Școlile – “relativ sigure”. Transmisia în rândul elevilor rămâne scăzută și e cauzată mai degrabă de situația din comunitate – Washington Post, despre țările europene unde “școlile sunt ultimul lucru care s-ar închide”

4.398 de vizualizări
Foto: © Dreamstime.com
Școlile care au rămas deschise în Europa pe parcursul celui de-al doilea val al pandemiei arată că unitățile de învățământ par, în continuare, relativ sigure din punct de vedere epidemiologic, arată Washington Post într-o actualizare a informațiilor care se știu, până în acest moment, despre predarea față în față în condițiile Covid-19. În timp ce unele țări, inclusiv România, au optat să închidă școlile, Washington Post analizează ce se întâmplă acolo unde predarea normală a continuat și constată, citând diverși experți, că sistemul școlar nu s-a dovedit a fi un motor al epidemiei.

Potrivit sursei citate, atât timp cât aderă la un set de măsuri de precauție deja consacrat – măști, spălat pe mâini, ventilarea spațiilor – școlile au jucat, se crede, un rol limitat în transmisia noului coronavirus, în al doilea val pandemic din Europa. Situația este pusă în contrast cu ce se întâmplă în SUA, unde școlile din multe regiuni se închid mai rapid, iar în acest sens este citat Otto Helve, expert în boli infecțioase din Finlanda, potrivit căruia:

  • “Mi-este greu să înțeleg de ce se închid școli în SUA. (…) Școlile nu sunt un motor al epidemiei.”

În Finlanda, dă exemplu publicația citată, doar 20.000 de elevi și profesori din totalul de 1,2 milioane au fost trimiși temporar acasă din cauza posibilelor contacte școlare, dar numai 1% din acest grup – circa 200 de persoane – au prezentat, în cele din urmă, simptome Covid-19. Potrivit expertului menționat, probabil 1% din același grup ar fi putut fi cazuri asimptomatice.

Ziarul american arată că, deși numărul de cazuri a crescut și în rândul elevilor și profesorilor din școli, pe măsură ce a crescut rata infecțiilor în comunitățile lor, transmisia în clase a rămas la un nivel scăzut și constant. Lucrurile stau diferit în cazul universităților, în cazul cărora îngrijorarea este mai mare.

Aceeași sursă arată că, în comunitățile care au avut, până acum, resurse să desfășoare testări extinse, nu s-a constatat un număr mare de cazuri asimptomatice în rândul profesorilor și elevilor. Iar în școli identificarea contacților poate fi făcută mai ușor decât la nivelul comunității, mulțumită “bulelor” prin care elevii sunt separați în funcție de ani sau clase.

Școala ca “prioritate absolută”

În acest sens, este citată Quique Bassat, epidemiolog de la Asociația Spaniolă de Pediatrie, care spune că “nu vedem doar vârful aisbergului, vedem întregul aisberg, mulțumită bunei noastre trasabilități a cazurilor (…) Spre surprinderea multora, redeschiderea școlilor, aplicarea strictă a tuturor acestor măsuri, ținerea sub control a transmisiei au făcut să nu existe focare mari”.

În regiunea spaniolă Catalonia, 87% dintre cazurile inițiale identificate la clasă nu au fost transmise altor persoane, iar din cele în care a existat transmisie, aceasta s-a limitat la 2, maxim 3 persoane.

În Franța, unde în urmă cu o lună a existat, de asemenea, o explozie de cazuri Covid-19, situația în școli a rămas stabilă, cu un număr relativ redus de cazuri, ajungând la un maxim de 0,1% din totalul populației de elevi și 0,2% din totalul populației de personal școlar.

În Germania, unde a crescut considerabil numărul de cazuri în rândul adolescenților (grupul cu cel mai mare număr de infecții în ultimele săptămâni), situația este pusă parțial în legătură cu abordarea mai relaxată a măsurilor de siguranță, care s-a simțit până recent, când autoritățile au decis măsuri mai stricte, inclusiv purtatul măștilor la clasă. 

Washington Post arată că, deși există îngrijorări în rândul părinților și al sindicatelor, multe societăți europene susțin eforturile de a-i ține pe elevi în clase. Este citat, în acest sens, Steven Van Gucht, responsabil din cadrul agenției belgiene pentru boli cu transmisie virală, potrivit căruia “școlile sunt ultimul lucru pe care l-am închide; sunt, cu adevărat, ultimele pe listă. Există presiune politică și presiune din partea societății. Credem că școlarizarea este o prioritate absolută.”

