În urmă cu 4 luni, zeci de studenți ai Facultății de Științe Socio-Umane, specializarea Psihologie, din cadrul Universității „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS) au depus o sesizare către conducerea instituției de învățământ superior, în care îl acuză pe profesorul universitar Eugen Iordănescu, de abuz de putere și comportament umilitor la adresa studenților, scrie publicația Investigatoria. Conducerea Universității le-a cerut studenților să completeze plângerea cu date de identificare ale celor care au completat sesizarea, “sub sancțiunea anulării sesizării”.
- Contactat de publicație, profesorul Eugen Iordănescu a spus: “Nu sunt interesat. Adresați-vă conducerii facultății”.
La finalul anului universitar trecut 34 de studenți ai Facultății de Științe Socio-Umane din anii II și III au transmis conducerii Universității Lucian Blaga din Sibiu și Comisiei de Etică a ULBS sesizări acuzații de abuz de putere și comportament umilitor la adresa studenților.
Profesorul universitar, titular la Facultatea de Psihologie, Eugen Iordănescu, e acuzat că îi obligă pe studenți să se urce pe mese și pe scaune și să stea în picioare în fața clasei, ca mecanism de pedeapsă sau îi întreabă de activitatea lor sexuală, reiese din declarațiile studenților.
“Domnul profesor Iordănescu atinge picioarele persoanelor care stau alături de dânsul în cadrul laboratoarelor, corectează poziții ale colegelor atingându-le, în timpul cursurilor se plimbă printre bănci și atinge pe umeri colege într-o manieră ce se vrea prietenoasă, dar care creează mult disconfort persoanelor în cauză”, spun studenții semnatari.
Câteva dintre acuzațiile studenților, transmise conducerii Universității Lucian Blaga din Sibiu:
“În timpul unui laborator, profesorul a urcat o studentă în picioare pe scaun, pentru că aceasta a spus că nu înțelege exact ce temă vor avea de predat. Urcatul pe mese sau pe scaune a studenților este, de fapt, o practică a lui Iordănescu. El o consideră o modalitate de a preda: ”mai urc studenții în picioare pe mese, sau scaune, îi pun să umble pe mese 5 minute să-și revină”.
“Asupra uneia dintre colegele noastre și-a îndreptat atenția în mod excesiv, atitudine ce se califică exact în sfera actelor de persecuție – nu este curs să nu-i pomenească numele, să nu îi solicite răspunsuri la modul agresiv, jignitor. Dacă pune întrebări sau solicită explicații suplimentare pentru diverse nelămuriri este pe tonul ”repetă ce ai spus, ridică-te în picioare” – este intimidant când ți se cere în mod autoritar, ca o formă de pedeapsă să te ridici în picioare și să repeți ce ai spus. Acestea sunt forme și metode de adresare dintr-un regim de tristă amintire. Nu doar pe această colegă o ridică în picioare, pe oricine. Este adevărat, că mai ridică colegi în picioare și să-i felicite, sau aplaude pentru că au realizat foarte bine niște sarcini. Acestei colege i-a spus la un curs”.
Unei colege i-a corectat constant poziția, la fiecare laborator, justificând cu faptul că nu are o poziție de psiholog profesionist, fără să fie nimic inadecvat în poziția colegei noastre – doar stătea pe scaun cu mâinile în spate și fără să aibă picioarele încrucișate. Ca să-i corecteze poziția i-a adus două markere, i-a pus mâna pe mâinile ei și i le-a pus pe genunchii ei, intrând în spațiul personal și dovedind lipsă de respect și cuviință. Pe aceeași colegă, cât și pe un coleg, i-a întrebat în primele laboratoare de câte ori au făcut sex în săptămâna respectivă – precizând că nu e obligatoriu să răspundă. Precizarea în sine nu își are deloc rostul, ea nu anulează impertinența întrebării.
