Școlile să nu mai fie responsabile pentru dosarele sociale ale elevilor, accesul la liceu pentru elevii care nu au luat nota 5 la Evaluarea Națională să fie limitat, printre propunerile profesorilor, elevilor și părintilor pentru creșterea participării școlare și la Evaluarea Națională – raport

Eliminarea responsabilității școlii în realizarea dosarelor sociale ale elevilor, demers care suprasolicită si supraîncarcă personalul școlii, în detrimentul activităților educaționale și limitarea accesului la liceu pentru elevii care nu au obținut nota 5 la Evaluarea Națională sunt doua dintre masurile propuse de directorii, diriginții, profesorii, elevii și părinții care au participat la studiul privind neparticiparea elevilor la Evaluarea Națională 2023, realizat de Unitatea de Cercetare în Educație.

• Recomandările cercetătorilor din raportul pentru neprezentarea a peste 7 mii de elevi la examenul din 2023: Simularea Evaluării Naționale de la clasa a VIII-a să fie susținută și de elevii de clasa a VII-a, corigențele să fie date înaintea examenului, iar școlile să completeze în SIIIR și caracteristici ale profesorilor.

Propunerile vizează implicarea școlilor, a părinților, a autorităților locale și județene, dar și a ministerului Educației și variază de la sesiuni de consiliere a părinților, scheme de personal care să răspundă nevoilor școlilor (consilieri școlari, profesori de sprijin, mediatori școlari), înființarea unui centru pentru copiii cu dificultăți de învățare, pe modelul centrelor de excelență, până la asigurarea transportului elevilor sincronizat cu programul școlar și asigurarea unei mese calde.

Propuneri care vizează autoritățile de la nivel național:

–  regândirea metodologiei de înscriere la EN VIII – înscrierea automată are dezavantajul că unii părinți pot să nu participe la informări, pot să nu dea atenție procesului;

–  regândirea Curriculum-ului Național din perspectiva ritmului de predare-învățare-evaluare, orele de aplicații necesitând o pondere mai mare în totalul orelor alocate pentru disciplinele de examen;

–  aplicarea reală a planurilor individualizate în predarea, învățarea și evaluarea elevilor cu CES, care să favorizeze valorizarea progresului individual;
 
–  pregătirea și consilierea profesorilor pentru lucrul cu elevii vulnerabili, care să sprijine procesul de adaptare curriculară, care să ofere noi contexte de colaborare cu părinții;

–  alocarea mai multor ore suplimentare pentru profesorul de sprijin, care să fie orientate către sprijinirea participării elevilor la EN VIII;

–  eliminarea responsabilității școlii în realizarea dosarelor sociale ale elevilor, demers care suprasolicită personalul școlii, supraîncarcă activitatea școlii în detrimentul activităților educaționale;

–  schimbări cu privire la modul de realizare a protecției sociale, care ar trebui să fie mai riguroasă, cu pârghiile necesare (de exemplu, prin condiționarea beneficiilor sociale de participarea la școală);

–  limitarea accesului la liceu pentru elevii care la EN VIII nu au obținut nota 5.

Propuneri care vizează autoritățile de la nivel județean:

• Asigurarea unei scheme de personal care să răspundă nevoilor școlilor (consilieri școlari, profesori de sprijin, mediatori școlari). Modelul alocării școlilor la centrele interșcolare de consiliere, cu alocarea de norme fracționate, s-a demonstrat a fi ineficace din perspectiva nevoilor reale ale elevilor.

• Alocarea profesorilor de sprijin, pentru mai buna adaptare a intervențiilor de susținere a participării la EN VIII a elevilor cu dizabilități și/sau CES din învățământul de masă.

• Înființarea unui centru pentru copiii cu dificultăți de învățare, pe modelul centrelor de excelență. Aceste centre ar fi spații de învățare și interacțiune pentru acești elevi, dar și spații propice schimbului de experiență pentru profesioniști, pentru echipele multidisciplinare care ar trebui să găsească soluții pentru facilitarea și sprijinirea continuării studiilor pentru cât mai mulți dintre elevii în risc de eșec școlar.

• Asigurarea transportului elevilor sincronizat cu programul școlar, precum și asigurarea unei mese calde. Implementarea acestora ar putea avea influență și asupra participării la EN VIII, prin efectele pe care le vor avea aceste măsuri asupra frecvenței școlare, stării de bine, sănătății fizice a elevilor.

Propuneri care vizează autoritățile locale:

• Implicarea autorităților responsabile cu protecția copiilor (SPAS) care ar putea realiza demersuri de monitorizare a elevilor care nu participă la Evaluarea Națională, în special a elevelor care renunță la frecventarea școlii pentru „căsătorie”, a mamelor minore, a minorilor implicați în activități lucrative.

