Simularea Evaluării Naționale de la clasa a VIII-a ar trebui să fie dată și de elevii de clasa a VII-a, este una dintre propunerile făcute de cercetătorii de la IȘE, actuala Unitate de Cercetare în Educație din Ministerul Educației, în raportul de cercetare „Neparticiparea elevilor la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a 2023”. Alte propuneri ar fi ca sesiunea de corigențe să fie înaintea examenelor de la EN pentru clasa a VIII-a, pentru ca aceasta să nu mai fie o barieră pentru participarea la probele scrise ale evaluării. În plus, cercetătorii susțin că „este esențială colectarea și includerea de date mai ample și detaliate la nivel de clasă (de ex. caracteristici ale profesorilor de la clasă) direct în baza de date a elevilor” din SIIIR.
Institutul pentru Științele Educației (ise.ro) a publicat joi, 11 ianuarie, două rapoarte de cercetare: Neparticiparea elevilor la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a 2023 și Neparticiparea elevilor de liceu la examenul de bacalaureat – sesiunea iunie 2023.
Rapoartele au fost solicitate de către ministrul Educației, Ligia Deca, imediat după Evaluarea Națională, după ce Edupedu.ro a semnalat public faptul că peste 15.000 de elevi care erau înscriși în clasa a VIII-a în septembrie 2022 nu au fost nici măcar înscriși la examenul de la finalul clasei a VIII-a, deși înscrierea se făcea automat, de către școală.
Oficialii din Ministerul Educației au încercat la vremea respectivă să arate că nu este nicio problemă cu numărul mare de elevi care nu au participat la Evaluarea Națională. De exemplu, secretarul de stat Florian Lixandru spunea public că motivele pentru care aproape 1 din 10 adolescenti de 14 ani care erau înscriși în clasa a VIII-a în acest an școlar, nu au fost înscriși la Evaluarea Națională sunt două: „diferența de 10% o reprezintă elevii care fie nu au promovat clasa a VIII-a, elevii declarați repetenți, cât și elevii care nu doresc să susțină Evaluarea Națională. Este un procent comparabil cu anii anteriori”.
Pe 8 decembrie, la conferința de prezentare a Raportului Național PISA 2022, Ligia Deca răspundea la o întrebare adresată de Edupedu.ro și menționa că cercetările erau gata și că se mai lucrează la „machetă”: „Ați întrebat ce facem cu profesorii cu performanțe scăzute. Dacă vă amintiți, după ce am văzut că o mulțime de copii nu s-au înscris și nu au dat examenele finale, am promis un studiu, să vedem ce se întâmplă. Unde îi pierdem? Studiul a fost făcut, de fapt, de unitatea de cercetare în educație. Este finalizat, ne uităm doar la machetă și la modul în care prezentăm rezultatele și vrem să îl lansăm în următoarele săptămâni, pentru că include de fapt un set de măsuri despre cum să ne uităm la acele, de exemplu, licee, care au zero absolvenți care chiar trec examenul de Bacalaureat și acolo vrem să avem împreună cu inspectoratul școlar planuri dedicate de monitorizare și intervenție, inclusiv să identificăm nevoia de formare continuă și de formare a profesorului. Deci, acesta este următorul pas. De aceea am făcut această analiză pentru a încerca să ajutăm acele școli și să vedem ce se întâmplă. Multe dintre ele sunt școli care se vor închide în curând pentru că nu sunt, știți, că nu se înscriu de câțiva ani. Așa că știam deja despre această problemă că trebuie să își urmărească elevii până la capăt. Altele sunt școli din medii dificile, iar acolo, cred că trebuie să ajutăm mai mult. Deci, de aceea am menționat măsurile din lege care permit ca acest ajutor să vină. Așadar, da, intenționăm să intervenim în acest domeniu anume”.
