„Feedback de la directori: pe ce bază? Dacă ”răspunzi” la cereri și sarcini, care sunt sau nu sunt treaba ta și care sunt sau nu cuprinse în fișa postului? Avem standarde profesionale legiferate, care sunt folosite pentru definirea fișei postului și pentru evaluarea performanței?”, întreabă retoric Șerban Iosifescu, expert în educație și fost președinte al Agenției Române de Asigurare a calității în școli (ARACIP), într-un comentariu publicat pe pagina sa de Facebook, în care a analizat criteriile pentru evaluarea profesorilor și a susținut că „sunt frumoase pe hârtie (și, poate, aducătoare de voturi) dar inaplicabile”.
- Prim-ministrul Marcel Ciolacu a anunțat pe 2 aprilie că profesorii din România vor fi evaluaţi anual de pe o platformă online, cu analize ale performanţei elevilor şi feedback de la colegi şi directori ai şcolii. Scopul este ca plata profesorilor să fie corelată cu performanţa actului de educaţie
Șerban Iosifescu spune că lipsesc „criterii despre evaluarea beneficiarilor, elevi și studenți și autoevaluare și orice referire la dezvoltare: sunt evaluat pe ce am făcut (deci, spre trecut), pentru a justifica salariul, nu și pentru a deveni mai bun, prin diferite forme de dezvoltare profesională”.
Redăm explicațiile integrale ale lui Șerban Iosifescu:
„Din când în când (cam o dată pe an), politicieni cu mintea odihnită flutură ideea salarizării profesorilor după merit (De ce nu și pentru funcționarii publici? De ce nu și pentru aleși?), aducând în discuție o serie de criterii, frumoase pe hârtie (și, poate, aducătoare de voturi) dar inaplicabile. Am obosit de câte ori am scris despre salarizarea și evaluarea profesorilor
Câteva articole mai noi de pe blogul personal:
- A nu știu câta oară despre evaluarea profesorilor ”după merit”
- Evaluarea profesorilor exclusiv pe bază de merit: o imposibilitate practică
- Despre salariile profesorilor, dincolo de argumente sentimentale
- Din nou, despre ”merit”
Din noua luare de cuvânt a Premierului, rezultă următoarele criterii, care ar fi să fie avute în vedere pentru a diferenția ”pe merit” salariile profesorilor:
1. Performanțele elevilor. Criteriul nu poate fi folosit fără evaluare standardizată (inexistentă) și fără o culegere complexă de date de context, de input și de rezultat (inexistentă), care să permită discernerea contribuției reale a profesorului la progresul elevilor, controlând influența factorilor de context și de input (sănătate, statut economic, social și educațional etc., care influențează rezultatele mai mult decât profesorul și decât școala) și considerând efectele pe termen lung ale educației primite – progres în educație, angajare, câștiguri, stare de bine etc. În absența acestor date, salariul se va corela cu ”fițele” școlii și ale cartierului. Acest lucru este confirmat și de altă vorbă înțeleaptă a Premierului, rostită cu alt prilej, cum că un profesor cu olimpici trebuie să aibă un salariu mai mare decât altul fără. Aceste idei arată o înțelegere la genunchiul broaștei a realităților educaționale. Dar nu te poți aștepta mai mult, dacă studiezi un pic CV-ul domniei sale.
În plus, indiferent cât de bun ar fi un profesor, nu toți elevii pot fi motivați (adică să faci ”să le placă materia” ta) pentru a depune același efort la toate disciplinele.
2. Feedback de la colegi, care habar nu au, de regulă, ce și cum predă un anumit profesor, dar pot fi influențați de factori extraprofesionali (că ești ”băiat / fată de gașcă”). Ce faci în școală, în afara orelor, precum și ce cuvântezi la ședințe nu reflectă reala ta capacitate profesională.
3. Feedback de la directori: pe ce bază? Dacă ”răspunzi” la cereri și sarcini, care sunt sau nu sunt treaba ta și care sunt sau nu cuprinse în fișa postului? Avem standarde profesionale legiferate, care sunt folosite pentru definirea fișei postului și pentru evaluarea performanței? Avem noi directori competenți în managementul performanței, manageri și lideri autentici, recrutați printr-un proces transparent de selecție profesională? (Întrebări retorice).
4. Evaluarea anuală (există deja, dar e strict formală și în pixul directorului) ”digitală” (pe o platformă online). Aici cred că este doar o chestie de modă: dacă mutăm birocrația, fără să o reducem, în ”online”, dacă vor fi aceleași formulare stupide – dar electronice, nu pe hârtie, nu am făcut nicio brânză.
Am mai adăugat, 3 puncte de la mine (care s-ar putea constitui în criterii), care lipsesc în intervenția Premierului:
5. Lipsește evaluarea beneficiarilor (elevi și studenți).
6. Lipsește autoevaluarea.
7. Lipsește orice referire la dezvoltare: sunt evaluat pe ce am făcut (deci, spre trecut), pentru a justifica salariul, nu și pentru a deveni mai bun, prin diferite forme de dezvoltare profesională. Un profesor bun învață continuu și își înnoiește permanent repertoriul metodologic, cu impact măsurabil în rezultatele elevilor și în starea lor de bine în școală.”