Școlile care vor să piloteze noi modele curriculare și de carieră didactică sau de management descentralizat pot aplica pentru 200.000 de euro per proiect, până pe 16 iulie, în apelul „Granturi pentru unitățile de învățământ pilot” de 12 milioane de euro, lansat de Ministerul Educației.
Vor fi alese 60 de școli, iar planul de pilotare trebuie să fie aplicat pe o perioadă de minimum 1 an școlar și fără să fie depășit termenul limită până la care trebuie finalizată investiția, 31 martie 2026.
Proiectele se vor depune exclusiv online, prin platforma electronică dedicată PNRR, până în data de 16.07.2024, ora 17:00.
- Amintim că ministerul Educației a propus modificări la metodologia cadru privind înființarea și funcționarea școlilor pilot, pentru a putea derula proiectele din acest apel PNRR: Statutul se poate obține pentru cel puțin un an, față de patru cât e în prezent și nu se mai precizează cum vor fi plătiți profesorii care sunt implicați în activități specifice. Dezbaterea publică privind noul regulament pentru școlile pilot s-a încheiat pe 15 mai și ordinul de ministru ar trebui să apară în Monitorul Oficial.
- “Pentru anul școlar 2024-2025, selecția unităților de învățământ cu statut de unitate-pilot se va face exclusiv prin intermediul apelului de proiecte Granturi pentru unitățile de învățământ pilot, finanțat prin PNRR“, conform proiectului de ordin.
Școlile care pot aplica în apelul „Granturi pentru unitățile de învățământ pilot”
În cadrul prezentului apel sunt eligibile unitățile de învățământ preuniversitar de stat, acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu, de nivel preșcolar, primar, gimnazial, liceal de orice filieră, postliceal sau unități din învățământul profesional și tehnic.
În cadrul prezentului apel pot fi finanțate:
I. Proiecte cu beneficiar unic, respectiv o singură unitate de învățământ eligibilă sau
II. Proiecte implementate în parteneriat încheiat între două sau mai multe unități de învățământ eligibile.
Alocarea financiară totală a apelului de proiecte
Alocarea financiară totală a apelului de proiecte este de 12 milioane de euro, fără TVA, valoare eligibilă din PNRR. Valoarea maximă a finanțării alocate per proiect este stabilită astfel:
I. Proiecte cu beneficiar unic – valoarea maximă a finanțării nerambursabile este de 200.000 euro.
II. Proiecte implementate în parteneriat – valoarea maximă a finanțării nerambursabile va fi calculată înmulțind numărul unităților de învățământ cu 200.000 de euro, până la maximum 1.000.000 de euro/parteneriat.
Calendarul apelului pentru școlile-pilot
Planul de pilotare trebuie să adreseze cel puțin două priorități din cele menționate mai jos:
1. Managementul unității de învățământ, inclusiv finanțare alternativă și recrutare personal,
2. Elemente inovative la nivel de curriculum, arii curriculare, programe școlare,
3. Metode și standarde de evaluare a performanțelor elevilor/ Metode de evaluare a progresului în dezvoltarea antepreșcolarilor/preșcolarilor,
4. Metode de autoevaluare instituțională și asigurare a calității,
5. Dezvoltarea carierei didactice și a managementului școlar,
6. Incluziunea antepreșcolarilor/preșcolarilor/elevilor cu CES în învățământul de masă.
DOCUMENT Ghidul solicitantului în apelul „Granturi pentru unitățile de învățământ pilot”
Informații de context
Școlile-pilot au fost activate prin legislația precedentă, articolul 26 din Legea 1/2011, abia în anul școlar 2020-2021, când guvernul de la acea vreme a aprobat o hotărâre de operaționalizare a acestor pilotări, plus două ordine de ministru cu metodologia de pilotare.
Pentru anul școlar 2023-2024, sunt 14 unități de învățământ de stat și particulare care au dobândit statut de școli-pilot cu întârziere, la 56 de zile de la termenul limită stabilit tot de Ministerul Educației, comunicat și afișat public. 6 școli-pilot au fost înscrise în anul 2021-2022 și 28 de școli-pilot în anul 2022-2023.
