Scrisoare deschisă. Consiliul Elevilor și alte 9 organizații solicită reluarea dezbaterilor din cadrul grupului de lucru al Ministerului Educației pentru planurile-cadru. Cîmpeanu: Planurile vor fi gata la toamnă

I.N.

4 ani ago

Ordinul privind organizarea cursurilor pe timp de pandemie

Consiliul Național al Elevilor (CNE) împreună cu alte 9 asociații din societatea civilă solicită Ministerului Educației reluarea dezbaterilor din cadrul grupului de lucru pentru planurile-cadru astfel încât, până la finele anului 2021, noua arhitectură curriculară să fie deja creionată, iar viitoarele generații de elevi să poată învăța după programe noi, adaptate cerințelor societății actuale, se arată într-o scrisoare deschisă inițiată de CNE și semnată împreună cu celelalte organizații.

„Școala nu le satisface cu adevărat nevoile educaționale și, în fond, nu le asigură două componente interdependente pentru orice absolvent al școlii românești: integrarea în societate și inserția pe piața muncii. Astfel, actualele planuri-cadru pentru liceu, neschimbate de 12 ani, nu răspund aproape deloc cerințelor din zilele noastre, întrucât nu stimulează elevul să deprindă competențe precum gândirea critică și analitică sau alte abilități necesare vieții cotidiene”, se arată în scrisoarea deschisă adresată ministrului Educației, Sorin Cîmpeanu, și secretarului de stat pe preuniversitar Sorin Ion.

Reprezentanții elevilor atrag atenția că „Ne aflăm în situația în care această primă generație, aflată acum în clasa a VIII-a, va fi nevoită să învețe la liceu după aceleași planuri-cadru ca și până acum, chiar dacă întregul parcurs educațional al acestor elevi a fost modificat substanțial, prin introducerea de discipline, competențe și conținuturi noi. Cauza acestei situații este tergiversarea inexplicabilă a procesului de modificare a planurilor-cadru pentru liceu, dar și reticența și divergențele de viziune ale miniștrilor și ale reprezentanților societății civile.”

„Propunerile Ministerului Educației pentru modificarea planurilor cadru de liceu, care s-au aflat în proces de consultare publică până la sfârșitul lunii ianuarie, dezamăgesc prin faptul că nu aduc o viziune reformatoare în plan curricular, ci păstrează abordarea desuetă prezentă în toate modelele curriculare aprobate și promovate în ultimii ani. (…) Pentru a ne asigura de faptul că implementarea noilor planuri-cadru va fi posibilă, este necesară realizarea unei analize de costuri (privind modificarea normării cadrelor didactice ș.a), care să reprezinte unul dintre punctele de plecare pentru conturarea finanțării educației în anii următori”, se mai arată în scrisoarea deschisă.

Amintim că pe 5 ianuarie 2021, noile planuri-cadru pentru liceu și școala profesională au fost lansate în dezbatere publică de Ministerul Educației. Este vorba despre documentele care stabilesc ce materii vor studia elevii de clasele a IX-a începând de anul școlar viitor, precum și de numărul de ore alocat acestor discipline, pe săptămână. Au fost scoase în dezbatere publică 2 variante de plan-cadru pentru fiecare filieră. De remarcat că Ministerul nu a scos în dezbatere și un nou profil al absolventului de liceu, care să ghideze modificările curriculare. Pe 5 martie, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu a anunțat că planurile cadru pentru liceu, clasele IX-XII, cele care stabilesc disciplinele și numărul de ore alocat acestora, vor fi gata abia în toamna anului viitor, nu anul acesta, așa cum prevedea inițial calendarul. Ministrul menționase anterior, pe 21 ianuarie, că nu este de acord cu forma planurilor-cadru pentru liceu propuse pentru profilul teoretic.
Citește aici punctul de vedere și propunerile de îmbunătățire ale reprezentanților elevilor în perioada dezbaterii noilor planuri-cadru pentru liceu.

Mai jos, scrisoarea integrală:

Către: Ministerul Educației
În atenția: domnului ministru al educației, prof. univ. dr. Sorin-Mihai Cîmpeanu
domnului secretar de stat pentru învățământ preuniversitar, prof. Sorin Ion
Stimate Domnule Ministru,
Stimate Domnule Secretar de Stat,

Încă din anul 2017, atunci când s-a dorit pentru prima dată modificarea actualei arhitecturi curriculare, planurile-cadru au reprezentat un adevărat punct nevralgic pentru învățământul preuniversitar din România.

