Subiectele pe care le-au primit liceenii la simularea de la Istorie au fost rezolvate pentru Edupedu.ro de profesoara Andreea Martinescu. Cadrul didactic este de părere că subiectele au fost accesibile: „Dacă elevii rezolvă corect strict exercițiile referitoare la selectarea informațiilor din text, nota maxima pe care o pot lua este 5,60”, spune aceasta.
„Este surprinzător faptul că la subiectul II apare un text referitor la evenimente din prima jumătate a secolului XIX. Până acum cei de la CNPEE, când s-au axat pe secolul XIX, au dat texte legate de perioada 1848-1877”, a precizat Andreea Martinescu.
Despre eseu, aceasta a menționat este unul tipic, „printre primele eseuri pe care le fac elevii la clasă, l-aș numi din punctul acesta de vedere “eseu școala”. Subiectul “spațiul romanesc în secolele al XIII-lea-al XVIII-lea” se regăsește în materia predată la clasă prin octombrie-noiembrie”.
Elevii au avut 3 subiecte, iar timpul de lucru a fost de 3 ore.
Rezolvarea propusă de profesoara Andreea Martinescu:
„Subiectul I
- România/Moscova
- „Marea grevă a celor 35 000 de mineri din Valea Jiului din august 1977 (…) și alte manifestații contestatare au provocat o dură represiune din partea puterii lui Ceaușescu”/„manifestații și greve au izbucnit din nou în 1987, culminând, în noiembrie, cu mișcarea populară de la Brașov”.
- Lider politic sursa A: (Gheorghe) Gheorghiu-Dej
Lider politic sursa B: Nicolae Ceaușescu
- Sursa B.
- O relație de tip cauză efect stabilită între două informații este următoarea:
Cauză: „În România, liderii comuniști erau preocupați să reorganizeze agricultura, ca parte a planului general de a deține controlul deplin asupra economiei […]”.
Efect: „În consecință, în prima fază, 1949-1953, partidul […] le-a oferit celor care se înscriau în gospodării agricole colective diverse beneficii”.
- Alte două practici politice totalitare care puteau fi prezentate: naționalizarea, poliția politică, instaurarea cenzurii, partidul unic, cultul personalității conducătorului. Punctajul maxim este primit dacă: elevii au precizat cele două practici politice totalitare și dacă în prezentare au specificat cel puțin două informații caracteristice pentru fiecare practică politică.
- În funcție de practicile politice alese, cea mai ușor de identificat asemănare este cea care face referire la regimul politic existent în România în primele patru decenii ale sec. XX:
- Democratic (până în 1938)
- Autoritar (din 1938)
Subiectul II
- Rusia
- Secolul XIX
- Un stat interesat de relațiile economice cu Principatele Române: Marea Britanie/Franța; o caracteristică a comerțului românesc: „exporturile românești în Vest erau constituite […] din produse agricole, în primul rând cereale și animale”/ „importurile erau preponderent bunuri de consum pentru cei bogați, precum textile, sticlărie și blănuri”.
- Două informații referitoare la relațiile ruso-otomane: „Noul țar Nicolae I […] în 1826 l-a silit pe sultan să accepte Convenția de la Akkerman”/ „dezacordurile majore cu otomanii […] au persistat, iar în aprilie 1828 Rusia a declarat război”.
- Putea fi formulat orice punct de vedere referitor la viața politică din spațiul românesc, în perioada 1834-1849. Informațiile trebuiau selectate din cel de-al doilea fragment care face referire la următorii domnitori: Alexandru Ghica, Gheorghe Bibescu, Mihail Sturdza. Punctajul maxim (10p) sau punctajul parțial (7p) se acordă doar răspunsului care cuprinde atât punctul de vedere, cât și informațiile/informația. Nu se punctează doar punctul de vedere sau doar informațiile selectate din sursă.
- Putea fi ales orice fapt istoric relevant din perioada 1862-1870 care contribuie la consolidarea statului române: una din reformele lui Al. I. Cuza (secularizarea averilor mănăstirești, legea agrară, legea electorală, legea instrucțiunii publice), respectiv Constituția din 1866.
Subiectul III
- Orice autonomie locală din spațiul românesc din prima jumătate a secolului XIII (cu menționarea Izvorului istoric în care apare + localizarea spațială), orice aspect referitor la aceasta (întreținea relații economice cu formațiunile vecine; conducătorul avea atribuții militare, administrative și judecătorești; proprietatea era comună – pășuni, păduri, ape și individuală – pământul arabil etc.)
- Prezentarea contextului în care a avut loc Bătălia de la Posada/Înființarea Mitropoliei Țării Românești;
- Descălecatul lui Bogdan/Înființarea Mitropoliei Moldovei
- Formularea unui punct de vedere referitor la organizarea unei instituții centrale politice (putea fi aleasă: Domnia, Biserica, Sfatul Domnesc, Adunarea Țării, Armata) și susținerea acestuia printr-un argument istoric.”
Foto: © Arrowsmith2 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Redacția
Diana Ghimiși
R.P.