Profesoara de Română Ecaterina Stanca de la Colegiul Național „Tudor Vianu” a explicat pentru Edupedu.ro cum ar trebui să redacteze corect elevii o lucrare la proba de Limba și Literatura Română de la Evaluarea Națională 2020. Vorbim despre un examen diferit față de anii precedenți, având în vedere că programa a fost modificată din cauza pandemiei de coronavirus.
„Nu se mai includ balada, genul dramatic și se exclud subordonatele circumstanțiale (fără completiva indirectă). Deci să nu se aștepte la argumentări de gen dramatic sau de baladă. La gramatică vor avea doar cerințe legate de propozițiile necircumstanțiale (fără completiva indirectă)”, a explicat profesoara Stanca.
Greșelile gramaticale din neatenție și din cauza stresului sunt cel mai des întâlnite la proba de Limba și literatura Română de la Evaluarea Națională, de aceea profesoara le recomandă elevilor să fie foarte atenți.
Sfaturile profesoarei Ecaterina Stanca pentru candidații de la Evaluarea Națională 2020:
“Primul meu sfat este legat de învățarea autentică, deoarece cititul doar o dată al teoriei nu înseamnă învățare temeinică. E nevoie de fixarea cunoștințelor.
Este preferabil să înceapă cu subiectele 1A și 2A, adică cele legate de competențe precise. Dacă știi să le rezolvi, atunci nu ai cum să greșești. La celelalte subiecte, 1B și 2B, apare efortul rememorării, totul depinzând de inspirație ori de limbajul expresiv. În plus, intervine și factorul subiectiv.
În ceea ce privește gestionarea timpului la examen, să își împartă cele două ore conform gradului de dificultate a celor două subiecte cu subpunctele respective (A și B).
Subiectul I A
La subiectul I A, le recomand să facă exerciții de sinonimie (la punctul 1) și să repete categoriile semantice: sinonime, antonime, omonime, paronime, arhaisme, regionalisme, neologisme, să revizuiască rolul semnelor de ortografie și de punctuație (cratimă, apostrof, virgulă, punct, punctul și virgula, două puncte, semnul exclamării și al întrebării etc.). Atenţie la confuzia dintre virgula care desparte un cuvânt la cazul vocativ cu cea care izolează o apoziţie sau o construcţie incidentă ori marchează un raport de coordonare prin juxtapunere.
În cazul familiei lexicale, îi sfătuiesc să se gândească la cuvinte derivate (substantiv, adjectiv, verb și adverb, inclusiv sufixele augmentative și diminutivale specifice substantivului) și compuse (de exemplu: floarea-soarelui).
Printre primele cinci cerințe se includ și cunoștințe legate de fonetică (diftong, triftong, hiat, vocală, semivocală, despărțirea în silabe etc.), de modurile de expunere, de genurile literare, de ideile principale și secundare.
De foarte multe ori, s-a cerut modul de formare a unor cuvinte subliniate, prin urmare trebuie să recapituleze mijloace de îmbogățire a vocabularului (de exemplu: derivare, compunere, conversiune), ritmul, rima și măsura versurilor, recunoașterea unor figuri de stil, a sensului propriu, secundar și figurat, sau interpretarea semnificației unor versuri.
A nu se confunda derivarea cu sufixe (ce presupune, uneori, schimbarea categoriei gramaticale), cu conversiunea (care nu se realizează cu sufixe).
Subiectul I B
La subiectul I B, respectiv așa-numitele argumentări, este important să învețe teoria genurilor și speciilor literare, a modurilor de expunere (ori a titlului sau a mesajului etc.) şi a tuturor cerinţelor prevăzute de programa de evaluare.
Definiția trebuie să fie clară, completă urmată de exemplificarea cu citate din text a numărului de trăsături menționate în cerințe, valorificând fragmentul dat.
Ar fi recomandabil să menționeze pe ciornă trăsăturile speciei sau ale genului respectiv și să bifeze pe aceasta punctele abordate în argumentare. În felul acesta, se asigură o anumită coerență lucrării argumentative care trebuie să respecte părțile unui text argumentativ fără să uite de conectorii specifici (urmați, de obicei, de virgulă).
Atenție la concluzie, care nu trebuie să fie sumară, ci să reia sintetic ceea ce este mai important în cuprins.
De asemenea, ipoteza trebuie să prefigureze argumentele dezvoltate apoi în alineate diferite.
A nu se uita că în introducere se prezintă concis trăsăturile speciei și se pune în discuție textul analizat.
Atenție și la caracterizările de personaje care trebuie să respecte cerințele precizate. A nu se uita mijloacele de caracterizare, figurile de stil și precizarea trăsăturilor specifice statutului social, psihologic și moral, ilustrate cu citate și comentate.
Trăsătura dominantă trebuie ilustrată cu două secvențe semnificative din text. Se justifică felul personajului şi se pot preciza rolul modurilor de expunere in conturarea acestuia.
