Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, a declarat la TVR 1 că „boala de care suferă învățământul românesc dintotdeauna” este „excesiva teoretizare” sau „mai repede, axarea pe cunoștințe și nu pe competențe.” Acesta a vorbit despre scopul testării PISA: „Când dai un test PISA, nu te referi strict la ce ai învățat la școală. Te referi și la ceea ce faci în relația cu vânzătorul de la magazin, ceea ce faci în relația cu orice persoană cu care interacționezi în interiorul și în exteriorul școlii.”
Secretarul de stat în Ministerul Educației a spus că „realitatea este că România se află într-un pluton mai jos de jumătatea clasamentul lui țărilor care participă la testele PISA, alături de țări cu care avem oarecare similitudini.”
„Una dintre scuzele noastre preferate, ca națiune, ar fi că, domnule, la testele PISA nu se evaluează programa românească, că e o programă internațională. Nici pe departe, pentru că aceste teste nu urmăresc programe. Ar fi și imposibil să urmărească 50 de programe diferite, pentru că sunt diferite, chiar dacă, în cele din urmă, competențele vizate sunt aceleași”, a adăugat Sorin Ion.
Redăm intervenția secretarului de stat Sorin Ion:
Sorin Ion: „Realitatea este că România se află într-un pluton mai jos de jumătatea clasamentul lui țărilor care participă la testele PISA, alături de țări cu care avem oarecare similitudini. Și o să fac și o descriere mai amplă a contextului: Bulgaria, Serbia, Albania. Bulgarii sunt sub noi, nu semnificativ. Să știți că există totuși și acolo o marjă de eroare în testele PISA.
Asta atunci când vorbim despre testele PISA, pentru că, repet, ele constituie principalul criteriu după care măsurăm o țară, că este sau nu este sau că are un anumit procent de copii analfabeți funcțional. Testele PISA nu înseamnă neapărat – și aici putem să mai dărâmăm niște mituri, pentru că una dintre scuzele noastre preferate, ca națiune, ar fi că, domnule, la testele PISA nu se evaluează programa românească, că e o programă internațională. Nici pe departe, pentru că aceste teste nu urmăresc programe. Ar fi și imposibil să urmărească 50 de programe diferite, pentru că sunt diferite, chiar dacă, în cele din urmă, competențele vizate sunt aceleași.
Când dai un test PISA, nu te referi strict la ce ai învățat la școală. Te referi și la ceea ce faci în relația cu vânzătorul de la magazin, ceea ce faci în relația cu orice persoană cu care interacționezi în interiorul și în exteriorul școlii.
Boala de care suferă învățământul românesc dintotdeauna – și să știți că este o boală care este dinainte de Revoluție. Nu putem spune că s-a întâmplat ceva spectaculos după Revoluție și s-a degradat brusc sistemul de educație – este excesiva teoretizare sau, mai repede, axarea pe cunoștințe și nu pe competențe. Ori asta încercăm în acest moment și prin noua lege și o să revin la prevederile din lege referitoare la problematica analfabetismului funcțional.
Așadar, nu discutăm aici doar despre ceea ce face elevul la școală, ci ceea ce face el în societate și cumva spuneați ce ne aseamănă de țările astea. Societățile noastre sunt într-un fel asemănătoare. Și nu spun acum doar pentru a lua apărarea sistemului pe care îl reprezint acum, în acest moment, că, în esență, eu sunt profesor, vin de la catedră și trebuie să mă refer nu la poziția de la Ministerul Educației, ci cea a unui simplu profesor. Dacă o societate nu este foarte sănătoasă, nici școala nu poate să fie mult diferită. Școala este o oglindă a societății în care funcționează. Nu putem să punem niște ziduri între școală și restul lumii, și să considerăm că lucrurile bune trebuie să se întâmple, indiferent de ceea ce se întâmplă în jur (…)”
Despre testarea PISA
PISA este abrevierea Programme for International Student Assessment și este un studiu comparativ internaţional iniţiat de către Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), cu scopul de a măsura dezvoltarea competenţelor de bază ale elevilor de 15 ani, în trei domenii principale: lectură, matematică şi ştiinţe. PISA este o evaluare internaţională standardizată care se adresează elevilor cu vârsta de 15 ani.
