Fostul președinte al Agenției române de Asigurare a calității în școli – ARACIP, Șerban Iosifescu, semnalează, pe pagina de socializare, referitor la rezultatele de la testarea PISA 2022, că „în 2009, au început, practic, primele programe finanțate din bani europeni”, ale căror rezultate ar fi trebuit deja să apară. Acesta se întreabă „care este, deci, impactul miliardelor cheltuite de atunci pentru combaterea părăsirii timpuri a școlii (rămasă la același nivel, fiind ultimii din UE)”. Reacția vine după ce ieri au fost făcute publice rezultatele la testarea standardizată internațională PISA.
- Edupedu.ro a scris că România stagnează față de precedenta sesiune, în privința rezultatelor la testarea standardizată internațională PISA, potrivit datelor publicate marți de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică pentru ediția din 2022 a programului. Țara noastră a obținut 428 de puncte la toate cele trei domenii testate, Matematică, Lectură/Citire și Științe, fiind, în raport cu ea însăși, aproape la același nivel cu cel atins în 2018, considerat cel mai slab din 2009 încoace.
- Dezbatere online, joi de la ora 15:00: PISA 2022 – fața necosmetizată a școlii / Directorul OCDE pentru Educație, Andreas Schleicher, fostul ministru Mircea Miclea, cercetători, profesori și reprezentanți ai mediului de afaceri dezbat cheia reală de citire a rezultatelor și opțiunile României
„De ce e important 2009? Pentru că atunci au început, practic, primele programe finanțate din bani europeni (vă mai amintiți de POS-DRU?), ale căror rezultate ar fi trebuit, deja, să apară. Care este, deci, impactul miliardelor cheltuite de atunci pentru combaterea părăsirii timpuri a școlii (rămasă la același nivel, fiind ultimii din UE) și pentru îmbunătățirea rezultatelor (rămase la același nivel, fiind cam tot pe acolo)?”, scrie Șerban Iosifescu.
Acesta a adus în atenție faptul că multe elemente de reformă din Legea Educației Naționale 1/2011 au fost neglijate:
„Legea din 2011, plus legislația și programele subsecvente, puteau însemna mult mai mult, acum, dar multe elemente fundamentale de reformă (de exemplu, accentul pe competențele cheie) au fost neglijate: câți dintre profesori își fac planificările și predau gândindu-se la competențele cheie? Cine este în stare să monitorizeze acest aspect și să acorde asistență profesorilor, pentru ca să se întâmple? Învață viitorii profesori, în facultate, despre acest aspect?”
Redăm textul lui Șerban Iosifescu:
„Despre rezultatele la PISA s-a cam spus tot ce se putea spune, după o citire sumară a rapoartelor (au fost publicate primele două volume). Ca urmare, câteva constatări generale, având în vedere și faptul că efectele reformelor în educație se văd după circa 10-15 ani.
Am pus graficul făcut de Edupedu (https://www.edupedu.ro/romania-in-pisa-conservarea…/…), care arată evoluția în timp a rezultatelor, din 2009 încoace, constatarea fiind că rezultatele din 2022 sunt aceleași cu cele din 2009 la Matematică și Științe, cu o ușoară creștere la Lectură. De ce e important 2009? Pentru că atunci au început, practic, primele programe finanțate din bani europeni (vă mai amintiți de POS-DRU?), ale căror rezultate ar fi trebuit, deja, să apară. Care este, deci, impactul miliardelor cheltuite de atunci pentru combaterea părăsirii timpuri a școlii (rămasă la același nivel, fiind ultimii din UE) și pentru îmbunătățirea rezultatelor (rămase la același nivel, fiind cam tot pe acolo)?
A doua constatare: relativa îmbunătățire a rezultatelor din anii 2012 și 2015 este datorată reformelor inițiate cu 10-15 ani în urmă. Încă mai cred că prima și singura reformă sistemică reală a avut loc în anii 1997-2002, ale căror rezultate se văd în acea creștere de care vorbeam. După care a început scăderea constantă a rezultatelor, datorată ”contra-reformei” declanșate în 2001.
A treia constatare: revirimentul se poate produce. Faptul că avem cam aceleași rezultate ca în 2018 este un motiv de optimism, factorii determinanți fiind deja amintiți – introducerea clasei pregătitoare, noul curriculum la primar și gimnaziu și, aș adăuga eu, noile standarde (”reperele de dezvoltare”) și noul curriculum la preșcolar – poate și altele (dar cine să le cerceteze?). Pe de altă parte, Estonia și Cehia se află pe la nivelul anului 2009, Polonia la nivelul anului 2006, Finlanda și Ungaria tot scad din 2006 încoace etc. Deci, practic, la nivel global, pandemia a șters 15 ani de progres.
