Scrisoare deschisă către Klaus Iohannis trimisă de peste 20 de organizații consultate permanent în cadrul proiectul prezidențial România educată. Elevii, părinții, sindicatele, comunitatea Declic și numeroase ONG-uri îi cer președintelui să promulge legea prin care elevii și profesorii trebuie să primească dispozitive și acces la internet pentru școala online.
“O investiție în sectorul educațional înseamnă o investiție în societate, motiv pentru care noi, semnatarii acestei scrisori deschise, reprezentanți ai organizațiilor de profil, vă solicităm promulgarea și implementarea L327/2020, o inițiativă legislativă prin care Executivul va putea să asigure accesul nemijlocit la educație online pentru toate categoriile de elevi și profesori, astfel încât procesul instructiv-educativ va putea continua independent de evoluția pandemiei provocate de Coronavirus. Această inițiativă legislativă trebuie promulgată de urgență și implementată cu rigurozitate, astfel încât luna septembrie va fi o lună în care toți elevii se vor întoarce la școală, nu doar cei care au un statut socio-economic confortabil”, se arată în scrisoarea deschisă inițiată de Consiliul Național al Elevilor.
“Orizontul spre care țintim este ca digitalizarea echitabilă a educației să devină o prioritate pentru sistemul de învățământ. În acest sens, autoritățile publice trebuie să facă eforturi pentru îndeplinirea acestui scenariu: procesul educațional devine parte din viața elevului și nu se limitează la o clădire pe care o numim școală. Procesul instructiv-educativ trebuie să devină unul participativ, incluziv, transparent și să se plieze pe realitatea impusă de evoluția tehnologică”, spun organizațiile semnatare.
Textul integral al scrisorii deschise
“Către: Administrația Prezidențială, Guvernul României
În atenția: Președintelui României, domnul Klaus Werner Iohannis
Prim-ministrul României, domnul Ludovic Orban
Stimate domnule Președinte,
Stimate domnule Prim-ministru,
Încă din 11 martie 2020, atunci când cursurile au fost suspendate, 900.000 de elevi din România au fost lăsați în afara sistemului public de învățământ, dreptul lor la educație fiind încălcat, deși acest drept este stipulat în Constituția României și Legea educației naționale nr. 1/2011, care stă la baza funcționării întregului sistem educațional.
Dreptul la educație a fost încălcat întrucât educația nu a putut continua în comunitățile dezavantajate, acolo unde dispozitivele conectate la Internet și accesul la rețelele educaționale rămân o utopie. Dreptul la educație a fost încălcat pentru că statul român nu a furnizat accesul la școala online pentru elevii și profesorii care trăiesc la limita subzistenței, iar acest aspect s-a transpus în rezultatele îngrijorătoare la Evaluarea Națională (jumătate dintre elevii din mediul rural nu au putut obține o notă de promovare la Matematică) și la examenul de Bacalaureat, unde a fost înregistrată cea mai scăzută rată de promovare din ultimii 6 ani.
În România, 380.000 de copii cu vârsta între 3-17 ani nu urmau nicio formă de învațământ la începutul anului 2019. 38,1% dintre copii se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, iar aproape o cincime dintre copiii sub 6 ani trăiesc în condiții de deprivare materială severă, conform Eurostat. Investițiile autorităților în educație sunt minime: în perioada 2012 – 2014, perioadă pentru care datele sunt disponibile, România a ocupat ultimul loc din Uniunea Europeană din punct de vedere al cheltuielilor pentru educație ca procent din PIB. Pentru a interveni în diminuarea acestui fenomen este nevoie de eforturi susținute, pe termen lung, care să acopere nevoile copiilor atât pe plan educațional, dar și social (conform organizației Salvați Copiii). Abandonul școlar rămâne în mediul rural un motiv serios de îngrijorare. Motivele abandonului școlar după clasa a VIII‐a sunt reprezentate de rezultatele școlare slabe ale copiilor (51%), costul mare al educației (56%) și preferința adolescenților de a lucra pentru a avea un venit (31%) (conform Raportul de Bunastarea Copilului din mediul rural 2018, World Vision România).
În România, riscul de sărăcie sau excluziune socială în rândul copiilor este mult mai mare decât în rândul adulților (35,8% față de 30,2 – date Eurostat 2019). Riscul de sărăcie sau excluziune socială variază de la 18,6% în marile orașe, la 24,9% în orașele mici și suburbii și atinge un îngrijorător nivel de 45,5% în mediul rural. Impactul statutului socio-economic este vizibil și în ceea ce privește rezultatele participării la educație.
Ultimele rezultate ale Programului privind evaluarea internațională a elevilor (PISA 2018) al OCDE plasează România printre țările care înregistrează o puternică legătură între statutul socioeconomic al elevilor și performanțele înregistrate de aceștia. Doar 8,8% din copiii români din mediile socio-economice precare reușesc să depășească dezavantajul și să performeze printre primii, iar față de testările anterioare (2012 și 2015) elevii au devenit mai slabi la matematică și științe. De altfel, țara noastră se numără printre statele pentru care rapoartele PISA 2018 recomandă intervenții educaționale în favoarea elevilor dezavantajați.
O investiție în sectorul educațional înseamnă o investiție în societate, motiv pentru care noi, semnatarii acestei scrisori deschise, reprezentanți ai organizațiilor de profil, vă solicităm promulgarea și implementarea L327/2020, o inițiativă legislativă prin care Executivul va putea să asigure accesul nemijlocit la educație online pentru toate categoriile de elevi și profesori, astfel încât procesul instructiv-educativ va putea continua independent de evoluția pandemiei provocate de Coronavirus. Această inițiativă legislativă trebuie promulgată de urgență și implementată cu rigurozitate, astfel încât luna septembrie va fi o lună în care toți elevii se vor întoarce la școală, nu doar cei care au un statut socio-economic confortabil.
Orizontul spre care țintim este ca digitalizarea echitabilă a educației să devină o prioritate pentru sistemul de învățământ. În acest sens, autoritățile publice trebuie să facă eforturi pentru îndeplinirea acestui scenariu: procesul educațional devine parte din viața elevului și nu se limitează la o clădire pe care o numim școală. Procesul instructiv-educativ trebuie să devină unul participativ, incluziv, transparent și să se plieze pe realitatea impusă de evoluția tehnologică.
Inițiator: Consiliul Național al Elevilor
Co-inițiatori:
Comunitatea Declic
Federația Națională a Asociațiilor de Părinți din Învățământul Preuniversitar
Federația Sindicatelor Libere din Învățământ
Federația Sindicatelor din Educație Spiru Haret
Organizația Salvați Copiii România
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România
Coaliția pentru Educație
Uniunea Liceenilor Maghiari (MAKOSZ)
Asociația Elevilor din Constanța
Asociația Liga Elevilor Meseriași
Asociația Elevilor din București și Ilfov
Asociația Vâlceană a Elevilor
Asociația Elevilor din Maramureș
Fundația Agenția Împreună
Asociația Human Catalyst
Asociația Școlilor Particulare din România
Step by Step Center for Education and Professional Development
ReadyNation
Roma Education Fund
World Vision România
Platforma civică Aresel”