România participă la Programul Internaţional OCDE – PISA încă din anul 2000 (ca ţară PISA+), ciclurile de participare de până acum fiind: PISA 2006, PISA 2009, PISA 2012, PISA 2015, PISA 2018 și PISA 2022, conform notei de fundamentare a unui proiect de HG.
În Raportul privind starea învățământului preuniversitar 2021-2022 este precizat că, în vederea administrării evaluării PISA 2022, din cele 260 de școli din toate județele țării, inclusiv municipiul București, incluse în eșantion, au fost selectați 7.700 de elevi, dintre care 1300 de elevi învățând în limba maghiară. Rata de participare la nivel național a fost 95,69%, peste standardul de calitate minim cerut de 91%.
„Evaluarea a presupus rezolvarea de teste cognitive din domeniile matematică, științe, lectură și gândire creativă, precum și oferirea de răspunsuri de către elevi la chestionare specifice. Informații de interes pentru acest studiu, referitoare la fiecare școală din eșantion, au fost colectate printr-un chestionar completat de către directorul de școală. Răspunsurile construite la testele cognitive au fost evaluate de 40 de experți, specializați pe domenii, iar răspunsurile construite la chestionare au fost codificate de 18 experți specializați. Baza de date națională a fost validată de Consorțiul PISA și inclusă în baza de date internațională”, conform raportului citat anterior.
Rezultatele României la testarea PISA 2018
Raport al Ministerului Educației, despre PISA 2018: Rezultatele elevilor români sunt aproape de cele din Moldova, Muntenegru, Bulgaria și Emiratele Arabe Unite / În top PISA 2018 sunt China, Estonia și Finlanda
Rezultate PISA 2018: România obține cel mai slab punctaj din ultimii 9 ani, cea mai mare cădere fiind la Matematică. Analfabetismul funcțional, la apogeu
Rezultate PISA 2018. Învățământul românesc, ultimul la matematică și penultimul la citire și științe din Uniunea Europeană. Cine e pe primul loc în PISA 2018
Rezultatele PISA 2018 spulberă mitul olimpicilor: Doar 1% dintre elevii de 15 ani fac performanță la citire și științe, iar 3% la matematică
Redacția
Matei Pop
Laura Cononenco
15 comments
Tot ce spui sunt simple teorii.Așa ar trebui să fie dar,după realitatea de zi cu zi arată că de acasă nu pleci nici măcar cu jumătate de an.Consider că școala,în lumea întreagă, este principalul factor de educație a unei ființe umane.
Mai mult: În timp ce Albert Einstein om de știință recunoscut spune public că religia este o teorie a oamenilor bolnavi Ministerul educației bagă religia că oră.Stimată doamnă,7 ani de acasă n-are efect dacă sunt dați de părinți care nici ei n-au 7 ani.Păi de ce mergi la școală?Școală este principalul element din viața unui om.Așa văd eu lucrurile.
Școala NU poate ține loc de familie. Iar cei șapte ani de acasă includ formarea personalității. Chestiunea cu păstrarea curățeniei trebuie învățată acasă și aplicată peste tot – nu vin la școală direct din peșteră, cu mașina familiei Flintstone! După șapte ani (mai mult șase), nimeni nu mai schimbă trăsăturile principale de caracter fixate. Poate învăța doar să ascundă trăsăturile negative, dar va rămâne cam la fel tot restul vieții. (Iar la școală ajunge, oficial, chiar în jurul vârstei de 6-7 ani, deci prea târziu ca să mai schimbi ceva fundamental. Grădinița a ajuns un fel de spațiu pentru baby-sitting, la cât de aglomerate, subfinanțate și lipsite de personal sunt în prezent grădinițele, nici acolo nu-s mari șanse de intervenție eficientă).
Dar sunt de acord că dintr-o familie fără valori vor rezulta copii fără valori.
De fapt boala provine din existenta voastra in ministerul educatiei. Nu cunoasteti adevaratele probleme cu care se confrunta invatamantul ramanesc si nu faceti nimic, in afara de vorbe.Li se vorbeste vreodata elevilor sau sunt invatati elevi de cum sa mananci sanatos, ce inseamna legile si de ce trebuie sa le respecti, cum sa te comporti in relatiile cu oameni, de ce trebuie pastrata curatenia etc..? Niciodata. Degeaba sti teorema lui Pitagora sau cand se pune cratima daca in viata de zi cu zi esti un nimic.
