“Noile proiecte de legi ale Educației din 2022 ne arată, din păcate, că singurul consens pare a fi acela că se pregătește un tip de schimbare inacceptabilă”, scrie, într-o analiză publicată în revista Sinteza, conferențiarul universitar clujean Claudiu Turcuș. Această schimbare, afirmă el, va duce la o “lipsă acută de seriozitate în ce privește finanțarea adecvată a Educației”, la “segregarea elevilor” prin mecanisme ce “pretind că servesc performanța”, la “corporatizarea managementului școlar” și la “protecția totală pentru plagiatori”.
- Autorul analizei este conferențiar și prodecan cu cercetarea și infrastructura academică la Facultatea de Teatru și Film, Universitatea Babeș-Bolyai. Articolul a apărut în publicația Sinteza, fondată de Vasile Dâncu (actualmente ministru al Apărării din partea PSD, coleg de guvern cu ministrul Sorin CÎmpeanu). Revista publică analize și alte materiale realizate de jurnaliști, universitari, sociologi, cercetători.
În articolul citat, Claudiu Turcuș apreciază, între altele:
“Pur și simplu nu există nici expertiză serioasă pe politici educaționale și nici cercetare avansată comparativă (prin raportarea la realitățile din alte state din UE, măcar). În proporție de 70% s-au preluat elemente din Legea 1/2011, iar prevederile noi sunt pur și simplu lipsite de consistență (stagiatura, titularizarea, evaluarea) deoarece nu furnizează nici date, nici nu descriu, măcar la nivel elementar, procesul de implementare.”
- “O atenție sporită, însă, s-a acordat admiterii în clasa a IX-a la liceele de elită, precum și reorganizării Bacalaureatului. Două inepții colosale care dacă se vor implementa ne vor arunca într-un haos social major.”
“A arunca într-o lege organică promisiunea că salarizarea profesorilor se va face după o altă grilă decât cea aflată deja în vigoare, grilă pe care guvernul a ignorat-o oricum, ajungând să piardă un proces cu sindicatele din cauza neaplicării ei, este cel puțin o neseriozitate crasă. (…) Oricum, anunțul recent că abia din 2027 vom avea parte de o finanțare adecvată a sistemului de învățământ indică exact ceea ce era de aștept: pe componenta finanțării legea rămâne strict populist-electorală.”
- “Avem cea mai mică alocare pe Educație și Cercetare din Europa. Efectiv nu se poate aștepta până în 2027, va fi prea târziu.”
“(…) cel puțin 60% dintre școlile doctorale din România sunt complet necredibile și nu ar trebui să primească acreditare deoarece efectiv nu dețin expertiză suficientă pentru a putea organiza acest nivel de studiu. Prin urmare, consecința va fi că aceste școli irelevante vor acorda diplome de doctor valide, iar dacă cineva va demonstra că ele sunt plagiate, persoana în cauză va putea să renunțe la titlul în cauză fără nicio consecință administrativă. Acest lucru este inacceptabil, constituind acoperirea și legitimarea publică a unei fraude intelectuale, etice și instituționale de proporții.”
- Proiectele de lege nu răspund “marilor probleme ale învățământului românesc”, autorul enumerând, între altele: rata ridicată de părăsire timpurie a școlii, rata analfabetismului funcțional, diferențele majore dintre rural și urban, problemele cu care se confruntă copiii cu dizabilități.
Foto: Analysis © Pattanaphong Khuankaew | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.