Școlile vor primi obligatoriu consultanță juridică de la juriștii inspectoratelor școlare, documentul pus în dezbatere de Ministerul Educației. ROFUIP 2024, adică Regulamentul-cadru de organizare şi funcţionare a unităţilor de învăţământ preuniversitar este setul de reguli pe care trebuie să le respecte fiecare școală, creșă, grădiniță sau liceu, de aceea conținutul său este foarte important și modificările au un impact semnificativ, fiind resimțite în întreg sistemul de învățământ.
„Consultanţa şi asistenţa juridică pentru unităţile de învăţământ se asigură, la solicitarea scrisă a directorului, de către inspectoratele școlare, prin consilierul juridic”, prevede proiectul la articolul 17, articol nou introdus.
Școlile nu au dreptul, prin reglementarea actuală, să angajeze juriști, un astfel de post fiind inexistent în lista posturilor din unitățile de învățământ. Au consilier juridici inspectoratele școlare, dar conform organigramelor acestora, exista doar un consilier juridic în fiecare județ. Asta în condițiile în care numărul de unităție de învățământ variază de la 100, la peste 200 per județ, iar în București sunt peste 400.
Conform ordinului de organizare a actualelor inspectorate școlare, atribuțiile consilierului juridic sunt în prezent următoarele:
a) „reprezintă drepturile şi interesele legitime ale inspectoratului şcolar în raporturile cu autorităţile publice, instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoană fizică sau juridică;
b) reprezintă interesele legitime ale inspectoratului şcolar în faţa instanţelor judecătoreşti de orice nivel;
c) asigură asistenţă şi consultanţă de specialitate inspectorului şcolar general, inspectorilor şcolari generali adjuncţi, compartimentelor din cadrul inspectoratului şcolar, precum şi unităţilor de învăţământ, la solicitarea acestora;
d) asigură păstrarea evidenţei lucrărilor realizate şi a dosarelor de instanţă;
e) rezolvă alte lucrări cu caracter juridic, în funcţie de specificul activităţii, care îi sunt repartizate de către inspectorul şcolar general;
f) participă la comisiile constituite la nivelul inspectoratului şcolar;
g) acordă avizul de legalitate pentru actele cu caracter juridic ale inspectoratului şcolar;
h) obţine titlurile executorii şi le transmite compartimentului financiar-contabil în vederea executării;
i) întocmeşte, actualizează şi gestionează procedurile activităţilor desfăşurate la nivelul compartimentului;
j) informează conducerea şi membrii compartimentelor inspectoratului şcolar cu privire la dispoziţiile cu caracter normativ de interes general şi specifice învăţământului;
k) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, cu respectarea prevederilor legale.”
Alte schimbări notabile:
- Sala de detenție, introdusă în școlile din România, pentru elevii care deranjează orele. Cadrele didactice pot decide să le dea „lectură suplimentară” și „completarea de fișe de lucru” – proiect Statutul Elevului 2024
- Angajații școlii pot lua telefoanele elevilor care folosesc dispozitivele în timpul orei și trebuie să le restituie obligatoriu unui părinte la finalul cursurilor – proiect Statutul Elevului / Dispare obligația ca în timpul orei telefoanele să fie ținute într-un loc special din clasă
- Secretariatul școlii va fi obligat să aibă program pentru părinți, două zile pe săptămână cel puțin, dimineața și seara: „în intervalul orar 8-9, respectiv 16-18” – proiect ROFUIP 2024
- Câte o notă la purtare în fiecare modul, pentru fiecare elev – modificare introdusă de Ministerul Educației, la cererea directorilor de școli, în regulamentul de funcționare a unităților de învățământ ROFUIP 2024 – proiect
Propunerile și sugestiile cu privire la proiectele supuse consultării publice pot fi trimise în următoarele 10 zile calendaristice (de la data publicării) pe adresa de e-mail consultari.publice@edu.gov.ro. Asta înseamnă că termenul limită este sâmbătă, 22 iunie.
Documentul propus are 84 de pagini și ar fi trebuit să intre în vigoare pe 2 mai 2024, în urmă cu o lună și 10 zile, conform calendarului aprobat de ministra Ligia Deca, care și-a încălcat astfel propriul ordin de ministru, după cum am semnalat de mai multe ori.