Șapte ani de acasă? Chiar trebuie școala să-l învețe să nu trăiască în cocină?!
Cica n-ai ce face, ca daca asa-i societatea, n-ai cum sa ai pretentii ca scoala sa fie mai buna. Adica daca nimeni nu s-a zbatut ca cei peste 6 meleoane sa nu plece afara, au ramas pe meleagurile astea numai pensionarii ,bugetarii, videchat-istele, corporatiile, si combinagii preiceputi in aranjamentele cu statul. Iar pe astia ii doare-n cot de anafabetismul functional. Ca nu doare si nu tre’ nici sa umble zilnic c-un ecuson pe care sa-i fie trecute adevaratele ,,competente”. La fel cum ar putea spune ca inchisorile-s oglinda societatii. Da’ n-ai cum sa ai pretentia ca astia ramasi sa poata sa faca diferenta intre scoala si inchisoare. Sigur ca ar fi putut spune ca ar trebui ca scoala sa fie aia care aduce schimbarea in bine a societatii.
Oare ce inseamna teoretizare, si ce inseamna competente? Nu-s ele, oare, legate?
Adunarea, inmultirea sunt competente, dobandite in primar.
Ridicarea la putere si radicalul, competente, dobandite in gimnazial. Desigur, mai exista si nitica teorie, doar pentru a te face mai destept, pentru a te ajuta sa duci la capat un rationament, pentru a-ti ajuta dezvoltarea altor competente.
Integrale, derivate? Tot competente. Bazate pe niste teorie, dar si multa experienta.
Hai ca-i simplu, mai departe: mai tot ce se zice ca este puternic teoretizat nu inseamna decat competente:
de exemplu, integrale = abilitatea de a calcula suprafete neregulate. printre altele.
toata informatia teoretica are aplicabilitate practica, adica participa la formarea unor competente. principalul neajuns este dat de programele tot mai diluate, numarul tot mai mic de ore in care s-ar putea construi ceva.
nu in ultimul rand, sa nu uitam ca scoala romaneasca se lauda cu performantele unor elevi ai unor licee private, performante care nu au la baza utopicul invatamant centrat pe competente, asa cum il viseaza ministeriabilii.
Doar n-ai vrea ca ăi cocotati pe scaunele inalte sa priceapa ca o mare parte din aia teoretica elevul ajuns si ,,secretar de stat” e nevoit s-o aplice zilnic. Cand îi vezi cum bâjbâie si se poticnesc la fiecare ,,incercare” aparuta, se intelege, din nepriceperea aplicarii teoriei (invatata excesiv !!!) in practica. Ce zice omu’ are insa un inteles! (neascuns) Zice bine ca totu-i excesiv pe ,,cunostinte”, adica pe pretini, neamuri, interese si nu pe ,,competente”. Sunt plini de diplome si s-au grupat in clanuri inlaturand orice urma de competenti. Mai pe romaneste, se feresc ca dracu’ de tamaie de cei care cat de cat ar mai dori sa traiasca intr-un ,,mediu competent”, le pun piedici zi de zi, pana ce-i vad cu bagajele facute. Apoi zbiara in cor ca vor si mai multe ,,competente” (adica titluri, diplome obtinute pe cat mai putina asimilare de teorie, functii, echivalari, sporuri, bani, bani, bani etc).
Sistemul a ajuns in colaps datorita unor dinozauri politruci, gen domnul din imagine. Celebrul matematician are “cunostinte programare Turbo Pascal la nivel minimal”. Pfff.
Acest domn, multilateral dezvoltat, expert in consiliere, documentare pe internet, promotor al drepturilor omului, manager al secolului 21, mentor blah blah blah a facut ceva pentru un invatamant mai conectat la realitate? Nu, el doar da din gura la TV.
Exemplu de astăzi.
La clasa a IX-a am adus un test corectat. Cu excepția unui elev, nimeni nu a rezolvat un exercițiu, (pentru care au putut folosi telefonul/calculatorul) . Sa se calculeze radical din …. nu mai rețin numărul, cu 4 zecimale exacte.
