Subiectele la proba scrisă de Limba și literatura română, la Evaluarea Națională 2024, au avut un grad de dificultate „accesibil” și „mi se par bine făcute”, apreciază Radu Vancu, scriitor și profesor la Litere. Acesta a comentat pentru Edupedu.ro subiectele la proba de marți și a arătat că, deși potrivite, textele-suport sunt din „nume ale trecutului” și „poate că n-ar fi fost rău ca măcar unul dintre ele să fie ales dintr-un scriitor contemporan”.
- Radu Vancu (profesor la Facultatea de Litere și Arte a Universității Lucian Blaga) este autorul mai multor volume de poezie și semnatarul unor volume de eseuri, autor de proză. A fost președinte al asociației PEN România
„Altfel, textele într-adevăr nu sunt excesiv de paseiste, nu au un limbaj care să necesite o codificare foarte dificilă. Mi se pare bine gândit”, a apreciat el.
Cella Delavrancea a fost selectată pentru text-suport și la Evaluarea Națională din 2022, când Radu Vancu a comentat subiectele de atunci prin prisma adecvării lor.
Acum, despre Constantin Chiriță și „Cireșarii”, scriitorul manifestă unele rezerve: „nu i-aș face un portret de istorie literară lui Constantin Chiriță, care este un personaj și cu lumini, și cu umbre, cumva”. Dar, spune Radu Vancu, „pasajul ales, care e despre o plimbare prin pădure și o întoarcere pe înnoptate, un pasaj hiperbolizat, nu e un text dificil. (…) Cred că e bine ales.”
„ Îmi pare bine că n-au ales texte mai problematice din Chiriță sau din alți autori care-n anii ’50 nu s-au comportat în modurile cele mai demne”, apreciază el.
Radu Vancu despre subiectele la proba scrisă de Limba și literatura română – Evaluarea Națională 2024:
- „Gradul de dificultate mi se pare accesibil, mi se par bine făcute una peste alta și subiectele de literatură, și cele de comunicare, de limbă. Textele-suport din ”Cireșarii” și din Cella Delavrancea, de asemenea, mi se par bune, deopotrivă accesibile și nuanțate. Amândouă sunt despre nume ale trecutului. E adevărat că e un trecut destul de apropiat, cu care copiii pot să se conecteze, pot empatiza.
- Dar poate că n-ar fi fost rău ca măcar unul dintre ele să fie ales dintr-un scriitor contemporan, pentru a arăta elevilor că literatura nu este neapărat un discurs muzeal, un discurs despre trecut care reprezintă luni dispărute, ci are legătură și cu lumea contemporană, cu întrebările, neliniștile contemporane. Asta doar ca preferință personală. Însă, altfel, textele într-adevăr nu sunt excesiv de paseiste, nu au un limbaj care să necesite o codificare foarte dificilă. Mie mi se pare bine gândit subiectul.
- Acum, nu i-aș face un portret de istorie literară lui Constantin Chiriță, care este un personaj și cu lumini, și cu umbre, cumva. „Cireșarii” a fost, într-adevăr, una dintre părțile generației noastre și chiar și a generațiilor anterioare. E adevărat că tinerii de acum, fiul meu, de exemplu, care și el este la vârsta Evaluării Naționale, nu mai empatizează cu cărțile lui. Am văzut asta. Dar pasajul ales, care e despre o plimbare prin pădure și o întoarcere pe înnoptate, un pasaj hiperbolizat, nu e un text dificil. E mai degrabă despre relația dintre băiat și câine, dintre Tic și Țombi, decât despre natură ca atare. Ceea ce cred că e un lucru bun, ajută la construcția asta a empatiei față de animale, pe care copiii o au din belșug.
- Îmi pare bine că n-au ales texte mai problematice din Chiriță sau din alți autori care-n anii ’50 nu s-au comportat în modurile cele mai demne. Repet, cred că e bine ales. Aș fi preferat, din cele două, să fie și un text-suport interesat de scriitori contemporani și de descrieri ale lumii contemporane. Dar putea fi mai rău decât arată acum.”