De multe ori, elevii din țara noastră declară vehement că școala nu le satisface cu adevărat nevoile educaționale și, în fond, nu le asigură două componente interdependente pentru orice absolvent al școlii românești: integrarea în societate și inserția pe piața muncii. Astfel, actualele planuri-cadru pentru liceu, neschimbate de 12 ani, nu răspund aproape deloc cerințelor din zilele noastre, întrucât nu stimulează elevul să deprindă competențe precum gândirea critică și analitică sau alte abilități necesare vieții cotidiene. Relevante în acest sens sunt rezultatele testării PISA 2018, care au arătat că 40,8% dintre elevi nu pot explica și/sau înțelege ceea ce citesc, fiind încadrați în categoria analfabeților funcționali, 46,5% dintre elevi nu pot opera cu noțiuni matematice de bază, în timp ce 44% dintre elevi nu pot realiza corelații elementare în domeniul științelor. Vedem, așadar, o divizare constantă și evidentă în sistemul de învățământ preuniversitar din România, la toate nivelurile.

În urmă cu opt ani, se înființa clasa pregătitoare. De atunci, elevii au învățat după alte planuri-cadru, alcătuite special pentru a modifica, în timp, arhitectura curriculară a întregului sistem. Totuși, însă, ne aflăm în situația în care această primă generație, aflată acum în clasa a VIII-a, va fi nevoită să învețe la liceu după aceleași planuri-cadru ca și până acum, chiar dacă întregul parcurs educațional al acestor elevi a fost modificat substanțial, prin introducerea de discipline, competențe și conținuturi noi. Cauza acestei situații este tergiversarea inexplicabilă a procesului de modificare a planurilor-cadru pentru liceu, dar și reticența și divergențele de viziune ale miniștrilor și ale reprezentanților societății civile.

În forma lor actuală, propunerile Ministerului Educației pentru modificarea planurilor cadru de liceu, care s-au aflat în proces de consultare publică până la sfârșitul lunii ianuarie, dezamăgesc prin faptul că nu aduc o viziune reformatoare în plan curricular, ci păstrează abordarea desuetă prezentă în toate modelele curriculare aprobate și promovate în ultimii ani.

Ne aflăm într-un moment crucial pentru sistemul educațional din România, în care putem să reflectăm asupra a ceea ce nu a funcționat în ultimii ani și să luăm atitudine pentru a schimba în bine elementele de bază, precum finanțarea, curriculumul, formarea cadrelor didactice, participarea elevilor la procesele decizionale din școală etc. Proiectul Președintelui României, România Educată, oferă o perspectivă clară pe tema curriculumului centrat pe elev: unul dintre pilonii din arhitectura sistemului de educație românesc presupune ca sistemul de învățământ să fie centrat pe nevoile beneficiarului, oferind experiențe de învățare autentice pentru fiecare copil sau tânăr, pornind de la profilul și înclinațiile acestuia.

În plus, pentru a ne asigura de faptul că implementarea noilor planuri-cadru va fi posibilă, este necesară realizarea unei analize de costuri (privind modificarea normării cadrelor didactice ș.a), care să reprezinte unul dintre punctele de plecare pentru conturarea finanțării educației în anii următori.

Având în vedere toate aspectele prezentate mai sus, semnatarii prezentei scrisori vă solicită reluarea dezbaterilor din cadrul grupului de lucru pentru planurile-cadru din cadrul Ministerului Educației, astfel încât, până la finele anului 2021, noua arhitectură curriculară să fie deja creionată, iar viitoarele generații de elevi să poată învăța după programe noi, adaptate cerințelor societății actuale.

Inițiator:
Consiliul Național al Elevilor

Semnatari:
Federația Națională a Asociațiilor de Părinți
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România
Consiliul Tineretului din România
Organizația Salvați Copiii România
Fundația Agenția Împreună
Federația Coaliția pentru Educație
MAKOSZ – Uniunea Liceenilor Maghiari din România
Părinții cer schimbare – grup civic
Asociația Școlilor Particulare din România