De când a câștigat concursul de director al Colegiului Gheorghe Șincai din București, Silvia Mușătoiu a confirmat pentru Edupedu.ro că a refuzat semnarea contractului de management administrativ-financiar cu primarul sectorului 4, Daniel Băluță. Contractul respectiv a fost modificat față de forma originală, adoptată de ministerul Educației, în ianuarie 2017, susține directorul Colegiului Șincai, care spune că dacă ar semna, ar trebui să deruleze toate achizițiile numai după semnătura primarului și doar prin firmele agreate de acesta la prețuri mult mai mari. Toți profesorii din liceu au semnat un memorandum de susținere pentru directoarea lor.
Cazul directoarei Silvia Mușătoiu a fost relatat de Recorder.ro.
Contractul care se încheie între Primărie/Primar (ca reprezentant al Consiliului Local) și dorectorul unei școli este guvernat de Legea Educației Naționale, care prevede la Art 106 ”Finanţarea de bază şi finanţarea complementară se realizează pe baza contractului de management administrativ-financiar încheiat între directorul unităţii de învăţământ preuniversitar şi primarul localităţii/primarul de sector în a cărei/cărui raza teritorială se află unitatea de învăţământ”
Modelul de contract de management administrativ-financiar la nivel național este aprobat prin Ordinul de Ministru nr. 5080/2016, iar modelul de contract pe care directorul Colegiului Gheorghe Șincai, Silvia Mușatoiu, refuză să îl semneze este aprobat în ședința consiliului local al Sectorului 4 pe 5 decembrie 2018, Hotărârea Consiliului Local nr 305/05.12.2018.
După cum se poate vedea mai jos, Primăria a introdus trei noi puncte după cele originale, care se opresc la litera h), în contractul pe care vrea să-l încheie cu directorii de școli. Primul punct i) prevede că achizitiile publice vor fi făcute doar cu aprobarea prealabilă a primarului. Directorul de școală are alte două noi obligație: j) să transmită ori de câte ori este nevoie situația cheltuielilor efectuate în școală, ori de câte ori directorul economic al primăriei îi solicită și, punctul k) dacă vine un control de la Primărie, să pună la dispoziția controlorilor orice document îi solicită.
Primarul Daniel Băluță a reacționat la declarațiile directoarei într-un răspuns pentru HotNews.ro. Acesta precizează că în afară de Colegiul Șincai, toate celelalte școli din Sectorul 4 au semnat acest contract.
Edilul de la Sectorul 4 a mai spus că în opinia sa controlul achizițiilor prin aprobarea fiecăreia este ”normal”. ”Noi dăm banii și este normal să avem un control asupra acestui lucru. Faptul că impunem anumite firme este o manipulare ordinară”, afirmă primarul citat de HotNews.ro.
Directoarea școlii a publicat o replică la afirmațiile primarului, sub formă de lecție de matematică – redăm textul integral.
”Nici nu știe câtă dreptate are, primarul nostru cel scump.
Teoremele primarului B.D.
Teorema 1: ”…dorește să cheltuiască banii după bunul plac sumele alocate din bugetul local, fără să ceară avizul administrației locale”.
Sigur că vreau să cheltuim banii după bunul nostru plac și nu după răul său plac și iată de ce: banii din bugetul colegiului pentru materiale de curățenie, de exemplu, au fost 10 mii lei pentru tot anul 2018, din care plătim evident și TVA. I-am cheltuit pe toți, cumpărând produse de calitate din SICAP. Am avut curiozitatea să vedem cât ne-ar fi costat dacă am fi cumpărat aceleași cantități de materiale prin firmele preferate de primărie în acordul cadru. Ce credeți? Am fi plătit mai mult de dublul acestei sume, însă neavând decât 10 mii în buget, am fi cumpărat mai puțin de jumătate din produsele plătite de noi anul trecut. Cheltuielile acestea se fac din finanțarea de bază, adică din banii virați de către minister prin consiliile locale și nu bani alocați din bugetul local. Și da, bunul nostru plac nu percepe comisioane la contracte! Concluzia primarului este adevărată!
