Și elevii, și profesorii trebuie să aibă, în școli, instrumente să învețe să identifice propaganda și dezinformarea, respectiv sursele de încredere în online – expertă americană

Profesorii au nu doar posibilitatea, ci și obligația să-i ajute pe elevi să învețe să deosebească faptele de ficțiune și informațiile din surse bune de propagandă, într-o perioadă marcată de crize precum pandemia sau, mai nou, războiul din Ucraina, atrage atenția, într-un articol publicat de Education Week, Sarah McGrew, specialistă în domeniu, reprezentând Colegiul de Educație de la University of Maryland. Aceasta arată că elevii trebuie să aibă la dispoziție, în mediul școlar, oportunități pentru a învăța să evalueze conținutul digital la care au acces, dar și că profesorii, la rândul lor cu o pregătire insuficientă în domeniu, trebuie la rândul lor să aibă șansa de a se pune la punct din punct de vedere al capacității de a filtra informațiile.

• Avertismentul vine dintr-o țară unde eforturile sistemului educațional de a-i pregăti pe copii pentru un consum media responsabil sunt mult mai avansate comparativ cu situația din România – în SUA, competențe precum diferențierea între fapte și opinie sunt formate din clasa a II-a, de exemplu.

Specialista citată arată că, deși profesorii au obligația de a-i ajuta pe elevi să identifice acțiuni de propagandă sau dezinformare și să le diferențieze de informarea adecvată, acest ajutor nu este întotdeauna disponibil. Ea citează un studiu recent potrivit căruia mai puțin de patru din zece profesori americani spun că îi învață pe elevi să evalueze informația online, iar la rândul lor mulți elevi care primesc astfel de pregătire pot primi de la profesori informații greșite sau chiar eronate, pur și simplu pentru că sunt depășite de vremuri. 

Ea dă drept exemplu situații precum elevi care sunt învățați că site-urile cu o anumită extensie ar fi mai de încredere decât altele, că dacă un site ar arăta “profesionist” ar fi mai de încredere decât altele, că ce scrie la rubrica “Despre” ar spune tot ce e necesar despre un site – toate acestea fiind exemple profund eronate, având în vedere modul cum a evoluat și cum se prezintă în prezent mediul online. 

• “Oricine poate înregistra, acum, un domeniu dot-org. Design-ul unui site nu are nicio legătură cu nivelul de încredere de care ar trebui să beneficieze acesta. Autorii și organizațiile se pot descrie cum vor, chiar și mincinos, la rubrica Despre”, subliniază autoarea.

Profesoara citată apreciază că, pentru a forma astfel de competențe, e nevoie de predarea explicită a diverselor modalități de a identifica propaganda, de a diferenția faptele de opinie etc.. “Aceasta înseamnă că trebuie să oferim oportunități elevilor să învețe să evalueze conținutul digital la clasă. Mai înseamnă că profesorii au nevoie de oportunități să învețe la rândul lor aceste lucruri. Astfel, profesorii ar putea încuraja folosirea unor ‘scurtături’ în evaluarea informației, ce i-ar putea induce în eroare pe elevi’”.

Ce opțiuni au profesorii pentru a acționa rapid, în acest domeniu? Profesoara propune o serie de acțiuni sau atitudini:

• Profesorii să-i învețe pe elevi să nu se mai bazeze mijloace de evaluare a informației online despre care se știe că sunt eronate – că numărul de interacțiuni ce însoțesc o informație în social media nu are legătură cu nivelul de credibilitate a acesteia, de exemplu, sau că felul cum arată un site nu e relevant pentru valoarea informației.

• Elevii să învețe să înlocuiască modalități slabe de evaluare a conținutului cu modalități solide – de exemplu, să își formeze obiceiul ca, atunci când accesează o sursă puțin familiară, să părăsească acea pagină și să caute informații suplimentare despre sursă sau să verifice dacă informația apare și în alte surse credibile.

Foto: © Bang Oland | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.