Foto: © Picsfive | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
G4Media.ro
Alexandra Tănăsescu
Mihai Peticilă
R.P.
13 comments
Dacă sistemul de educație ar fi depolitizat, iar directorii și inspectorii ar fi angajați pe criterii de competență și meritocrație, n-ar mai fi nevoie de atâția consilieri juridici. Iar acesta este doar unul dintre beneficii.
Organizarea aceasta cu 1 consilier juridic pe județ este una anacronică, depășită, nespecifică provocărilor acestui deceniu. Primitivism instituțional.
Cine profită?
Lipsa consilierilor juridici în unitățile școlare produce disfuncții resimțite la niveluri ierarhice inferioare și superioare.
Spre exemplu, numai la nivelul procesual, mii de procese sunt câștigate de cadrele didactice. Apoi, prin plata eșalonată, cadrele didactice sunt ținute în lanțul votului dat celor de la putere. Este un mod de a ține sub control peste 230.000 de angajați din educație!
Ar fi minunat sa se implementeze.
Cadrele didactice nu au pregatire juridica si de multe ori directorii nu fac fata valului de sesizari, interpretari ale dispozitiilor legale…
Aceeași Mărie(!) cu altă pălărie. Este strict necesară apariția unor consilieri la cel mult 10 unități școlare, grupate pe zone. Dar nu se dorește. Dacă există consilieri juridici locali și observă cum își fac directorii ”activitatea”, și raportează mai sus, atunci va fi necesară o intervenție și vor cădea unii dintre directorii ”pe viață” sau cei cu ”spate” la IȘJ (aducători de fericire unora!!). Așa că se fac economii iar pe de altă parte se risipesc bani cu duiumul prin diferite alte șmecherii. Trebuie să rămânem un popor de tâmpiți!
cred că e iresponsabil să cerem unui singur om să să reprezinte atâtea școli. de-abia prididește cu n comisii și cu reprezentarea ISJ în instanță.
Ca director de școală, ideea de a avea un consilier juridic dedicat în fiecare școală, comparativ cu unul pentru toate instituțiile de învățământ dintr-un județ, ar aduce mai multe beneficii. Aceasta ar permite o gestionare mai eficientă și mai personalizată a problemelor juridice specifice fiecărei școli. Acest lucru ar putea crește eficacitatea în rezolvarea disputelor legale și ar asigura că deciziile sunt luate având la bază cele mai bune informații juridice disponibile, adaptate nevoilor specifice ale școlii.
Cadrul general care reglementează raporturile de muncă ale consilierului juridic ca angajat este reprezentat de Codul muncii, republicat – Legea nr. 53 din 24 ianuarie 2003, care precizează:
,,Art. 10 Contractul individual de muncă este contractul în temeiul căruia o persoană fizică, denumită salariat, se obligă să presteze munca pentru şi sub autoritatea unui angajator, persoană fizică sau juridică, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu”.
În detaliu, activitatea consilierului juridic este stabilită prin fişa postului, anexă la Contractul individual de muncă.
Conform art. 2 din Contractul colectiv de muncă unic la nivel de sector de activitate învăţământ preuniversitar, termenul angajator desemnează:
,,Articolul 2
(1)Termenul angajator desemnează:
– Ministerul Educaţiei, reprezentat prin ministru;
– Inspectoratele şcolare, reprezentate prin inspectori şcolari generali;
– Unităţile de învăţământ preuniversitar, reprezentate prin directori;
– Alte instituţii şi unităţi conexe învăţământului preuniversitar, subordonate Ministerului Educaţiei sau inspectoratelor şcolare, reprezentate prin directori”.
Prin urmare, angajatorul consilierului juridic este inspectoratul școlar județean.
Legea nr. 514 din 28 noiembrie 2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, cu modificările și completările ulterioare, prevede:
,, Articolul 1. Consilierul juridic asigură apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale statului, ale autorităţilor publice centrale şi locale, ale instituţiilor publice şi de interes public, ale celorlalte persoane juridice de drept public, precum şi ale persoanelor juridice de drept privat, în slujba cărora se află şi în conformitate cu Constituţia şi legile tării”.