• Asigurarea unor măsuri de sprijin și de protecție pentru elevii navetiști, în special pentru fetele care merg la studii în oraș, dar și pentru băieții care ar putea adera la grupuri deviante.

Propuneri care vizează familia: 

• Schimbarea mentalităților din acele famiilii în care nu este pe deplin conștientizat rolul educației și al școlii pentru viitorul elevului. 

În acest scop, se propune inițierea unor sesiuni de consiliere a părinților pentru reconsiderarea opiniilor acestora cu privire la parcursul școlar, la rolul examenelor naționale și la importanța continuării educației în niveluri superioare școlii gimnaziale.

Propuneri care vizează școala: 

• Asigurarea unor programe de pregătire a temelor și de educație remedială, cu ajutorul profesorilor din școală prin normarea lor suplimentară.

• Susținerea și continuarea programelor de pregătire adaptată fiecărui elev, la nivel de școală, întrucât elevii din mediile defavorizate nu au posibilitatea de a beneficia de meditații individuale.

• Includerea elevilor în programe de dezvoltare a abilităților practice asociate diferitelor meserii care să deschidă noi perspective profesionale este o soluție care i-ar putea stimula pe elevi să continue studiile, in opinia profesorilor și a părinților.

• Școlile să ofere sprijin permanent elevilor, pe tot parcursul școlar. Această nevoie de sprijin este cu atât mai evidentă în cazul elevilor cu CES. Sprijinul profesorului de la clasă ar putea fi dublat pentru acești elevi, de activitatea profesorului de sprijin/itinerant, crescând astfel șansele de lucru diferențiat și de progres pentru acești elevi.

• Regândirea modalității de integrare a elevilor cu CES în învățământul de masă. Declarațiile actorilor școlari intervievați demonstrează nevoia permanentă de sprijin pentru profesori, prin programe de conștientizare a incluziunii și de dezvoltare a competențelor de lucru cu elevii cu CES cuprinși în învățământul de masă.

• Amenajarea unor săli/laboratoare și spații de lucru care să valorifice abilități și aptitudini ale copiilor din școli vulnerabile. Elevii își pot descoperi pasiuni, talente, iar dezvoltarea lor ulterioară, în mediul organizat al școlii, îi poate motiva pentru participarea la EN VIII și pentru continuarea studiilor.

Informații de context despre rapoartele de cercetare privind neparticiparea elevilor la Evaluarea Națională și Bacalaureat 2023

Institutul pentru Științele Educației (ise.ro) a publicat joi, 11 ianuarie, două rapoarte de cercetare: Neparticiparea elevilor la Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a 2023 și Neparticiparea elevilor de liceu la examenul de bacalaureat – sesiunea iunie 2023.

Rapoartele au fost solicitate de către ministrul Educației, Ligia Deca, imediat după Evaluarea Națională, după ce Edupedu.ro a semnalat public faptul că peste 15.000 de elevi care erau înscriși în clasa a VIII-a în septembrie 2022 nu au fost nici măcar înscriși la examenul de la finalul clasei a VIII-a, deși înscrierea se făcea automat, de către școală.

Oficialii din Ministerul Educației au încercat la vremea respectivă să arate că nu este nicio problemă cu numărul mare de elevi care nu au participat la Evaluarea Națională. De exemplu, secretarul de stat Florian Lixandru spunea public că motivele pentru care aproape 1 din 10 adolescenti de 14 ani care erau înscriși în clasa a VIII-a în acest an școlar, nu au fost înscriși la Evaluarea Națională sunt două: „diferența de 10% o reprezintă elevii care fie nu au promovat clasa a VIII-a, elevii declarați repetenți, cât și elevii care nu doresc să susțină Evaluarea Națională. Este un procent comparabil cu anii anteriori”.

Pe 8 decembrie, la conferința de prezentare a Raportului Național PISA 2022, Ligia Deca răspundea la o întrebare adresată de Edupedu.ro și menționa că cercetările erau gata și că se mai lucrează la „machetă”.

Rapoartele au apărut public abia pe 10 ianuarie 2024, după ce Edupedu.ro a solicitat Ministerului Educației acest lucru. Conform surselor Edupedu.ro, documentele ar fi fost finalizate și înaintate cabinetului ministrului încă din luna septembrie 2023, dar ar fi fost „ținute la sertar” până în prezent. Documentele fuseseră menționate inlusiv în raportul de bilanț de mandat al ministrului Ligia Deca, deși acestea nu apăreau nicăieri ca fiind publicate, așa că după solicitarea noastră acestea au fost puse pe site-ul institutului în aceeași zi.

Joi, 11 ianuarie 2024, Ligia Deca a semnat personal o scrisoare cu mai multe măsuri cerute școlilor, în marja acestor rapoarte – cel pentru neparticiparea elevilor la EN VIII și cel pentru neparticiparea la Bacalaureat 2023.

Foto: © Oleg Dudko | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.