Legea din 2011, plus legislația și programele subsecvente, puteau însemna mult mai mult, acum, dar multe elemente fundamentale de reformă (de exemplu, accentul pe competențele cheie) au fost neglijate: câți dintre profesori își fac planificările și predau gândindu-se la competențele cheie? Cine este în stare să monitorizeze acest aspect și să acorde asistență profesorilor, pentru ca să se întâmple? Învață viitorii profesori, în facultate, despre acest aspect?
În sfârșit, se confirmă faptul că principala mare problemă a învățământului românesc este inechitatea sistemică și sistematică: a crescut prăpastia între cei care au (de toate) și cei care nu au. Cu toate declarațiile sforăitoare și cele jde programe aferente, decalajele au crescut în loc să scadă. Mai mult, devine clar că măsurile luate în timpul pandemiei i-au ajutat doar pe cei ”care au”, restul fiind lăsați de izbeliște.”
Fostul președinte al ARACIP, în funcție din 2005 și până în 2021, a fost demis de ministrul Educației de atunci, Sorin Cîmpeanu.
Citește și:
România în PISA – rezultatele la cele 6 testări, din 2006 până în 2022, arată ca o pâlnie inversată care conservă mediocritatea într-o zonă a analfabetismului funcțional
Ministerul Educației scoate din raportul OCDE tradus în română, al rezultatelor PISA 2022 pe țară, graficele care arată creșterea analfabetismului funcțional și scăderea sentimentului de apartenență la școală al elevilor
BREAKING PISA 2022 România – penultima în UE și pe locurile 45-48 din 81 de țări și teritorii din lume, la cele trei evaluări principale: matematică, științe, citire / Aproape de 3 ori mai puțini elevi de top și de 2 ori mai mulți elevi sub pragul alfabetismului funcțional, față de media OCDE
Alina Sava, expert în Educație al Băncii Mondiale: Aș spune unui ministru al Finanțelor că, fără o investiție în educație, nu vom putea fi o societate competitivă. Este foarte greu să construiești rezultate bune în educație acolo unde nici părinții nu sunt literați, nici resurse nu sunt în școală
Cercetătorul Dacian Dolean – Rezultatele PISA 2022, primele concluzii: România iese în evidență clasându-se pe ultimul loc dintre toate țările participante la capitolul echitate educațională. Acest lucru poate însemna și că performanța multor elevi e dependentă de măsura în care părinții își permit să plătească meditații
Rezultatele PISA 2022 la Matematică: Penultima țară din Uniunea Europeană, în scădere cu 2 puncte față de testarea din 2018 și al treilea cel mai slab rezultat din istoria testării internaționale standardizate în România
Folosirea dispozitivelor digitale în școli, pentru cel mult o oră în scop de destindere sau până în trei ore în scop de învățare, poate întări performanța elevilor la matematică. Apoi, performanța scade – analiză pe baza rezultatelor PISA 2022 / România – în topul utilizării instrumentelor digitale la școală
PISA 2022: România este la polul opus față de țările-exemplu în ce privește echitatea în educație / Analistă OCDE: Investiții mai mari nu înseamnă automat succes la învățare, dar pentru elevii români resurse mai multe ar însemna rezultate mai bune la Matematică
Rezultate PISA 2022 / Organizația World Vision: România e pe primele locuri în lume la decalajul dintre elevii dezvantajaţi şi avantajaţi. Copiii dezavantajaţi sunt în pericol
Ligia Deca, despre rezultatele PISA 2022: Trebuie să creștem de la 5 la 7 elevi din 10 care să demonstreze competențe cel puțin minime la lectură, științe și matematică / Una dintre soluțiile ministrei: Testarea online periodică a nivelului de alfabetizare funcțională
LIVE VIDEO Anunț optimist al ministrului Deca, după rezultatele la PISA 2022 care situează România la coada UE: Avem un sistem de educație rezilient și țara noastră a reușit, prin ansamblul măsurilor luate, să limiteze efectele pandemiei
Rezultate PISA 2022. Aproape o treime din elevii din România nu ascultă ce spune profesorul la clasă
Ștefan Lefter
Ioana Nicolescu
Ș.L.
Adriana Vișean
Diana Ghimiși
10 comments
1. Interesantă „aprindere” a spiritelor comentariile dlui Iosifescu (FOST PREȘEDINTE ARACIP). Foarte repede a uitat influența domniei sale în ceea ce privește „managementul și asigurarea calității în educație” (citat din scrierile. evident greșite, ale dlui S Iosifescu despre calitatea în educație). Suprapunerea distorsionată a inspecțiilor Aracip (și nu evaluări – cum le spunea dl SI) cu inspecțiile școlare, ce credeți că a generat? O birocrație excesivă în orice școală , departe de a realiza ceva despre calitate. A fost/este (încă) o perioadă dură pentru școala românească – adormită/încremenită în niște tare vechi (de peste 30 de ani) .
