Secretarul de stat Sorin Ion: Boala de care suferă învățământul românesc dintotdeauna este excesiva teoretizare, axarea pe cunoștințe și nu pe competențe

Diana Ghimiși

1 an ago

Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, a declarat la TVR 1 că „boala de care suferă învățământul românesc dintotdeauna” este „excesiva teoretizare” sau „mai repede, axarea pe cunoștințe și nu pe competențe.” Acesta a vorbit despre scopul testării PISA: „Când dai un test PISA, nu te referi strict la ce ai învățat la școală. Te referi și la ceea ce faci în relația cu vânzătorul de la magazin, ceea ce faci în relația cu orice persoană cu care interacționezi în interiorul și în exteriorul școlii.”

Secretarul de stat în Ministerul Educației a spus că „realitatea este că România se află într-un pluton mai jos de jumătatea clasamentul lui țărilor care participă la testele PISA, alături de țări cu care avem oarecare similitudini.”

„Una dintre scuzele noastre preferate, ca națiune, ar fi că, domnule, la testele PISA nu se evaluează programa românească, că e o programă internațională. Nici pe departe, pentru că aceste teste nu urmăresc programe. Ar fi și imposibil să urmărească 50 de programe diferite, pentru că sunt diferite, chiar dacă, în cele din urmă, competențele vizate sunt aceleași”, a adăugat Sorin Ion.

Redăm intervenția secretarului de stat Sorin Ion:

Sorin Ion: „Realitatea este că România se află într-un pluton mai jos de jumătatea clasamentul lui țărilor care participă la testele PISA, alături de țări cu care avem oarecare similitudini. Și o să fac și o descriere mai amplă a contextului: Bulgaria, Serbia, Albania. Bulgarii sunt sub noi, nu semnificativ. Să știți că există totuși și acolo o marjă de eroare în testele PISA.

Asta atunci când vorbim despre testele PISA, pentru că, repet, ele constituie principalul criteriu după care măsurăm o țară, că este sau nu este sau că are un anumit procent de copii analfabeți funcțional. Testele PISA nu înseamnă neapărat – și aici putem să mai dărâmăm niște mituri, pentru că una dintre scuzele noastre preferate, ca națiune, ar fi că, domnule, la testele PISA nu se evaluează programa românească, că e o programă internațională. Nici pe departe, pentru că aceste teste nu urmăresc programe. Ar fi și imposibil să urmărească 50 de programe diferite, pentru că sunt diferite, chiar dacă, în cele din urmă, competențele vizate sunt aceleași.

Când dai un test PISA, nu te referi strict la ce ai învățat la școală. Te referi și la ceea ce faci în relația cu vânzătorul de la magazin, ceea ce faci în relația cu orice persoană cu care interacționezi în interiorul și în exteriorul școlii.

Boala de care suferă învățământul românesc dintotdeauna – și să știți că este o boală care este dinainte de Revoluție. Nu putem spune că s-a întâmplat ceva spectaculos după Revoluție și s-a degradat brusc sistemul de educație – este excesiva teoretizare sau, mai repede, axarea pe cunoștințe și nu pe competențe. Ori asta încercăm în acest moment și prin noua lege și o să revin la prevederile din lege referitoare la problematica analfabetismului funcțional.

Așadar, nu discutăm aici doar despre ceea ce face elevul la școală, ci ceea ce face el în societate și cumva spuneați ce ne aseamănă de țările astea. Societățile noastre sunt într-un fel asemănătoare. Și nu spun acum doar pentru a lua apărarea sistemului pe care îl reprezint acum, în acest moment, că, în esență, eu sunt profesor, vin de la catedră și trebuie să mă refer nu la poziția de la Ministerul Educației, ci cea a unui simplu profesor. Dacă o societate nu este foarte sănătoasă, nici școala nu poate să fie mult diferită. Școala este o oglindă a societății în care funcționează. Nu putem să punem niște ziduri între școală și restul lumii, și să considerăm că lucrurile bune trebuie să se întâmple, indiferent de ceea ce se întâmplă în jur (…)”

Despre testarea PISA

PISA este abrevierea Programme for International Student Assessment și este un studiu comparativ internaţional iniţiat de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), cu scopul de a măsura dezvoltarea competenţelor de bază ale elevilor de 15 ani, în trei domenii principale: lectură, matematică şi ştiinţe. PISA este o evaluare internaţională standardizată care se adresează elevilor cu vârsta de 15 ani.

România participă la Programul Internaţional OCDE – PISA încă din anul 2000 (ca ţară PISA+), ciclurile de participare de până acum fiind: PISA 2006, PISA 2009, PISA 2012, PISA 2015, PISA 2018 și PISA 2022, conform notei de fundamentare a unui proiect de HG.

În Raportul privind starea învățământului preuniversitar 2021-2022 este precizat că, în vederea administrării evaluării PISA 2022, din cele 260 de școli din toate județele țării, inclusiv municipiul București, incluse în eșantion, au fost selectați 7.700 de elevi, dintre care 1300 de elevi învățând în limba maghiară. Rata de participare la nivel național a fost 95,69%, peste standardul de calitate minim cerut de 91%.

„Evaluarea a presupus rezolvarea de teste cognitive din domeniile matematică, științe, lectură și gândire creativă, precum și oferirea de răspunsuri de către elevi la chestionare specifice. Informații de interes pentru acest studiu, referitoare la fiecare școală din eșantion, au fost colectate printr-un chestionar completat de către directorul de școală. Răspunsurile construite la testele cognitive au fost evaluate de 40 de experți, specializați pe domenii, iar răspunsurile construite la chestionare au fost codificate de 18 experți specializați. Baza de date națională a fost validată de Consorțiul PISA și inclusă în baza de date internațională”, conform raportului citat anterior.