Citește și:
Subiecte Evaluare Națională 2024 – Limba și literatura română: Texte suport din Constantin Chiriţă – „Cireșarii” și din Cella Delavrancea – „Portret”. La subiectul al II-lea, elevii au avut de făcut o compunere în care să caracterizeze un personaj
Radu Vancu, despre subiectele la Limba și literatura română de la Evaluarea Națională 2023: Poți obține nota 8 fără să tratezi subiectul de elaborare a unui text. Important e tipul de societate pe care îl proiectează aceste examinări: vrem o societate în care oamenii să fie și creativi, să poată argumenta o idee?
“Se pierde adâncimea literaturii, dar se câștigă sau ar trebui să se câștige capacitatea unei minți de a se descurca într-o lume de texte” – Radu Vancu, scriitor și conferențiar la Litere, despre subiectele la proba de Limba română – Evaluarea Națională 2022
Costin Ionescu
C.I.
Mihai Peticilă
Redacția
Sorin Borodi
7 comments
propun versuri de țancă si babașă
Oricât de “accesibile” ar fi fost, majoritatea covârșitoare a absolvenților sunt extrem de slab pregătiți! Idem, profesorii lor! Marea majoritate!
Lăsați găsirea nodului în papură! Elevii și părinții lor știu că vor face un liceu! Și vor lua și bacul. Mergem înainte, tovarăși!
Sunt profesor de limba și literatura română, dar, am plecat din sistemul de învățământ, când începuse judecata unui profesor în funcție de hârtiile adunate în număr din în ce mai mare la dosarul personal. Până la plecare ,am făcut parte din multe comisii de evaluare de la examenele naționale. Și nu am pierdut contactul cu tinerii, cu dorințele, pasiunile, problemele lor, în calitatea mea de acum, aceea de consilier pe probleme de tineret. De aceea, voi vorbi din perspectiva evaluatorilor și din perspectiva celui a cărui lucrare va fi evaluată. Ca evaluator, remarc o cota ridicată de subiectivitate, datorată ponderii și structurii punctajului la partea de literatură., care va face ca o lucrare sa aibă o diferență de pana la 2 puncte între cei 2 evaluatori, în condițiile in care partea de gramatică sa fie rezolvata perfect,fără ca această diferență sa le fie imputabila în vreun fel. Și care este efectul notei de 8,5 datorată subiectivitatii asupra celui evaluat, un adolescent de 10 la română, care a suportat cu stoicism presiunea examenului, presiunea școlii, presiunea părinților, presiunea propriilor întrebări specifice vârstei, presiunea a tot ceea s-a petrecut în jurul lui în acest an?
Mie personal mi se par superbe textele. Punct. Fiecare cu gustul lui.
Pe naiba! De aproape 30 de ani nu am vazut texte mai nepotrivite la Evaluarea Națională! Subiecte facute nu pentru a fi rezolvate, ci pentru a pune elevul in dificultate. Fără cap și coadă, fără prea multe asemănări între textele suport. Exerciții care depășesc cu mult nivelul mediu al elevilor din zilele noastre.
Aveți dreptate, dar parțial. Textele nu su fost foarte dificile pentru un copil care citește regulat, dar pentru majoritatea copiilor primul text a fost complicat și trebuia lecturat de cel puțin două ori.
Pe de altă parte, chiar nu mai știe să formuleze alt subiect 2?!
Păi în cazul ăsta poate-ar fi bine ca scriitorii contemporani să scrie ceva care să fie utilizabil într-un examen național, fără să apară apoi tot felul de controverse (gen – cine e autorul, ce opinii mai mult sau mai puțin ciudate are, care este importanța culturală a textului respectiv.) Altfel o să ne trezim cu citate din ”Suge-o, Ramona” ca subiect de EN. Sau și mai bine, niște versuri din Salam sau Babasha.