Simulare BAC 2023. Rezolvările la Limba română / Profesoara Genoveva Cerchez: Întrebările de la subiectul I au fost clare și simple, nu ar fi trebuit să pună pe nimeni în dificultate

25.696 de vizualizări
Foto: © Andreaobzerova | Dreamstime.com
Subiectele primite de elevii de clasa a XII-a luni, la simularea probei scrise de Limba și literatura română, au fost rezolvate de profesoara Genoveva Cerchez pentru Edupedu.ro. Cadrul didactic apreciază că, la subiectul I, întrebările au fost clare și simple și nu ar fi trebuit să pună pe nimeni în dificultate. Textul argumentativ nu ar fi trebuit să ridice probleme, este de părere profesoara.

UPDATE: Baremele de corectare și notare pentru Limba română, simularea examenului de Bacalaureat 2023, publicate de Ministerul Educației

  • Genoveva Cerchez este profesor de limba și literatura română și instructor de dezbateri academice la Colegiul “Mihail Cantacuzino” din Sinaia.

Vezi aici subiectele – simulare Bacalaureat 2023. Elevii au primit basmul cult și o poezie a lui Tudor Arghezi, la proba scrisă de Limba și literatura română

Iată sugestia de rezolvare a cadrului didactic:

Subiectul I

A Întrebările au fost clare și simple, nu ar fi trebuit să pună pe nimeni în dificultate.

1. Secvența „peste tot” are sensul de „oriunde s-ar fi dus”.

2. Vasile Țițescu, medicul familiei Rebreanu, locuia la Pitești.

3. Lui Rebreanu îi plăcea să studieze cerul, așa cum reiese din secvența „în nopțile senin studia cărți de astronomie și, cu o lunetă, din pridvorul casei, studia stelele pe cer.”

4. Rebreanu trebuie să împrumute bani de la bancă pentru a termina lucrul la casa care avea să devină reședința sa de la țară și care avea nevoie de reparații și modernizări.

5. Rebreanu era un om modest. În ciuda celebrității pe care i-au adus-o romanele, deși era membru al Academiei Române și un om citit, care nu înceta să se cultive, atunci când vorbea cu cineva nu aducea niciodată în discuție aceste realizări, fiind mai bucuros să asculte. Era, în plus, un om plăcut, care se bucura de conversații și de glumele spuse de ceilalți.

B. Textul argumentativ nu ar fi trebuit să ridice probleme. Ipoteza pe care ar fi putut elevii să o susțină nu putea fi decât una dintre acestea:

  1. Mediul de lucru influențează succesul.
  2. Mediul de lucru nu influențează succesul.
  3. Uneori, mediul de lucru influențează succesul, alteori nu./Mediul de lucru influențează succesul, dar acesta e condiționat și de alți factori.

Apoi ar fi trebuit să susțină această ipoteză, unul dintre argumente trebuind, obligatoriu, să facă referire la text (faptul că Rebreanu a avut nevoie de confortul reședinței sale de la țară pentru a putea crea în liniște marile sale capodopere). Celălalt argument ar fi trebuit să arate că mai sunt și alți factori care influențează succesul și să dea exemple, preferabil din viețile unor personalități.

Subiectul II

Textul poetic al lui Arghezi abordează tema creației (este deci o artă poetică), dar și tema iubirii, amândouă pierdute. Apariția iluzorie a iubitei care străbate cerurile pentru a alina plânsul poetului e semnul unei iubiri pierdute, în timp ce epitetul „imnului mort” dă mărturie despre un act creator eșuat. Metafora „din coarda ruptă ce-am întins” pare să explice motivul eșecului creator – intensitatea stărilor provocate de temele pe care poetul încearcă să le transfigureze în poeziile sale (natura tulburată, iubirea pierdută, trecutul plin de suferință) a făcut să se rupă coarda prea întinsă a harfei sau a viorii, acestea, la rândul lor, fiind motive literare ale actului creator în creația argheziană și universală.

Subiectul III – real

Caracterizarea personajului principal dintr-un basm trebuie să pornească de la una dintre diferențele majore dintre basmul popular și cel cult: basmul cult, fiind fixat în formă scrisă de un autor cunoscut, are tendința de a conferi o notă de realism tuturor aspectelor, de obicei simbolice, ale basmului. Protagonistul care, în basmele populare are, de obicei, una sau două trăsături de caracter (curajul, bunătatea), în basmul cult capătă un portret complex și este urmărit în evoluție. Harap-Alb se schimbă dintr-un tânăr care uneori e fricos, alteori credul, dar de cele mai multe ori hotărât și curajos, într-un tânăr împărat „cum nu a fost altul mai iubit, mai puternic și mai slăvit”, după cum îi prezice sfânta Duminică. De fapt, sub condeiul lui Creangă, basmul devine mai curând povestea maturizării unui tânăr fiu de crai decât o poveste despre lupta dintre bine și rău, aceasta – tema obișnuită în basmele populare – mutându-se în plan lăuntric: eroul trebuie să se lupte cu temerile, cu necunoașterea și cu lașitățile sale. Din păcate, de cele mai multe ori, caracterizarea lui Harap-Alb, așa cum se regăsește ea în lucrările candidaților, devine o sumă de clișee de receptare. De exemplu, tânărul nu este naiv și credul când acceptă să fie călăuzit de omul spân, pentru că altfel nu ar fi avut cum să iasă din pădurea-labirint, însă poate fi considerat naiv când îl crede și intră în fântână.