Numai vorbim de incredibila rigiditate și ignoranță (să nu-i spunem incompetență…) a menținerii „standardelor” de evaluare o perioadă mult prea lungă în sistem (2007 – 2019) și „evaluări” ( a se citi inspecții) realizate cu pesoane din sistem (total „independente” de școala evaluată).
2. Întorcându -ne la testările PISA 2022….
O eroare majoră a fost traducerea rău intenționată a fișei de țară pentru ascunderea adevărului…
Cât de simplu este! Testele PISA măsoară gradul de incluziune în școala românească. Capitol eșuat în totalitate în sistem…. Nici nu este de mirare, având în vedere elitismul artificial generat de dinainte de *90 și menținut cu ardoare și după! A se citi dorința „arzătoare” de a avea cât mai mulți olimpici ( adică max 1-3 într-o școală „bună” și restul nu interesează….
Opinia aspru criticată, referitoare la profesori, nu trebuie judecată prea dur, întrucât dl respectiv are dreptate în mare parte. Adevărat , nu este vina profesorilor dintr-un motiv f simplu: Învățământul superior pregătește absolvenți pe domeniul/specializarea respectivă și nu PROFESOR PENTRU SPECIALIZAREA ÎN CAUZĂ ! Sunt pregătiți profesori doar ….. la nivelul de învățământ preșcolar și primar! Mai departe doar modul psihopedagogic! Total insuficient…..
3. Programele „nu pot” fi schimbate deoarece ar fi puternic „deranjate” mai multe „grupuri de interese” : inspectori din minister, din inspectorat, sindicate, profesori etc . Prin urmare, „tot înainte” , dar în paralel cu ce vor „tâmpiții” ăia de la OECD cu „standardele lor PISA”.. Noi suntem ”deștepți”, ce ne trebuie PISA?
Cum sa avem scoli si universitati DE CALITATE in Romania daca de 18 ani avem doar un SIMULACRU DE ASIGURARE A CALITATII EDUCATIEI introdus de OUG 75-2005 aprobat prin lege in 2006 si mentinuta si in ultima capodopera juridica (cu 530 pag.!) denumita Legea invatamantului (preuniversitar si superior), promulgata in 2023 dupa o pseudo-dezbatere pseudo-democratica la nivelul Comisiilor pentru invatamant din Parlament? Au ramas neluate in consideratie peste o mie de amendamente propuse de persoane juridice si fizice COMPETENTE, conform massmedia !! De 18 ani ARACIP si ARACIS consuma tot mai importante resurse financiare fara ca mult dorita CALITATE a invatamantului sa apara! Avem acum din belsug NON-CALITATE in scoli si universitati si numeroase conflicte de interese intre principalii parteneri de interese din educatie (ELEVI/ STUDENTI, CADRE DIDACTICE, PARINTI), Ministerul Educatiei avand doar rolul de reglementator si coordonator? A considera ca asigurarea calitatii educatiei ar insemna evaluari peste evaluari (externe si interne, dar fara actiuni corective si preventive consensualizate, realizate si eficiente) dar si tone de hartii (care “suporta orice” si se copiaza de la un an la altul si de la o scoala la alta, FARA CA CEI IMPLICATI SA POATA SI SA STIE CUM SA IMBUNTATEASCA CEVA!) inseamna doar o MONSTRUOASA BIROCRATIE irelevanta, ineficienta si deci inutila. Realii experti romani in asigurarea calitatii NU SUNT IMPLICATI in elaborarea si aplicarea colectiei de erori conceptuale, confuzii, prejudecati, aberatii si lacune reprezentata de stupida OUG 75-2005 elaborata de autori incompetenti in Managementul calitatii..
DAR trebuie sa poata fi lasati corigenti/repetenti la orice varsta elevii care nu stiu cat trebuie pt a trece!! Nu e vina profesorului daca elevul chiuleste, nu are caiet, nu are pix, nu are …chef sa invete, sa faca liniste etc
Nea Teodorescu, stai bre mai calm ca faci doamne feri vreun atac! Matale ai dreptate, pe ici pe colo, dar nu mai da cu iataganu’! Si nu le mai amesteca asa! Ia-le pe rand, cu aer si apa!
