Examenul de competențe de comunicare în limba română, Proba A, de la Bacalaureat 2022, are loc în zilele de 6 și 7 iunie 2022. Sunt așteptați în săli circa 150 de mii de elevi. Într-un articol trimis pe adresa redactie@edupedu.ro, profesoara de Limba și literatura română Ileana Topologeanu le-a transmis câteva sfaturi elevilor care sunt înscriși la această probă. Aceasta susține că „va fi ușor” pentru că „Bacalaureatul este un examen de nivel mediu”, iar acesta este unul dintre cele mai importante lucruri pe care elevii ar trebui să-și construiască așteptările.
Proba de competențe de comunicare în limba română începe luni, 6 iunie 2022 și continuă și marți, 7 iunie 2022.
Ce se va întâmpla? Programarea candidaților se va face pe ore, șase elevi într-un interval de o oră, cu o pauză la ora 13. Este bine ca elevul să vină cu o oră înainte, cu excepția celor de la prima oră, când începe examenul sau când se reia evaluarea, să aibă asupra sa cartea de identitate, un pix/creion și să nu aibă emoții. Va fi și o sală de așteptare/ pentru bagaje și, ca la orice examen, NU se admite intrarea în sala de examen cu telefonul mobil sau cu alte mijloace de comunicare.
În sala de examen, sunt doi profesori (în principiu, cel cu care a studiat elevul la clasă și încă unul din școală sau doi profesori din școală), elevul extrage un bilet de examen, care nu se poate schimba, dar nici nu va fi necesar.
Cum se va desfășura proba de evaluare? La intrarea în sala de examen, se verifică identitatea candidatului. Elevul va spune comisiei numărul biletului de examen, primește o ciornă, se așază în bancă, citește și rezolvă pe ciornă cerințele biletului de examen. În acest timp, răspund colegii săi, care au alte subiecte, aflate pe biletele de examen, extrase de fiecare în parte. Candidatul va veni în fața comisiei și va răspunde la cerințele subiectului. Modelul pentru proba de evaluare a competențelor poate fi găsit aici: http://subiecte.edu.ro/2022/bacalaureat/modeledesubiecte/certificarecompetente/.
Ce trebuie să învăț? Cum mă pregătesc? La urma urmei, competențele de comunicare în limba română, proba A din cadrul examenului de bacalaureat, nu ar trebui să fie o problemă pentru cei care au limba română ca limbă maternă, au învățat să vorbească de la un an și jumătate și au în spate 12 ani de școală. Ca să spunem așa, la finalul liceului, candidatul trebuie să fie capabil să citească, să înțeleagă și să comenteze orice fel de text, să emită opinii și să formuleze mesaje în limba română. În curând, va merge să dea interviuri pentru un post de lucru, pentru o bursă de studiu, nemaivorbind de comunicarea eficientă în sfera relațiilor private.
În primul rând, este necesar să identifice stilul funcțional în care este redactat textul prezent pe biletul de examen (Stilurile funcționale sunt varietăți ale limbii prin care se realizează comunicarea în diverse situații de viață).
Stilul colocvial este stilul conversației uzuale, între persoane apropiate și se identifică prin folosirea abrevierilor (,,dirigul”, ,,profa” etc.), prin cuvinte/ expresii la modă (,,beton”, ,,genial”, ,,epic” etc.), prin elipse, onomatopee, tot ce poate facilita comunicarea rapidă, transmiterea informațiilor și a emoțiilor. Pot fi elemente ale stilului colocvial într-un text beletristic sau jurnalistic.
Stilul tehnico-științific este folosit în manualele școlare, articole, referate și are drept trăsătură dominantă obiectivitatea, alături de folosirea termenilor științifici. (Apropo, știți că studiul literaturii este susținut de istoria literară, ce prezintă cronologic fenomenul literar, de teoria literară, ce oferă conceptele, și de critica literară, responsabilă cu oferirea judecăților de valoare?) Atât emițătorul, cât și receptorul sunt cunoscători în domeniul respectiv.
Stilul juridic (oficial, administrativ) este prezent în textele de lege, care sunt organizate în capitole, articole, paragrafe și sunt clare, concise, fără abateri de la normă, fără figuri de stil, deoarece sunt prezente clișee sau expresii impersonale. Emițătorul este specializat, organul legislativ, iar receptorul este cetățeanul sau o persoană specializată (jurist, avocat, polițist, judecător, procuror etc.), dominante fiind scopul informativ și cel educativ.
Stilul jurnalistic este folosit în mijloacele de comunicare în masă, oferind informații despre evenimente culturale, sportive, economice, politice etc. Principala trăsătură este accesibilitatea, deoarece informația are drept receptor o persoană cu un grad mediu de pregătire și scopul este informativ. Din alt punct de vedere, într-o reclamă, într-un spot publicitar, identificăm o dimensiune persuasivă, de a ne convinge să achiziționăm produsul/serviciul respectiv. Este stilul funcțional cel mai dinamic, poate avea influențe din alte stiluri funcționale, în corelație cu tema, prezintă neologisme, temeni științifici, elemente regionale sau colocviale, chiar și abateri de la normă (interviuri, reportaje etc.)
Stilul beletristic sau artistic este folosit în domeniul esteticului, în operele literare și prezintă originalitate, individualizare stilistică, expresivitate (imagini artistice, figuri de stil) etc.
Ce ar mai trebui să știu? Textele sunt diverse: textul epistolar este reprezentat de o scrisoare, document ce prezintă convențiile specifice (în dreapta sus: localitatea și data, formula de adresare, din care deducem dacă este o scrisoare amicală sau oficială, corpul scrisorii – referirea la legătura cu destinatarul, conținutul propriu-zis, paragraf ce pregătește finalul scrisorii – , formula de încheiere, semnătura); textul de graniță/de frontieră (memoriile, jurnalul, autobiografia, în care sunt prezente repere ale realității, prezentate, uneori, într-o manieră subiectivă); eseul (lucrarea ce pornește de la o problematică științifică, pe care o tratează într-un mod original, neașteptat).
Cine vorbește ,,comunică și se comunică” (T. Vianu). Comunică informații adevărate sau false, dar oferă involuntar despre sine detalii: vârstă, voce masculină, voce feminină, grad de sănătate și de cultură, dispoziție etc.
Și nu ne scoatem din memorie faptul că va fi ușor, că bacalaureatul este un examen de nivel mediu. Ne așteptă examene mult mai dificile și cu încărcătură emoțională mai intensă.
Mult succes!
_____________
Despre autor: Ileana Topologeanu este profesor de Limba și literatura română la Colegiul National “Ion C. Brătianu” Pitești, cu o experiență la catedra 30 de ani.
Citește și:
Bacalaureat 2022. Luni, 6 iunie, încep probele de competențe lingvistice în limba română: Nu se admite schimbarea biletului de examen, conform procedurii
Ghid de supravieţuire pentru profesorii de liceu în 5 paşi
La examenele naționale nu vor fi subiecte-capcană, cum s-a întâmplat la simularea pentru Evaluarea Națională, spune ministrul Cîmpeanu. Acesta spune, ca anul trecut, că va sta cu profesorii pentru a verifica subiectele înaintea fiecărui examen
Diana Ghimiși
Ștefan Lefter
Alexa Stănescu
Mihai Peticilă
Raluca Pantazi