Rapoartele au apărut public abia pe 10 ianuarie 2024, după ce Edupedu.ro a solicitat Ministerului Educației acest lucru. Conform surselor Edupedu.ro, documentele ar fi fost finalizate și înaintate cabinetului ministrului încă din luna septembrie 2023, dar ar fi fost „ținute la sertar” până în prezent. Documentele fuseseră menționate inlusiv în raportul de bilanț de mandat al ministrului Ligia Deca, deși acestea nu apăreau nicăieri ca fiind publicate, așa că după solicitarea noastră acestea au fost puse pe site-ul institutului în aceeași zi.
Joi, 11 ianuarie 2024, Ligia Deca a semnat personal o scrisoare cu mai multe măsuri cerute școlilor, în marja acestor rapoarte – cel pentru neparticiparea elevilor la EN VIII și cel pentru neparticiparea la Bacalaureat 2023.
Revenind la rapoarte, acestea au la bază atât cercetări cantitative, pe date, cât și calitatile, bazate pe interviuri cu părinții, elevii, profesorii și directorii școlilor din România.
Iată unele dintre concluziile exprimate de cercetători în raportul „Neparticiparea elevilor la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a 2023”:
„În analiză au fost datele a 171.918 elevi, proveniți din 5.716 școli și 8.835 de clase, pentru care au fost disponibile informații complete referitoare la toți factorii de influență studiați, fără nicio omisiune.
Dintre elevii înscriși inițial în clasa a VIII-a pentru anul școlar 2022/2023, 14.944 de elevi nu au finalizat anul școlar, reprezentând 8,49% din totalul elevilor selectați în baza de date, după procesul de curățare a datelor.
Ulterior, 7.179 de elevi, adică 4,08% din totalul inițial, au absentat de la EN VIII
Neparticiparea la EN VIII nu se manifestă uniform în întreg sistemul de învățământ. Se observă o clusterizare clară, în care anumite școli sau chiar anumite clase din aceleași școli înregistrează rate de neparticipare semnificativ mai ridicate. Aceasta sugerează că factori specifici, legați de particularitățile școlilor sau chiar ale claselor, influențează decizia elevilor de a participa sau nu la EN VIII.
Perioada dintre simularea pentru EN VIII și evaluarea propriu-zisă nu este suficientă pentru îmbunătățirea considerabilă a rezultatelor.
În multe situații, absenteismul la simularea pentru EN VIII anunță absenteism la EN VIII. Obținerea de note mici la simulare acționează adesea ca factor demotivant pentru participarea la EN VIII.
Neparticiparea la EN VIII a fost influențată și de efectul de contagiune al mentalității de grup, anturajul elevilor neparticipanți fiind adeseori constituit din tineri cu același istoric școlar și/sau social.
Școlile situate în comunități defavorizate se confruntă cu lipsa personalului specializat pentru diagnosticul psihopedagogic și intervenția specifică elevilor cu CES. Acest deficit este perceput de către cadrele didactice și directori ca o provocare în oferirea unui suport adecvat acestor elevi.
Nivelul așteptărilor profesorilor intervievați față de rezultatele acestor elevi este foarte redus.
Importanța abordării multifactoriale a participării elevilor la EN VIII, dintr-o perspectivă complexă, luând în considerare interacțiunile dintre toți factorii de influență.
Utilizarea în școli a unui instrument de evaluare complexă a elevilor care să ajute la identificarea din timp a situațiilor de risc. Fișa de evaluare MATE servește ca exemplu valoros în acest context: este necesară monitorizarea utilizării și evaluarea eficienței acesteia în școlile care deja o utilizează, pentru a identifica bune practici și aspecte de îmbunătățit. Feedback-ul primit din partea școlilor poate contribui la ajustarea și îmbunătățirea continuă a instrumentului de evaluare.
Identificarea timpurie a elevilor care prezintă dificultăți în parcursul lor școlar și includerea lor în programe de sprijin și de monitorizare. Intervenția în clasa a VIII-a poate fi prea târzie. Pentru acești elevi, este esențial să se stabilească și să se monitorizeze planuri personalizate de intervenție, oferind suport adecvat pentru a-i ajuta să depășească obstacolele.