Subiectul III – uman

O compunere în care se urmărește relația dintre două personaje nu ar trebui să fie dificilă pentru elevii de la profilul uman. Cea mai previzibilă alegere era felul în care relaționează fiul cel mic al craiului cu Spânul, care e mult mai nuanțată decât este, în basmele populare, relația dintre erou și antagonist sau răufăcător. Cred că ar fi important de menționat că, spre deosebire de basmele populare, în care punctul culminant este lupta dintre cei doi, în acest text nu există această scenă, semn că spânul e, mai curând, un pedagog (sau chiar mistagog, pentru cei care se încumetă la o interpretare ezoterică a textului) neîndurător, dar fără de care evoluția eroului nu ar fi la fel. Adevărata luptă se dă pe plan lăuntric, ceea ce anunță însuși numele personajului care dă titlul basmului.

Și la real și la uman, este de evitat tendința de a povesti subiectul textului. E necesar să se relateze doar secvențe în sprijinul unor afirmații formulate despre personaj sau relația dintre personaje.”

Foto: © Andreaobzerova | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


3 comments
  1. Daca cerinta sb III (real) se refera la particularitatile de constructie, iar reperele abia in al treilea rand (si doar una din cele doua optiuni) ofera posibilitatea de a prezenta modalitati de caracterizare, de ce spuneti ca ar fi trebuit sa raspunda cu un eseu in care sa prezinte caracterizarea personajului? Puneti semnul egal intre “particularități de construcție” si “caracterizare de personaj”?

  2. Eu nu înțeleg de ce un profesor le-ar recomanda elevilor să repete sintagma din text – „Să studieze cerul”! Doar înlături ghilimelele și ai răspunsul? Lăsați-i să reformuleze – era pasionat de astronomie. Deja ajungem să considerăm un răspuns corect copierea textului dat.

  3. Iubire și creație apuse din cauza unei strune prea întinse (care aparține unei harpe, nicidecum unei viori testamentare…)…
    Alte indicii către “iminența morții”!? Ciudat… Scrieți/creați poezie?… Ceva mijloace artistice, exceptând metafora menționată, dar prea “întinsă”!? Mi se pare departe de profunzimea argheziană… Altceva: vă temeți de încălcarea unui minim (aberant) de 50 de cuvinte!?… Aceasta pentru Subiectul de tipul al II-lea…
    Pentru Subiectul de tipul I:
    A.
    1. unde sunt comprimarea/condensarea “secvenței” într-un adverb precum “pretutindeni” sau “oriunde”!?…
    2. suficient!?…
    3. suficient!?…
    4. “suficient” și, de-a dreptul, prozaic…
    5. timiditatea ce vă spune!?
    B. Schematism în abordare…
    Apoi, musai să facă referire la experiența unor personalități!?… Credeți că elevii nu au simțire, personalitate, “culoare”!?
    La Subiectul de tipul al III-lea:
    – Spânul este “mentorul malefic necesar” bildungs-ului feciorului de Crai; este “nașul” viitorului Harap-Alb; de aceea primește Sfânta Taină a Botezului (vezi scena fântânii);
    – abandonați “ezotericul”, pășiți “pe nisipuri mișcătoare”…
    – era nesar să amintiți despre “personajul oximoronic”…
    – de ce să fie evitat “subiectul “!?… La reperul al III-lea, după acel “de exemplu”, există posibilitatea alegerii, prima fiind “acțiune”… Oricum, personajul se construiește progresiv/evolutiv, procesul fiind acel “bildungs”…

    Concluzia:
    Ați abordat schematic stereotip/”suficient”… Probabil că ați luat în calcul “nivelul mediu”, nu?…

    Scuze pentru umila critică a unui “profesor de țară” (de vreo 30 de ani și… Gradul didactic I), de la un fost liceu teoretic, actual… “tehnologic”, Liceul Iancu Jianu, Olt!… Pentru informații, ne puteți căuta pe… Internet (sunt rezultate reale, nu trucate!)…

    Mult succes în cariera dumneavoastră didactică!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

UPDATE FOTO VIDEO Profesorii protestează și miercuri în orașele țării – peste 1.000 de manifestanți la Constanța, demonstrații și la Pitești, Suceava, Bistrița, Hunedoara, Sighetu Marmației, Galați, Buzău, Drobeta-Turnu Severin, Iași

Profesorii continuă, miercuri, protestele în orașele țării, după ampla manifestație desfășurată marți la București, însoțită de demonstrații în alte localități. Peste 1.000 de manifestanți au ieșit în stradă la Constanța,…
Vezi articolul

Premierul Florin Cîțu: În educație și sănătate s-au băgat foarte mulți bani și rezultatele nu se văd. Miniștrii să știe să folosească resursele pe care le vor avea / Anul trecut, Cîțu a acordat cea mai mică alocare din PIB din ultimii 25 de ani pentru educație

“Sunt câteva sectoare în economie unde s-au băgat bani, foarte mulți bani, și rezultatele nu se văd. Și aș pune aici și sănătate, și educație, șamd. Deci nu banii au…
Vezi articolul