Proiectul prin care școlile ar fi și finanțate prin bani europeni a fost anunțat din 2022 de fostul Ministru Sorin Cîmpeanu, și abia în aprilie 2024 a intrat în dezbatere publică până în luna iulie.
Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București este printre primele Colegii care au fost școli-pilot. “Elevii au fost mai relaxați, mulți spun că Bac-ul se poate lua cu notă mare fără meditații”, a povestit directoarea Colegiului “Gheorghe Lazăr” în conferința de presă a ministrului Educației privind rezultatele finale de la Bac 2022, după contestații.
Un alt liceu din București care a pilotat după modelul Gheorghe Lazăr este Gheorghe Șincai.
Raportul privind implementarea programului de școală-pilot la Colegiul Național Gheorghe Șincai, în anul școlar 2022-2023, realizat de unitatea de învățământ, arată după primul an că pilotarea – bazată la clasa a XII-a pe modelul Colegiului Ghe. Lazăr din Capitală și extinsă cu alte elemente pentru clasele IX-XI – “nu a condus la vreo deteriorare a rezultatelor învățării” și a fost în general apreciată, dar arată că a lipsit sprijin din partea Ministerului Educației, în ceea ce privește formarea profesorilor.
De la momentul declanșării pilotărilor, Ministerul Educației nu a mai făcut nicio monitorizare sau evaluare a acestor pilotări, cel puțin asta reiese din informațiile publice anunțate de instituție, asta deși prin regulamentele emise, și chiar prin ordinele de ministru care aprobă pilotările, Direcția „România educată” din Ministerul Educației ar trebui să evalueze și să monitorizeze îndeaproape toate aceste încercări, chiar să propună schimbări și ajustări acolo unde este cazul.
„Direcția generală pentru implementarea Proiectului România Educată din cadrul Ministerului Educației monitorizează și evaluează pilotarea și propune măsuri de îmbunătățire și modificare a acesteia”, potrivit ordinelor de ministru citate. Atitudinea de dispreț față de școlile-pilot reiese atât din întârzierea cu care vin aprobările, cât și din faptul că odată lansate aceste pilotări, nimeni din Ministerul Educației nu analizează și nu publică rezultatele vreunei analize asupra acestora, astfel încât să existe dovezi clare că ce se întâmplă în aceste școli este sau nu bun pentru elevi, se face sau nu în concordanță cu cele asumate, necesită sau nu reglaje.
Cercetătorul Dacian Dolean spunea în 2022 că “deși nu există dovezi că pilotarea programelor educaționale ar fi îmbunătățit ceva în România, această inițiativă este importantă”, făcând referire la Colegiul ”Gh. Lazăr” din București.
Foto: © Iakov Filimonov | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și:
Modificări la regulile pentru școli-pilot, propuse de Ministerul Educației: Statutul se poate obține pentru cel puțin un an, față de patru cât e în prezent și nu se mai precizează cum vor fi plătiți profesorii care sunt implicați în activități specifice – ordin de ministru în dezbatere
Cel puțin 60 de școli-pilot pot primi câte 200.000 de euro prin PNRR pentru a pilota noi modele curriculare și de carieră didactică sau management descentralizat, din anul școlar 2024-2025 – proiect în dezbatere
Aproape 250 de elevi de la clasa a XII-a merg doar 3 zile pe săptămână fizic, la școală, pe un orar flexibil “de tip american“, în care mai fac doar materiile pentru Bac. Proiectul pilot de la Colegiul “Gheorghe Lazăr”, caracterizat de directoare după un semestru și jumătate de aplicare: Elevii vin cu plăcere la ore, nu mai sunt stresați
Dispreț al Ministerului Educației față de școlile-pilot – aprobarea pilotării vine abia la finalul primului modul, încălcând cu două luni calendarul anunțat / LISTA celor 14 unități de învățământ
Directoarea Colegiului “Lazăr” din Capitală, unde toți elevii au luat Bac-ul: „Sunt convinsă că rezultatele se datorează și programului pilot” prin care în ultimele 3 luni din clasa a XII-a elevii au făcut doar 3 zile pe săptămână școală fizică și doar pregătire pentru Bac
I.N.
