) Fondurile alocate de la bugetul de stat se utilizează cu prioritate pentru finanţarea obiectivelor prevăzute în Strategia naţionala şi în Planul naţional, precum şi pentru finanţarea activităţilor unităţilor de cercetare care obţin finanţare parţială pe programe internaţionale, la care statul român contribuie cu fonduri conform acordurilor încheiate cu partenerii străini.”