Teorema 2: ”Sunt directori(…) care se plâng (…) dar nu au fost utilizate fondurile pentru igienizare”
Cazul 1: Dacă definiția primăriei pentru igienizare conține zugrăvit și reparații, atunci directorii care au avut bani alocați în bugetul școlii și nu i-au folosit au știut bine de ce. Fiindcă administrarea clădirilor și terenurilor este atribuția primăriei și nu a directorului de școală. Așa spune legea și tot așa crede și curtea de conturi. Aceștia sunt bani din finanțarea complementară, adică primăria îi alocă, dacă vrea, și intră tot în firmele agreate de primărie în acordul cadru. Dar domnul primar a decretat că directorul de școală ar trebui să-și asume responsabilitatea plății prețului stabilit de dumnealui. La Șincai, aceste contracte n-au fost acceptate, așadar i-am cerut primarului să deruleze pe semnătura dumnealui aceste contracte de reparații la clădire, așa cum spune legea. Aici s-a conformat parțial, adică lucrările efectuate într-un jalnic ritm la acoperiș sunt contractate de primărie, dar nu pot fi grăbite prea mult, că doar nu s-or strica niște relații valoroase pentru un nenorocit de acoperiș de școală…În plus, dacă tot acoperim, înseamnă că înăuntru nu se mai vede, deci nu-i nimic dacă pică gândacii morți prin tavanul găurit al cabinetului medical.
Cazul 2: Dacă definiția igienizării conține doar materiale de curățenie, atunci se aplică Teorema 1, așadar directorii care semnaseră contractul de management-administrativ n-au vrut să-și pună semnătura pe acele prețuri.
Teorema 3: ”…nu vrea să dea socoteală nimănui în privința a ceea ce face cu banii și se ocupă de învrăjbirea profesorilor și a părinților, față de primărie, (în consecință -n.n) Primăria a investit în școala pe care o conduce peste 6,8 milioane de lei”
Ipotezele acestei teoreme sunt false, iar logica matematică ne spune că falsul implică orice, așadar concluzia nu este neapărat adevărată. De dat socoteală am tot dat…la toate instituțiile superioare, inclusiv la Corpul de control pe care ni-l tot trimite domnul primar, doar doar o găsi ceva…și n-a găsit. Ba chiar, instanța supremă, Curtea de conturi, ne-a acordat singurul Certificat de Conformitate emis pe București, pentru modul în care am cheltuit banii alocați. Cât despre învrăjbire…, mă supraestimează pe mine și prea îi subestimează pe cei care au reacționat public. Concluzia cu suma investită în școală, de peste 6,8 mil lei, ar trebui să existe pe site-ul primăriei și se numește execuție bugetară, dar n-o găsesc, așadar poate fi falsă.
Teorema 4: ”Trebuie să respecte legea și să lase orgoliile.”
Da, perfect adevărat. În ceea ce-l privește, așteptăm demonstrația.
Desigur, apreciem vigilența edilului pentru cheltuirea sumelor alocate de la bugetul local, dar aici vorbim și despre banii alocați de minister. Mai mult, vigilența ar trebui să-l facă să se uite la prețurile practicate de primărie.
Fără pic de orgoliu, i-am cerut personal primarului să finanțeze proiectul de mobilitate al elevilor noștri și fără pic de orgoliu îi mulțumesc și acum pentru decont. 40 de copii și 5 profesori (eu nu m-am numărat printre ei) au participat la aceste mobilități, memorabile pentru ei.
Iată, am luat parte la dialog.
Am încercat, în ultima vreme, să-l prețuim pe domnul primar, dar ne este deja prea scump.”
- Determinarea profesoarei de matematică i-a atras susținerea colegilor de breaslă din toată țara și a părinților.
- Federația Sindicatelor Spiru Haret a cerut public oprirea presiunilor la adresa Colegiului Gheorghe Șincai și a directoarei.
- La Colegiul Șincai, potrivit datelor publice, cele mai recente controale ale Curții de Conturi nu au găsit abateri.
Cum sunt finanțate școlile
Finanţarea unităţilor de învăţământ preuniversitar are trei componente:
- finanţarea de bază,
- finanţarea complementară,
- finanţarea suplimentară.
Finanţarea de bază se asigură din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată (TVA), prin consiliile județene/locale. Dar din finanțarea de bază se pot face numai anumitecategorii de cheltuieli:
- cheltuieli cu salariile, sporurile, indemnizaţiile şi alte drepturi salariale în bani, stabilite prin lege, precum şi contribuţiile aferente acestora;
- cheltuieli cu pregătirea profesională;
- cheltuieli cu evaluarea periodică a elevilor;
- cheltuieli cu bunuri şi servicii;
Potrivit prevederilor art.104 alin. (3) și (4) din Legea educației naționale nr. 1/2011, finanţarea de bază a unei unităţi şcolare rezultă prin aplicarea unei formule de multiplicare a costului standard per elev/preşcolar cu coeficienţi specifici unităţii şcolare şi cu numărul de elevi şi se aprobă anual prin hotărâre a Guvernului. Baza de calcul al fondurilor alocate unităţilor de învăţământ prin şi din bugetele locale, pentru finanţarea de bază, o constituie costul standard per elev/preşcolar. Costul standard per elev/preşcolar se determină pentru fiecare nivel de învăţământ, filieră, profil, specializare/domeniu, de către Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Preuniversitar, în condiţiile legii şi conform normelor metodologice elaborate de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi aprobate prin hotărâre a Guvernului.