  • Publicația reafirmă că, potrivit decidenților europeni, elevii pot să se infecteze între ei și, uneori, să ducă virusul acasă și să își infecteze rudele. Dar chiar și în societățile unde numărul de cazuri a explodat în această toamnă, situația din școli a reflectat creșterea virală din societatea extinsă și nu a fost un motor pentru aceasta. Indicator invocat: incidența virusului în rândul profesorilor și a elevilor nu a depășit-o niciodată pe cea înregistrată la nivel național.

Photo 186013680 © PojoslawDreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.


7 comments
  1. VĂ RUGĂM REDESCHIDEȚI ȘCOLILE!

    Incepand de ieri, copiii nu mai au dreptul la educatie. Au primit dreptul de a sta cu orele in fata unor ecrane, departe de caldura profesorului si a colegilor, pentru ca, dupa multe zile in care s a revenit asupra modalitatii de calcul a ratei de infectare, Comitetul pentru Situatii de Urgenta a decis pe seara, iar in scris abia la ora 22. 00, sa inchida toate gradinitele, scolile si liceele, fara a ne da dreptul sa ne sustinem pledoaria. Ca si cum unitatile de învățământ carora le pasa pot inchide totul in doar 2 ore, pot transmite codurile de acces la videoconferinte, crea orare de sistem online cat mai apropiat de cel zilnic, iar profesorii isi pot introduce toate informatiile in platforme la fel de repede. A doua informare din partea aceluiasi comitet apare la cateva ore distanta, pentru a contrazice un aspect decis initial: cresele si afterschoolurile raman deschise. Adica acelasi grup de copii care face ore online, se intalneste dupa amiaza, sta impreuna, iar riscul de raspandire a virusului nu exista. Care ar fi rationamentul? De asemenea, nu se ia in calcul faptul ca exista scoli unde nu a fost niciun caz de covid, nici in randul elevilor, nici in cazul profesorilor, acele scoli in care se respecta distantarea, nu se formeaza grupuri mari, elevii au spatii dedicate la exterior si s a investit constant in aparate de purificat aerul, in lampi cu ultraviolete si in dezinfectanti autorizati. Aceste scoli ce risc reprezinta? Cum sa riste sa devina focare, atata timp cat totul este tinut sub control? Inchidem scolile abuziv si, cum sistemul de stat este atat de bine pregatit pentru online, de azi vom avea grupuri de copii la mall, in parc, la locurile de joaca sau in salile de sport, unde danseaza in grup sau desfasoara sporturi de contact. Caci asta se intampla langa noi, asta este realitatea. Si asa ar trebui sa fie, caci copiii au nevoie de socializare. Nu mai bine ar sta toti intr un loc unde sa nu simta frica generala si unde sunt supravegheati? Parintii nu au legislatii care sa i ajute in acest caz, caci statul se exprima ambiguu si este in stare sa ia decizii doar pe fuga, fara rationamente logice, care sa acopere toate domeniile implicate. Scolile private militeaza pentru redeschiderea spatiilor in care se respecta masurile, in care nu s au înregistrat cazuri, asumandu si controale prin care sa se verifice respectarea protocoalelor recomandate, poate bunele practici se copiaza si se implementeaza si in cazul salilor de clasa de la stat, unde au ramas aceleasi colective de 40 de elevi.

    1. Dar cum ne explica autoritățile “competente” că în satele din Apuseni unde nu a existat nici un caz de infectare in tot satul ,școlile s-au închis.evident de tablete nici nu poate fi vorba.de ce?simplu!că acei copii sa ramina analfabeți ,numai buni de mers la sparanghel și la îngrijit bătrîni în germania .nici în timpul războiului nu a fost așa ceva.dat ce sa ceri unui partid unde mulți membri fruntași au dat bac-ul după patruzeci de ani.

    2. Nu toti ne permitem sa ne trimitem copiii la scoli private, unde sa fie in siguranta.
      In cate scoli de stat s-a investit in aparate de purificat aerul, lampi cu ultraviolete?
      In scolile in care se invata in doua schimburi (cu pauza de 10 min intre ele) nici nu apuca sa se aerisesca bine salile de clasa, ca sa nu mai vorbesc de dezinfectarea bancilor si altele.
      Dar copiii si profesorii de stat se pot imbolnavi, banul sa le iasa celor de la privat, nu-i asa?

  2. Școlile ar trebui să fie deschise în localitățile cu incidență scăzută. Sunt orașe mici, sate, comune în țara asta unde acest virus nu a afectat deloc colectivul, dar totuși școala este închisă. Suntem batjocoriți pe față și nimeni nu poate face nimic,scolile ar trebui să fie ultimile administrații închise,bine că barurile, molurile etc, pot sta deschise.