A, si vezi ca afon nu inseamna ce crezi tălică! Cand te linistesti un pic, ia DEX-ul! Peace!
dle Teodorescu….e foaaaaaarte simplu să dai cu pietre …
mai ușor….se vede că habar n aveți ce se întâmplă în interiorul sistemului educațional de aruncați cuvinte grele asupra profesorilor….dar deh…deja e un trend…
in rest, fiți sănătos, sărbători cu pace în gând!
daca rezultatele astea din 2022 reprezinta o imbunatatire in mintea astuia de le debiteaza ,inseamna ca nu mai avem nicio scapare,suntem sortiti pieirii ca natie condusa de oligofreni.
Perfect adevărat!
Programe idioate facute de idioti, de aia! Ia sa reevaluati toti profesorii, sa eliminati din sistem profesorii titulari care habar nu au de materia predata de ei. Ia sa supravegheati video toate salile de clasa, sa bruiati semnalul GSM sau sa interziceti telefoanele elevilor in scoala, sa aplicati amenzi usturatoare parintilor care isi retrag copiii de la scoala sau nu se preocupa de educatia lor acasa. Multi profesori din cei titulari sunt afoni in materia predata de ei, acesti afoni castigand pe spagi si smecherii titularizarea. Cum este posibil ca un elev de clasa a IX-a sa nu stie tabla inmultirii sau unul de a VII-a sa nu stie sa scrie litere si cifre si sa citeasca cursiv in limba materna? Ce au facut invatatoarele alea prin mana carora au trecut? Date afara! Nu sunt profesori si invatatori din cauza gandirii proaste a evaluarii candidatilor. Nu evalua o lucrare scrisa, evalueaza in functie de performante pe cinci ani de predat. Daca elevii au trecut testarile tip PISA inseamna ca cel ce s-a ocupat de ei este invatator/profesor de titularizat. Nu este greu, doar trebuie o revolutie dura in sistemul asta putred!
Corect! De multe ori mă întreb cum au ajuns în ceva clasă fară să dețină noțiuni elementare din discliplina respectivă. Cum au ajuns în clasa a VIII a și să nu poată să-și scrie numele??? Profesoara de română le-a transmis că, vor susține toți examenul de evaluare națională! Excepțional!!!!!!!!!!!!!!
Rezultatele nu depind numai de profesor! Poti sa aduci profesor emerit, daca elevul nu isi face partea lui de efort, sau are acasa un mediu nepotrivit sau chiar toxic, este degeaba.
Se vede ca habar nu ai despre invatamant.
Profesorii titulari isi stiu foarte bine materia, probleme sunt pe la tara unde nu se duce nimeni si evident nu poti sa aduci pe cineva bine pregatit.
Da, da tu afara profesorii titulari sa vedem pe cine aduci in loc…ca nu mai vine nimeni. NIMENI, nu cineva mai bun. Habar nu ai cat consum nervos este in aceasta profesie, pe langa plata foarte modesta.
Intr-o clasa sunt 30 de elevi.
In momentul in care TOTI, dar absolut toti, vor veni educati corespunzator de acasa, sa fie in clasa cand se suna, sa fie ochi si urechi la lectie, sa nu atinga telefonul, cand merg acasa sa isi faca temele , familia sa tina legatura cu scoala, programele scolare sa fie imbunatatite, abia de acolo inainte poti sa zici ca e doar vina profesorului daca nu sunt rezultate. A, si elevii sa fie testat initial, macar la nivelul de inteligenta general daca nu la cunostintele anterioare din materia respectiva.
Dar acum lucrurile stau asa: elevii vin la scoala doar ca sa aiba de unde pleca, la ore e un haos , profesorul pierde jumatate de ora doar ca sa se ocupe de actele de indisciplina si de asigurarea linistii si ordinii, elevul sta pe facebook sau youtube non stop, trebuie sa ii faca profesorul observatie la 2 minute, nici nu sc rie lectia, acasa nu deschide un caiet, pe parinti nu ii intereseaza, ba mai mult il incurajeaza pe copil sa nu invete, sa copieze etc… si matale zici ca profesorii sunt vinovati? Vinovati ptr ce?
In plus, clasele au un numar prea mare de elevi. Nu poate un singur om sa se asigure ca 30 de elevi au inteles tot in doar 50 de minute…doar daca il ia pe fiecare sa faca ce a inteles, sa il verifice etc, se termina ora si nu a terminat nici cu jumatate.
Voi habar nu aveti dar faceti pe cunoscatorii.
Dupa tine un profesor are acolo, 30 de robotei carora doar trebuie sa le invarta cheita cum trebuie…
C e l-as lua pe unul ca tine si l-as duce intr-un liceu tehnologic, doar o saptaman l-as tine, si l-as “baga” la cea mai indisciplinata clasa… Sa vezi acolo cu ce se confrunta un profesor.