Cei care au știut să folosească calculatorul au dat răspunsul cu 4 cifre, două înainte și două după virgulă. I-am chemat pe rând ca să discut cu ei ce s-a întâmplat.
Am înțeles că acești copii nu au în vocabular cuvintele : cifră, număr și zecimale. Păi ce competențe să creez când ei nu pricep despre ce le povestesc sau ce se cere ? Și nu pricep pentru că n-au avut chef/nu au reușit să învețe 3 definiții.
Nu vreau să comentez ce hieroglife scriu unii dintre ei. Am ghicit ce voiau ei să scrie. Oare cum reușesc acasă să citească ceva din caiete ? Și atunci cum pot ei să evolueze ?
Competențe? Oare ce competențe are autorul articolului și ce competențe au majoritatea angajaților din minister (în frunte cu minunata ministra) , acești oameni care visează ceva peste noapte și a doua zi o pun în aplicare în învățământul nostru (fără să priceapă, ce porcărie fac sau produc).
Pe langa comentariile de mai sus, adaug: cum sa obtii competente daca nu ai cunostintele respective? Competentele se formeaza abia dupa ce ai cunostinte despre domeniul respectiv, despre problemele din domeniu; este o simpla observatie de logica (in acest caz de lipsa ei!).
Îmi tot propun să nu mai citesc articole bazate pe declarațiile celor din ME, că îmi crește tensiunea, dar nu mă pot abține, din când în când.
Bă, Ioane!! NU PUTEM CREA COMPETENȚE PENTRU CĂ NU AVEM NICIUN ECHIPAMENT CU CARE SĂ LUCRĂM ȘI PE CARE SĂ-L FOLOSEASCĂ EFECTIV ELEVII!!!!! Pricepi?
Teoretizăm și lucrăm (CEL MULT) în laboratoare virtuale pentru că în laboratoarele reale NU AVEM NIMIC!!! NIMIC, mă auzi? Ultima dotare am făcut-o EU, la un magazin de birotică și altele, unde am găsit niște lupe, niște becuri de lanternă și niște busole pentru bordul mașinii (dar nu-i bai, că elevii pricep cum e cu busola și lucrând cu așa ceva). Dar N-AM bani de planșe (de la 120 de lei în sus bucata), de aparate nu mai vorbesc (mi se face rău pe site-ul Eurodidactica dacă verific prețurile – o trusă ”elementară” pentru mecanică e 4000 de lei, o trusă ”de bază” e 14000!!! Păi nu știu să citesc cifrele astea, cine să mi le cumpere, că școala n-are buget de așa ceva!! Iar dacă vreau eu, vrea și cea de chimie, vrea și cel de biologie, vor și cei de matematică, vrem toți!!)
Ce competențe vrei de la ei când ei văd circuitul electric în videoclipuri pe youtube dacă EU nu-mi permit să cumpăr câte baterii sunt necesare anul acela? Când toate dinamometrele mele au mai mult de 30 de ani? Când am o balanță pentru clase de 20 de elevi?!
Am ajuns să nu mai poată realiza cele mai simple experimente, de la clasa a VI-a, cu excepția unora IMPROVIZATE, din care nu știu ce pot înțelege!! Nu-și mai pot folosi mânuțele la nimic, chiar dacă sunt copii care învață cel mai bine FĂCÂND, iar fizica e cel mai ușor de învățat prin experiment!
Tu vrei să renunțăm la teoretizare – ASTA VREM ȘI NOI, dar ce punem în loc? La gimnaziu nu-i trimiți în fabrică să priceapă cum funcționează ceva. Iar dacă la gimnaziu nu sunt puse bazele științelor, nu vei face nimic cu ei la liceu, poți să-i plimbi în toate fabricile și uzinele pe care le mai ai!!
Staaaaați acolo și dați din cap la prostiile pe care vi le spuneți reciproc. Bine că aveți capete, că altfel vă ploua în gât.
Vax albina! Boala de care suferă învățământul românesc este perpetua subfinanțare…
si? faci ceva? ca doar esti in locul potrivit…
pai și ce face dl secretar aici tot teoretizare este…că nu vedem in rest sa se întâmple nimic…ce spun cei pricepuți ( dl Daniel David, Mircea Miclea ) nu vede nimeni?!
Doar vorbe și sarcini venite de la centru….mai ceva că înainte de 90…