    1. Sunt de acord ca masurile ar trebui luate in functie de situatia locala. Nu poti compara riscurile dintr-o scoala de la sat cu 15-20 de copii in clasa cu riscurile din scolile de la oras (unde sunt 30-35 de elevi intr-o clasa, invata in mai multe schimburi, folosesc transportul in comun).
      Dar faptul ca barurile, mall-urile, sunt deschise, nu are nicio legatura cu scolile. La bar si la mall nu te obliga nimeni sa mergi, dar la scoala este obligatoriu.

  3. Rog persoanele de tipul doamnei Ioana Cristina care face afirmatii de tipul “mor profesorii pe capete” sa aduca in sprijinul acestei afirmatii si dovezi si studii care sa demonstreze ca profesorii mor pe capete mai mult decat alte categorii sociale, ca rata de infectare in randul profesorilor este mai mare decat spre exemplu in randul vanzatorilor din supermarket, a lucratorilor din politie sau ISU, a celor din sistemul sanitar, precum si ca acestia fac forme mai grave decat restul populatiei. Stimata doamna , riscurile sunt egale pentru toti si noi constituim impreuna un mecanism social functional atat timp cat ne sprijinim unii pe altii. Daca aveti nevoie de oricare dintre noi ceilalti, care nu lucram in invatamant, sprinjiniti- ne pentru a fi acolo pentru dumneavoastra si ingrijiti-va de copii nostri astfel incat lucrurile sa functioneze. Nu este mai pretios un doctor, un asistent, un politist decat un profesor, dar nici invers nu este valabil – un profesor mai pretios decat toate celelalte categorii profesionale. Studiile vor sa spuna ca nu creste riscul de transmitere a virusului prezenta in scoala, insa nici nu il scade pentru niciunii dintre noi. Nu postati mesaje alarmiste duplicitare – si doctorii, asistentii, politistii, jandarmii, cei ce lucreaza in laboratoarele medicale, curierii, vanzatorii – mor pe capete si totusi lucreaza si nu fac telemunca. De ce? Pentru ca fara ei, dumneavoastra nu ati putea sta in telemunca, nu? Doar ca nu-i asa ei nu sunt importanti pentru societate, iar profesorii, ce sa vezi, fac telemunca, si mor pe capete, fiind in telemunca – aceasta sustineti, nu? Situatia este deja grea, nu este nevoie sa postati mesaje incarcate de non-sens.

  4. La noi mulți părinți vor redeschiderea școlilor, dar profesorii mor pe capete. E un virus înșelător. Ai impresia că poți să îi faci față și atunci te atacă. Ar fi o mare greșeală redeschiderea școlilor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Flavian Georgescu, profesor de Matematică: Este inadmisibil ca în toți cei 4 ani de gimnaziu sau liceu să ne focusăm asupra tematicilor examenelor de evaluare națională sau de bacalaureat, algoritmic, fără a înțelege ce se află în spatele acestor probleme / Asta nu este Matematică! Asta este toceală și este tocmai opusul a ceea ce dorește disciplina Matematică pentru copii

Problema Matematicii în școala românească este analizată de profesorul de Matematică Flavian Georgescu într-un articol publicat de educatieprivata.ro. Acesta pune în antiteza rezultatele de la olimpiadele internaționale de matematică, unde…
Vezi articolul

Amânarea finalizării noilor planuri-cadru înseamnă ratarea unor ferestre de oportunitate pentru copii. Nu poți „lăsa pe mai târziu” ceea ce ar fi trebuit să deprinzi în clasa a IX-a sau a X-a – Centrul de Evaluare și Analize Educaționale

Implementarea noilor planuri-cadru pentru liceu reprezintă o urgență pentru învățământul românesc, mai ales după ce programele la gimnaziu s-au schimbat în 2017, scriu reprezentanții Centrului de Evaluare și Analize Educaționale…
Vezi articolul

GRAFIC Lipsa Educației degradează calitatea vieții în România. Față de 2011 indicele pentru acces la Educație de calitate s-a redus la jumătate. În lume suntem pe locul 80 la învățătură, arată Indicele de Progres Social – Deloitte

România stă mult mai prost la capitolul educație decât la mulți alți parametri luați în calcul pentru a evalua calitatea vieții și bunăstarea socială, potrivit Indicelui de Progres Social realizat…
Vezi articolul