Legea nr. 514 din 28 noiembrie 2003 prevede și o excepție:
,,Articolul 19. Consilierii juridici din structurile administraţiei publice judetene şi locale sunt obligati sa acorde consultanţă şi asistenţa juridica, la cerere, consiliilor comunale şi primariilor, iar reprezentarea acestora se poate face pe baza delegatiei emise de primar”.
În consecință, Consilierul juridic, ca angajat în muncă în baza unui contract individual de muncă asigură reprezentarea, apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale instituției publice în slujba căreia se află, adică ale angajatorului său, în schimbul unei remuneraţii denumite salariu.
În sprijinul acestei afirmații vin următoarele prevederi din Statutul profesiei de consilier juridic din 6 martie 2004, astfel:
,,Art. 8 În activitatea sa, consilierul juridic asigură:
– consultanţa, asistenţa şi reprezentarea autorităţii sau a instituţiei publice ori a persoanei juridice în favoarea căreia exercită profesia, apără drepturile şi interesele legitime ale acestora în raporturile lor cu autorităţile publice, instituţiile de orice natură, precum şi cu orice persoană juridică sau fizică, română ori străină;
– avizarea şi contrasemnarea actelor cu caracter juridic în condiţiile legii.
Art. 40 Îndatoririle consilierului juridic
(1) Consilierul juridic apără drepturile şi interesele legitime ale instituţiei, persoanei juridice, autorităţii sau entităţii pentru care exercită profesia, asigură consultanţă şi reprezentare juridică, avizează şi contrasemnează actele cu caracter juridic emise de acestea”.
Mai mult decât atât, nerespectarea prevederilor legale mai sus menționate poate intra sub incidența Codului Penal care incriminează fapta exercitarea fără drept a unei profesii sau activităţi la art. 348:
,, Art. 348. Exercitarea, fără drept, a unei profesii sau activităţi pentru care legea cere autorizaţie ori exercitarea acestora în alte condiţii decât cele legale, dacă legea specială prevede că săvârşirea unor astfel de fapte se sancţionează potrivit legii penale, se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la un an sau cu amendă”.
În CONCLUZIE,
Nu există temei legal pentru oferirea de consultanţă şi asistenţă juridică pentru unităţile de învăţământ de către consilierul juridic al inspectoratului școlar județean, fără ca acesta să fie angajat al unității școlare care solicită consultanţă şi asistenţă juridică.
Pai și nu așa era și până acum? și nu parca se desființau inspectoratele… ME e cu țiglele pe casa?
Consilierea este una, asistenta juridica este cu totul alta, asta ar însemna că un jurist sa reprezinte în instanțe câteva sute de unități de învățământ din județ, fără un contract de muncă, fără să fie plătit și ilegal. Inadmisibil!
Ministerul Educatiei a aprobat ca în colegiile militare din România să existe post de consilier juridic.
De ce nu vrea si in alte Colegii/Licee?
consilierii juridici ai inspectoratelor care se desființează !? că așa e in lege …
Un pai la 300 de măgari.
Daca începi un proces cu terți si te bazezi pe consilierul juridic din ISJ, procesul e ca si pierdut.
Nu, nu din incompetența acestuia neaparat ci pt ca efectiv NU poate face față la volumul de muncă pt un județ întreg.
Clar noile propuneri (aberații) de Rofuip nu sunt făcute de oameni care lucrează la firul ierbii in sistem.
Cred că unii directorii de școli trebuie neapărat consiliați.
Să nu mai sune profesorii acasă sau să îi bage în ședință în propriile birouri, ca să anuleze mediile deja încheiate pe motiv că vrea mai mult pentru anumiți elevi, mă refer la media 9 care trebuie transformată în 10 chiar dacă elevii nu sunt de 10. Justificând directorii că așa se procedează și în alte școli.
Morala: Dacă marchezi banul directorului sau dirigintelui, ei vor face presiuni asupra colegilor profesori pentru note mari, nu ai bani, iei cât meriți.