Semnalăm, de asemenea, o zonă de comportament foarte discutabil și profund inadecvat, considerăm noi. În repetate rânduri, domnul profesor Iordănescu atinge picioarele persoanelor care stau alături de dânsul în cadrul laboratoarelor, corectează poziții ale colegelor atingându-le, în timpul cursurilor se plimbă printre bănci și atinge pe umeri colege într-o manieră ce se vrea prietenoasă, dar care creează mult disconfort persoanelor în cauză. O altă colegă a semnalat și am fost martori la întâmplare mulți dintre noi, că a tras-o de tricoul pe care îl purta, iar când aceasta s-a retras șocată, a privit-o foarte urât, o altă colegă primește palme peste frunte la care domnul profesor îi spune ‘așa ai primit binecuvântarea‘.
Avem colege, al căror nume nu îl vom scrie, dar despre care afirmăm că în parte se regăsesc între semnatarii acestei sesizări, altă parte nu pentru că le este teamă că le poate face ceva, care nu au mai putut veni la cursuri în ultimele zile, au suferit atacuri de panică, au ajuns pe tratament medical și au spus în mod repetat că le este foarte frică să se expună, chiar dacă aprobă acest demers”, menționează studenții.
Reacția conducerii Universității „Lucian Blaga” din Sibiu (ULBS)
După cum notează Investigatoria, sesizarea nu a fost soluționată. Mai mult, Comisia de Etică le-a transmis studenților semnatari că trebuie să completeze plângerea cu date de identificare, inclusiv număr de telefon, email și adresă de corespondență, date de identificare ale profesorului, mijloace de probă, martori și înscrisuri, “sub sancțiunea anulării sesizării”.
Universitatea Lucian Blaga din Sibiu precizează în Carta că nu îngăduie nici o formă de hărțuire în mediul academic
La articolul 65, alin 4, în Carta Universității Lucian Blaga din Sibiu, se precizează că Universitatea nu îngăduie nici o formă de hărțuire în mediul academic și menționează apoi care sunt tipuri de formă de hărțuire.
La articolul 66, alin 2 este precizat că hărțuirea presupune și abuzul de putere când este
exercitată de către:
a) persoane cu funcții ierarhic superioare victimei;
b) cadre didactice asupra studenților;
c) evaluatori asupra persoanelor evaluate
Informații de context
Amintim, în ultimele luni cazurile de abuzuri din partea profesorilor, în special în mediul universitar au luat amploare în presă. În urma acuzațiilor de hărțuire la adresa sociologului și fostului șef de catedră de la Facultatea de Stiințe Sociale din cadrul SNSPA, Alfred Bulai, aflat în arest la domiciliu, s-a adus în discuție elaborarea unui ghid cu proceduri și practici internaționale “în domeniul comportamentului inadecvat în mediul universitar”, din partea Consiliului Național al Rectorilor.
Președintele CNR, Sorin Cîmpeanu, promitea că va fi gata pe pe 1 octombrie, însă nu a fost făcut public un astfel de document.
În schimb, „sesizările și reclamațiile anonime nu sunt luate în considerare”, prevede noul Regulament-cadru privind organizarea și funcționarea comisiilor de etică universitară, publicat în Monitorul Oficial după circa patru luni în care documentul a fost în consultare publică.
Blocarea sesizărilor anonime la comisiile de etică este prevăzută, astfel, explicit, în condițiile în care Codul-cadru de etică în universități le interzice doar implicit, prin regulile în care se pot face sesizări. Măsura apare în condițiile în care schimbările legislative anunțate de guvern pentru a permite legal sesizările anonime, după dezvăluirile din cazul Alfred Bulai și din alte cazuri de hărțuire în mediul universitar, nu au fost încă adoptate oficial.
Între timp, ANOSR cere Camerei Deputaţilor să adopte cu prioritate legea pentru combaterea hărțuirii sexuale în universități. Ministerul Educației să intervină urgent ca sesizările anonime să fie admise, mai spune Alianța.
Foto: © Info723783 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.