Școala vinde iluzii între clasele V-VIII. Dacă tot am sistemul digitalizat de corectare de către alți profesori, de ce nu avem evaluări naționale în clasele a V-a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a? Să nu țin copilul cu 10 pe linie și când dă Evaluarea Națională să ia 6 – apelul președintelui Consiliului pentru Combaterea Discriminării, Csaba Asztalos

17.403 vizualizări
Csaba Asztalos / Foto: INQUAM Photos – Octav Ganea
„Eu consider că elementul de transdisciplinaritate ar fi mult mai potrivit ca sistem de evaluare la finalizarea gimnaziului, fie că asta înseamnă la terminarea clasei a VIII-a sau a clasei a IX-a. Sunt sisteme care au 3 ani de colegiu (liceu), cu clasa a IX-a la gimnaziu. Sunt indicate aceste sisteme, pentru că de regulă este mai matur copilul când susține Evaluarea la finalul clasei a IX-a și intră în colegiu. Este o opțiune”, a declarat pentru Edupedu.ro președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Asztalos.

Contactat de Edupedu.ro ca urmare a apelului public lansat de un director de școală, susținut de unul dintre cele două sindicate din învățământ ca actorii din educație să schimbe Evaluarea Națională într-un examen la multiple discipline. Csaba Asztalos a declarat că o astfel de evaluare multidisciplinară, cu elemente transdisciplinare, ar trebui să fie la finalul unui gimnaziu în care elevii susțin anual evaluări cu subiecte naționale.

Să am și în clasa a V-a o teză națională, iar asta nu neaparat ca să ia elevul nota respectivă, ci ca să vadă școala la ce nivel se află, să nu țin copilul cu 10 pe linie și când dă Evaluarea Națională să ia 6. Dacă tot am acest sistem digitalizat în care se corectează lucrările elevilor de către alți profesori, de ce nu îl folosesc să am evaluări naționale în clasele a V-a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a, transdisciplinar sau la materiile pe care le decidem”, a declarat Asztalos.

„Aceste evaluări ar trebui introduse în interiorul ciclului, să nu stea școala 4 ani și să vândă iluzii de 10 pe linie unor elevi care când ajung la Evaluarea Națională își dau seama că nu sunt acolo”, a atras acesta atenția. 

Rep: Care este opinia dvs cu privire la apelul lansat de o parte a profesorilor, de renunțare la Evaluarea Națională a elevilor de clasa a VIII-a doar la Română și Matematică și introducerea unei examinări multidisciplinare și transdisciplinare?

Csaba Asztalos: Eu consider că elementul de transdisciplinaritate ar fi mult mai potrivit ca sistem de evaluare la finalizarea gimnaziului, fie că asta înseamnă la terminarea clasei a VIII-a sau a clasei a IX-a. Sunt sisteme care au 3 ani de colegiu (liceu), cu clasa a IX-a la gimnaziu. Sunt indicate aceste sisteme, pentru că de regulă este mai matur copilul când susține Evaluarea la finalul clasei a IX-a și intră în colegiu. Este o opțiune.

Însă eu văd niște vulerabilități la ce se întâmplă în ciclul gimnazial. Evaluare Națională se susține doar la final de gimnaziu și apoi la final de liceu, prin Bacalaureat. Dar în interiorul acestui ciclu numit gimnaziu eu nu am niciun control pe evaluarea curentă, nu văd dacă notele care se dau în timpul gimnaziului au vreo relevanță, sunt unitare raportat la nivel național. Eu sunt pentru introducerea unor evaluări anuale, naționale, care să-i arate elevului o oglindă fidelă a poziției pe care se situează, să știe care este nivelul său de dezvoltare. Să am și în clasa a V-a o teză națională, iar asta nu neaparat ca să ia elevul nota respectivă, ci ca să vadă școala la ce nivel se află, să nu țin copilul cu 10 linie și când dă Evaluarea Națională să ia 6. Dacă tot am acest sistem digitalizat în care se corectează lucrările elevilor de către alți profesori, de ce nu îl folosesc să am evaluări naționale în clasele a V-a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a, transdisciplinar sau la materiile pe care le decidem, ca să vadă copilul unde este valoarea sa reală la nivel național, să vadă părinții, să vadă școala și Ministerul? Pe acest lucru aș insista foarte mult. 