Finanţarea de bază, aprobată anual prin legea bugetului de stat, se repartizează pe comune, oraşe şi municipii de către direcţiile generale ale finanţelor publice judeţene, cu asistenţa tehnică de specialitate a inspectoratelor şcolare judeţene.
Dacă vor să susțină școlile din localitățile lor, primăriile și consiliile locale au posibilitatea să o facă, potrivit art. 103 alin.(2) din Legea nr. 1/2011, care prevede: ”Consiliile locale şi consiliul judeţean, respectiv consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti pot contribui din bugetele proprii la finanţarea de bază şi
complementară a unităţilor de învăţământ preuniversitar de stat.” În realitate însă, primăriile nu se înghesuie să aloce fonduri pentru școli.
Cât au contribuit Primariile de Sector din București la finanțarea școlilor
Raportat la sumele totale virate de Trezoreria Ministerului de Finanțe în contul școlilor ca finanțare de bază, sumele care reprezintă contribuție proprie a primăriilor sunt de maximum 3% (Sector 6). Primăriile Sectorului 1 și 5 au dat școlilor 0 lei din bugetele proprii, iar administrațiile de la Sectoarele 2, 3 și 4 au avut alocări cuprinse între 0,04 și 0,36% din finanțarea de bază a școlilor pentru anul 2016, potrivit Curții de Conturi. Primăria Sectorului 4 a avut o contribuție proprie la finanțarea unităților școlare de 199.588 lei, reprezentând 0,15% din cele 133 de miliarde alocate de la Bugetul Statului pentru finanțarea de bază a școlilor din Sectorul 4.
Situația este asemănătoare în toată țara. În anul 2016, primăriile au contribuit la finanțarea școlilor cu suma de 65.087.355 lei, sumă care reprezintă un procent de 0,60 % din finanțarea de bază efectuată de la bugetul de stat. Potrivit raportului citat, numai în cazul a două județe au fost efectuate plăți de peste 2% din finanțarea de la bugetul de stat repartizată județului (cea mai mare implicare în finanțarea cheltuielilor de personal din învățămîntul preuniversitar, la nivelul anului 2016, au avut-o județul Călărași cu un procent de 2,51% și județul Giurgiu cu un procent de 2,25%).
În rest, în 27 de județe și București primăriile s-au implicat în finanțarea acestor cheltuieli într-un cuantum sub 1% sau deloc (ex. Arad, Bacău, Botoșani, Cluj, Galați, Harghita, Hunedoara, Mureș, Satu Mare, Suceava, Vaslui)
Cheltuielile cu bunuri și servicii sunt în medie de 483 lei pe lună, pe școală
Conform datelor din programul Sistemul Integrat al Învățământului Românesc -SIIR, plățile din finanțarea de bază pentru Titlul II – Bunuri și servicii (grupa 20.01 -20.30), pentru cele 19.554 de unități de învățământ preuniversitar, aflate în evidența Ministerului Educației Naționale, au fost în 2016 în sumă medie anuală pe unitate de învățământ de 5.807 lei. Cel mai mult au contat în această sumă cheltuielile pentru încălzit, iluminat și forța motrică 2.309 lei/an/școală.
Cheltuielile cu materiale pentru curățenie – suma medie 212 lei/an, respectiv 17,66 lei/lună.
Finanțarea complementară se aprobă anual prin legea bugetului de stat și se repartizează pe comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București, de către direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București (și cu asistența tehnică a inspectoratelor școlare județene, respectiv al municipiului București), având drept destinație cheltuieli cu bunuri și servicii (de la grupa 20.02 – Reparații curente până la grupa 20.30 – Alte cheltuieli cu bunuri și servicii), cheltuieli privind asistența socială, alte cheltuieli și active nefinanciare.
În prezent, conform datelor statistice, în România există 3.181 de unități administrativteritoriale de bază, din care 103 municipii, 217 orașe și 2.861 comune. Acestea cuprind 13.750 de localități, din care 320 de orașe/municipii reședință, 2.861 de sate reședință, 473 de localități componente ale orașelor/municipiilor, 470 de sate aparținătoare de orașe/municipii și 9.626 de sate componente ale comunelor.
FOTO: Facebook.com