Redistribuirea strategică și focalizată a resurselor către acele instituții de învățământ care prezintă cele mai mari provocări în ceea ce privește neparticiparea. În particular, structurile arondate din mediul rural, școlile profesionale și liceele tehnologice care școlarizează elevi de gimnaziu, precum și școlile care au programe de învățământ simultan și/sau frecvență redusă ar trebui să beneficieze de sprijin crescut. Concentrarea resurselor poate asigura o intervenție direcționată oferind oportunități sporite pentru elevii din aceste instituții.
Stabilirea de parteneriate cu reprezentanții comunității rome, pentru a identifica și coparticipa la implementarea de soluții adaptate nevoilor specifice ale comunității.
Integrarea datelor detaliate în rapoartele generate din SIIIR la nivel de elev. Este esențială colectarea și includerea de date mai ample și detaliate la nivel de clasă (de ex. caracteristici ale profesorilor de la clasă) direct în baza de date a elevilor. Acest demers ar oferi o înțelegere mai profundă a factorilor sistemici care influențează participarea sau neparticiparea elevilor la Evaluarea Națională, permițând astfel o analiză și intervenție mai țintită.
Realizarea de evaluări periodice și urmărirea longitudinală a elevilor, mai ales a celor în situații de risc. Această abordare asigură o monitorizare constantă a progresului și a nevoilor elevilor, permițând intervenții timpurii și adaptate pentru prevenirea neparticipării și pentru sprijinirea succesului lor educațional. Recomandăm aplicarea la diferite paliere: național, regional/județean, local și la nivel de școală.
La nivel național, evaluările pot oferi o perspectivă generală asupra tendințelor și a zonelor critice, facilitând planificarea strategică și alocarea resurselor.
La nivel județean și local, aceste evaluări permit identificarea particularităților și nevoilor specifice, permițând adaptarea intervențiilor la contextul regional sau comunitar.
La nivel de școală, monitorizarea continuă a progresului și a nevoilor elevilor asigură intervenții timpurii și adaptate, orientate direct spre sprijinirea individuală a elevilor și prevenirea neparticipării.
„Este evident că mai sunt și alți factori, specifici claselor, care influențează neparticiparea. Aceasta subliniază necesitatea unor informații mai detaliate la nivel de clasă în viitoarele cercetări și baze de date”, scriu cercetătorii în raport despre limitările acestui document.
Includerea în demersul de simulare pentru EN VIII și a elevilor de clasa a VII-a, astfel încât să fie identificate din timp lacunele în învățare și să se planifice intervenții timpurii pentru remedierea competențelor insuficient dezvoltate la disciplinele de examen.
Realizarea unor planuri personalizate de intervenție pentru elevii care obțin la simularea pentru EN VIII rezultate nesatisfăcătoare și asumarea acestor planuri de către școală, familie și, după caz, profesorii de sprijin, pentru elevii cu CES.
Înregistrarea și utilizarea periodică, la intervale scurte de timp, a informațiilor din Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație, referitoare la elevii vulnerabili. Pe baza rezultatelor obținute, se recomandă inițierea de măsuri de intervenție adaptate (la nivel individual sau la nivel de școală/comunitate), eficace și sustenabile, prin care să fie susținută participarea la educație, inclusiv participarea la EN VIII. Se recomandă valorificarea rezultatelor școlilor la nivelul fiecărui județ, de către inspectoratele școlare, în procesul de monitorizare a școlilor și de elaborare a unor măsuri corective privind participarea la educație.
Revizuirea condițiilor și contextelor de promovare a clasei a VIII-a (prin regândirea calendarului examenelor de corigență anterior EN VIII), astfel încât participarea elevilor la evaluare să nu mai fie limitată de situațiile de corigență.
Dezvoltarea unui sistem integrat de intervenție pentru susținerea participării la EN VIII a elevilor, care să reunească acțiunea concertată a diferitelor instituții (de educație, de asistență și protecție socială) care au în responsabilitate copilul.
Planificarea de programe și proiecte de intervenție pentru ameliorarea participării la educație, care să se adreseze toți elevii din școală, prin acțiuni specifice de combatere și prevenire a acestui fenomen”.