„Este un decalaj între interesul pentru probleme civice și de mediu al tinerilor și conținuturile pe care ei le stăpânesc”, iar o cauză este faptul că o „parte dintre profesori are probleme cu valorile civice, cunoștințele despre instituțiile democratice”, a avertizat rectorul Universității din București, Marian Preda, la prezentarea rezultatelor cercetării International Civic and Citizenship Education Study.
- Elevii români susțin democrația și spun că vor să voteze, dar au rezultate sub medie în ceea ce privește cunoștințele civice și au mai puțină încredere în autorități decât colegii lor din alte țări, conform studiului internațional în care România a participat în premieră.
„Trebuie lucrat în special la profesori, pentru că după perioade lungi în care nivelul de salarizare n-a fost corespunzător, în care n-a fost atractiv să mergi în învățământul primar și secundar, au pătruns acolo și profesori de calitate sub medie, absolvenți ai unor universități private”, a afirmat Marian Preda.
„Dacă vrem un învățământ preuniversitar mai bun, trebuie să ne implicăm și noi, cei din universitar, pentru a produce manuale mai bune, adaptate vremurilor actuale, pentru a produce conținuturi utile și cu impact, adaptate la tânăra generație”, a susținut rectorul Universității din București.
Profesorul a dat drept exemplu manualul despre istoria comunismului în România, la care Universitatea se va implica.
Declarațiile făcute de rectorul Universității din București, Marian Preda, la conferința de pe 10 aprilie 2024:
„Dacă ne uităm la urbanul mare, scorurile sunt mult mai bune decât media și atunci vedem că ar trebui să avem politici focalizate în special spre zonele defavorizate, pe zonele cu nivel de educație mai scăzut, inclusiv în privința educației civice, și anume în zonele rurale, în special ruralul îndepărtat de orașele medii și mari, zonele acestea în care problemele sunt mult mai accentuate decât în mediul în urban.
Mai sunt câteva lucruri interesante pe care țin să le subliniez. Este un decalaj între dorința, activismul, interesul pentru probleme civice și de mediu al tinerilor și conținuturile pe care ei le stăpânesc. Se vede că stăm mult mai bine la activism și la intenții bune, la dorința de a schimba lucrurile, decât la conținut.
Acest lucru se vede și din faptul că o parte dintre profesori are probleme cu valorile civice, cunoștințele despre instituțiile democratice. Scorurile copiilor în anumite privințe sunt mai bune decât ale unora dintre profesori, în medie. Decalajul e mult mai mare față de profesorii din alte țări, comparativ cu decalajul elevilor de la noi față de elevii din alte țări și asta ne spune ca trebui lucrat în special la profesori, pentru că după perioade lungi în care nivelul de salarizare n-a fost corespunzător, în care n-a fost atractiv să mergi în învățământul primar și secundar, au pătruns acolo și profesori de calitate sub medie, absolvenți ai unor universități private.
Se întâmplă acest lucru și în instituții, în administrația publică de la noi, unde se pare că absolvenții din învățământul primar sunt supra-reprezentați în comparație cu cei din învățământul superior. Toate lucrurile acestea au consecințe, așa că eu cred că pentru a avea elevi mai bine informați, mai buni cetățeni în viitor, trebuie să lucrăm mai mult și la nivelul profesorilor, în special în pungile de sărăcie și în pungile în care avem un nivel de indice a dezvoltării umane, un nivel de educație mai mic.
Lumea uită că, de exemplu, în România avem doar 16,6% din populația adultă populație cu studii superioare și atenție, nu în învățământul superior putem să creștem mai mult procentele, pentru că aici putem să mai lucrăm un pic la abandon, dar nu prea mult.
Problemele sunt în preuniversitar, acolo unde deja am pierdut jumătate dintre tinerii din generațiile din ce în ce mai puțin numeroase și care nu ajung la liceu și implicit nu iau bacalaureatul și nu pot să intre la o facultate.
Universitatea din București va continua să se implice în toate aceste procese. Am vorbit cu Decanul de la Istorie cu care deja am stabilit că ne vom implica în primul manual de istoria comunismul, în care se va angaja și o echipă de la Universitatea din București cu colaboratori din preuniversitar pentru a-l elabora și vor urma alte manuale pentru că dacă vrem un învățământ preuniversitar mai bun, trebuie să ne implicăm și noi cei din noi universitar pentru a produce manuale mai bune, adaptate vremurilor actuale, pentru a produce conținuturi utile și cu impact, adaptate la tânăra generație. Universitatea din București va face acest lucru cu resurse publice și cu resursele noastre.
Acesta este primul manual pe care vă promit că în foarte scurt timp îl vom face. Așteptăm instrucțiuni privind programa necesară și echipa de la universitatea din București este deja pregătită să lucreze la manualul privind istoria comunismului.
Trebuie să facem anul cu toții pentru ca tinerii să învețe ce a însemnat trista experiență comunistă și celelalte perioade de dictatură prin care a trecut România și trebuie să prevenim cu toții valorile acestea de nostalgie, de populism de autoritarism, care pot să întoarcă oricând direcția sănătoasă, democratică, europeană și euroatlantică, pe care a pornit în România.”