Subiectul II A
Subiectul II A cuprinde cunoștințele de gramatică legate de înțelegerea textului (atenție la primele două întrebări unde se poate greși foarte ușor).
Cerințele trei și patru vizează , de obicei, morfologia și sintaxa (gen, caz, diateză, mod, funcții sintactice, părți de vorbire etc).
Punctele cinci și șase se referă la sintaxa frazei, unde li se cere să transcrie anumite propoziții subordonate și să precizeze felul lor.
Le recomand să realizeze analiza integrală a frazei pe subiect sau pe ciornă și apoi să transcrie subordonata/subordonatele cerute. Este esențial, când li se cere să alcătuiască o frază în care să existe o subordonată după un anumit element de relație sau după un anumit verb regent, să stăpânească teoria proprie, mai ales elementele regente și cele relaționale. Exemplele date de unii elevi sunt corecte gramatical, dar lipsite de sens.
Subiectul II B
Subiectul II B se referă la compunerea liberă pe o anumită temă. Este foarte important să respecte cerințele prevăzute. De exemplu, dacă li se cere să prezinte o întâmplare petrecută într-un anumit context trebuie să respecte un anumit pattern care să curprindă momentele subiectului.
În expoziție trebuie să precizeze cronotopul şi să schiţeze câteva personaje folosindu-se un limbaj expresiv, presărat cu figuri de stil.
În barem, se cere precizarea a două elemente ale contextului spațio-temporal și un conținut adecvat cerinței cu respectarea numărului de cuvinte (150-300 de cuvinte).
Recomand să se precizeze clar intriga, să se contureze prin descriere și atmosfera în care se petrec evenimentele, să se surprindă trăsăturile care individualizează personajele fizic sau moral.
Punctul culminant trebuie să cuprindă ceva deosebit, nu ceva anost, banal. La încheiere se poate trage o concluzie ce derivă din întâmplările prezentate.
Îi sfătuiesc să își rezerve timp și pentru revizuirea întregii lucrări, fiind atenți la ortografie, punctuație, exprimare, coerența textului, unitatea compoziției, registrul de comunicare, stilul și vocabularul care trebuie să fie adecvate conținutului. De asemenea, răspunsurile trebuie date formulând enunțuri, nu „telegrafic”.
Și nu în ultimul rând, să fie atenți la așezarea în pagină, cu spațiu în stânga, și la lizibilitate (fiecare în parte reprezintă câte un punct care poate fi pierdut foarte ușor din pricina scrisului neglijent, ilizibil și a așezării necorespunzătoare în pagină).
În final, le urez tuturor elevilor mult succes la examen, concentrare și har în conceperea argumentărilor și a compunerii libere.
Ecaterina Stanca.”
Ultimele știri despre Evaluarea Națională 2020:
-
Elevi chemați la ora 6 sau 7 la Evaluarea Națională, deși examenele încep la 9. Inspectoratul București: Fiecare școală își stabilește procedurile, în funcție de numărul de elevi, de intrări și de estimarea de timp pentru triaj
-
Evaluarea Națională 2020: Elevilor cu peste 37.3 ̊C li se mai ia de încă trei ori temperatura, la interval de 2-5 minute. Cei cu febră nu intră în examen
-
Peste 172 de mii de elevi s-au înscris la Evaluarea Națională, cu 30 de mii mai puțini față de câți intraseră în clasa I acum 8 ani
-
Calendar Evaluarea Națională 2020. Probele scrise încep pe 15 iunie, afișarea rezultatelor are loc pe 22 iunie
-
Evaluarea Națională 2020: Calendarul sesiunii speciale, anunțat de ministrul Educației
2 comments
O, minunată doamnă, dar ați dat sfaturi și mai demult…E absolut minunat că adevărata „vocație” rezistă și sub PSD, și sub PNL, e.t.c. Păcat că nu ne spuneți și cine v-a cerut sfaturile…De la o anumită vârstă, ar trebui să știm că sfaturile pe care nu ni le cere vreun om direct interesat se numesc altfel….Bine, eu nu sunt ,,de română”, nu mă pricep la prea multe „ocoluri semantice”. Stiu însă că fiul meu a luat 7 la capacitate după ce l-ați ,,sfătuit” dumneavoastră, acum 2 ani, și nu era tâmpit. Slavă Domnului(sau Har, cum spuneți dumneavoastră când nu știți ce spuneți), că lucrurile au reintrat in normal pentru fiul meu la liceul unde a intrat, chiar și cu 7 la română…
Le doresc succes copiilor care vor da Capacitatea, cu mai puțin ,,har” și cu mai multă atenție la subiecte. Aș vrea să cred că Dumnezeu îi ajută pe cei inteligenți și neprefăcuți….
Dă, Doamne sa fie as usor😅