Motivele pentru care peste 15 mii de elevi, adică aproape 1 din 10 adolescenti de 14 ani care erau înscriși în clasa a VIII-a în acest an școlar, nu au fost înscriși la Evaluarea Națională sunt două, conform declarației secretarului de stat Florian Lixandru, din Ministerul Educației. După ce Edupedu.ro a scris duminică despre această situație, Lixandru a spus la TVR că „diferența de 10% o reprezintă elevii care fie nu au promovat clasa a VIII-a, elevii declarați repetenți, cât și elevii care nu doresc să susțină Evaluarea Națională. Este un procent comparabil cu anii anteriori”.
Florian Lixandru este președintele Comisie Naționale de Organizare a Evaluării Naționale de la finalul clasei a VIII-a, organismul de la nivelul Ministerului Educației care organizează examenul.
Ministerul Educației a anunțat că au fost înscriși la EN VIII din acest an 161.500 de elevi, în condițiile în care tot Ministerul Educației anunțat în luna martie că în clasa a VIII-a sunt înscriși peste 177.000 de elevi. Diferența de 15.500 de elevi a fost explicată mai sus de Florian Lixandru.
Lixandru a invocat dorința elevilor, mai exact lipsa de dorință a elevilor de a participa la Evaluarea Națională. Numai că înscrierea elevilor la acest examen este făcută automat de către școli, prin secretariatele acestora, pentru toți absolvenții de clasa a VIII-a, conform regulamentelor și legislației în vigoare. Elevii nu depun nicio cerere în acest sens, părinții nu depun nici ei vreo cerere sau vreun document, înscrierea la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a nefiind una de opțiune pentru școli sau pentru elevi și părinții acestora.
Evaluarea Națională de la clasa a VIII-a nu este obligatorie pentru elvi, dar școlile sunt obligate să-i înscrie pe toți absolvenții, „conform evidențelor din școli”, aceștia având apoi opțiunea abia apoi dacă se prezintă sau nu la probele de examen.
„Pentru candidaţii din seria curentă, înscrierea se face, în perioada prevăzută de calendarul examenului, de către secretarii unităţilor de învăţământ, în conformitate cu evidenţele din şcoli”, conform metodologiei de organizare a Evaluării Naționale.
Dacă numărul de absolvenți care participă la Evaluarea Națională este mai mic și cohorta nu conține elevii care pot obține rezultatele cele mai slabe slabe, asta poate influența major rezultatele macro ale examenului. Ar fi un câștig politic atât pentru inspectorii școlari județeni, care sunt oameni politici, mulți dintre ei consilieri locali sau județeni, cu ambiții electorale în anul care urmează, cât și pentru oamenii care conduc Ministerul Educației și Guvernul și care se pot lăuda că au scos un procent bun al elevilor cu note peste 5 la EN VIII 2023, câștig politic cu impact major mai ales în anul preelectoral în care ne aflăm și în care deja au apărut mesaje politice în prima zi a examenului, chiar din partea șefului PSD, prospăt premier, Marcel Ciolacu.
Ce prevede legislația:
Articolul 74, alineatul (5) din Legea Educației Naționale nr 1/2011 prevede că „la finalul clasei a VIII-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, se realizează o evaluare națională obligatorie a tuturor absolvenților”.
Metodologia aplicabilă încă pentru Evaluarea Națională este cea aprobată prin ordin de ministru în 2011, care prevede la articolul 16 următoarele:
„Articolul 4. Înscrierea candidaţilor pentru Evaluarea Naţională se face la secretariatele unităţilor de învăţământ pe care aceştia le-au absolvit, numai în perioada prevăzută în calendarul examenului, după cum urmează:
a) pentru candidaţii din seria curentă, înscrierea se face, în perioada prevăzută de calendarul examenului, de către secretarii unităţilor de învăţământ, în conformitate cu evidenţele din şcoli;
b) pentru candidaţii din anii precedenţi, înscrierea se face, în perioada prevăzută de calendarul examenului, de către secretariatul unităţii de învăţământ pe care candidaţii au absolvit-o, pe baza actelor prezentate de aceştia (certificat de naştere şi, după caz, de căsătorie, un act de identitate, foaia matricolă, adeverinţă din care să reiasă anul absolvirii şi faptul că nu a participat la examenele naţionale menţionate la alin. (2)).
c) pentru candidaţii din seriile anterioare, în situaţia schimbării domiciliului în altă localitate, menţionată ca atare în buletinul/cartea de identitate a candidatului sau a părintelui/tutorelui acestuia, candidaţii se pot înscrie pentru a susţine Evaluarea Naţională la o unitate de învăţământ, stabilită de comisia judeţeană din judeţul în care se află noul domiciliu al candidatului. În afara acestei situaţii, înscrierea în alt judeţ este permisă numai cu aprobarea Comisiei Naţionale, în urma unei cereri motivate şi însoţite de documente doveditoare, transmise la Direcţia Generală Educaţie şi Învăţare pe Tot Parcursul Vieţii”.
O metodologie mai nouă este cea aprobată anul trecut prin ordinul 5.241 din august 2022, modificat recent atât în luna mai, cât și după suspendarea grevei generale din Învățământ. Înseă aceasta nu conține prevederi referitoare la înscrieri, așa că rămân valabile cele de mai sus.
În acest an nu au fost publicate, iar conform surselor Edupedu.ro, nu au fost nici emise de către Ministerul Educației proceduri operaționale pentru examenul de Evaluarea Națională. Acest atribut a trecut în sarcina Comisiei Naționale pentru Organizarea EN condusă de Florian Lixandru și niciun document al acestei comisii nu a fost până acum publicat în condiții de transparență, fiind vorba despre examenul a căruit medie este singura care mai contează pentru admiterea la liceu, din acest an.
Potrivit datelor despre repetenți, publicate în Raportul privind starea învățământului, numărul repetenților în clasa a VIII-a a fluctuat în ultimii ani de la 3.700, la peste 6.800.
În anul școlar anterior, 2021-2022, „o pondere de 4,2% dintre elevii înscriși cu un an în urmă în clasa a VIII-a nu și-au continuat studiile în clasa a IX-a (abandon pe parcursul anului școlar, repetenție sau alte cauze ale pierderilor școlare) – valoare mai mare față de anul anterior cu 1,5 p.p”, remarcă Ministerul Educației în cel mai recent raport privind starea învățământului preuniversitar.
Dacă datele se mențin în aceste limite, din cei 15.500 de elevi de clasa a VIII-a care nu au fost înscriși de secretariatele școlilor în Evaluarea Națională 2023, dacă între 3.700 și 6.800 de elevi ar fi rămas repetenți, pentru restul de 10-12.000 nu există nicio explicație oficială, în afară de cea de mai sus, a secretarului de stat Lixandru: aceștia sunt „elevii care nu doresc să susțină Evaluarea Națională”.
Fenomenul Brăila
Situația prin care școlile nu înscriau deliberat elevii la Evaluarea Națională a fost documentată și denumită „Fenomenul Brăila” în 2018. Atunci, Asociația Human Catalyst a demonstrat că în județul Brăila îndeosebi, cei 36% dintre elevii de clasa a VIII-a lăsați corigenți sau repetenți, ori cu situația școalară neîncheiată, fuseseră constrânși de școli, în strânsă legătură cu inspectoratul școlar județean, să nu participe la Evaluarea Națională pentru a nu strica prestigiul școlilor.
Dacă un elev este înscris și ia notă mică la EN, situația statistică raportată oficial a școlii este modificată, acesta fiind un indicator important pe baza căruia părinții pot fi influențați să își înscrie copiii la anumite școli sau nu.