Aceste evaluări ar trebui introduse în interiorul ciclului, să nu stea școala 4 ani și să vândă iluzii de 10 pe linie unor elevi care când ajung la Evaluarea Națională își dau seama că nu sunt acolo. 

Rep: Asta ar însemna replicarea în fiecare an din gimnaziu a examinării multidisciplinare de la finalul clasei a VIII-a sau a IX-a?

Csaba Asztalos: Eu nu vreau să dublez cu aceste evaluări din gimnaziu examenele de la finalul clasei a VIII-a. În clasele a V-a, a VI-a, a VII-a, a VIII-a am oricum evaluări, dar ele nu sunt pe standarde naționale, ci pe clasă în parte. Eu aș scoate evaluarea aceasta din clasă și aș face-o la nivel național, pe standard unitar. Asta arată și calitatea școlii și calitatea profesorului.

Rep: Ar putea aceste evaluări să fie utilizate ca element în salarizarea diferențiată a profesorilor?

Csaba Asztalos: Aș fi rezervat să folosesc aceste evaluări pentru o salarizare diferențiată, pentru că aceste progrese nu depind numai de abilitatea profesorului, ci și de resursele familiei elevului, de mediul în care este școala (rural sau urban), deci sunt și alte aspecte care influențează rezultatul evaluării, nu doar abilitățile profesorului. Dacă profesorul lucrează într-un grup vulnerabil sau într-o zonă de sărăcie, acolo eu ca stat ar trebui să aduc resurse ca să nu am abandon școlar, de exemplu. Deci aș plăti profesorul în plus ca să aibă stabilitate în școala unde sunt elevi cu situație precară, pentru că în aceste școli noi avem un flux foarte mare al profesorilor care pleacă. Nu au o continuitate în școala respectivă, pentru că ei caută școli mai bune din punct de vedere social; este mai ușor să lucrezi cu elevi ai căror părinți își permit meditații și unde ai rezultate, decât să lucrezi cu elevi cu părinți fără posibilități și fără aceste resurse.

Dar trebuie să eliminăm această perioadă foarte mare între clasele a V-a și a VIII-a în care noi nu evaluăm deloc elevii din perspectivă națională. Ne trezim după clasa a VIII-a că avem mii de copii care nu se prezintă sau care nu sunt înscriși la Evaluarea Națională. Dacă în clasa a V-a, a VI-a văd că am o problemă de evaluare, atunci iau masuri. Și aici fiecare actor ia măsuri, că este minister, că este școală, că este părinte, că este elev. Dar asta dacă am evalua la clasa a V-a și a VI-a și a VII-a și a VIII-a la nivel național, nu la școală, unde poate veni părintele să facă presiune pe profesor să îi dea 10 elevului indiferent de nivelul acestuia. Dacă faci Evaluare Națională, atunci părinții nu mai au asupra cui să facă presiune. 

Școala vinde iluzii între clasele V-VIII, este o perioadă foarte mare fără nicio testare cu subiecte la nivel național. Pentru foarte mulți, vinde iluzia că sunt buni, fără o evaluare corectă echidistantă, obiectivă, indiferent dacă examenul e multidisciplinar sau rămâne clasic pe materii. Dacă tot avem acest sistem digital, măcar să avem o oglindă obiectivă în fiecare an pentru părinți, școală, elevi și stat, să le spunem tuturor: aici stăm. E prea mare perioada V-VIII în care stăm în orb.

Citește și:
Daniel Funeriu, despre schimbarea Evaluării Naționale în examen multidisciplinar: Ar fi un lucru bun dacă am avea o echipă de fotbal cu 11 atacanți? Structura actuală a Evaluării Naționale asta produce: roboței de rezolvat probleme standardizate. Or viața nu îți prezintă probleme standardizate
Mircea Miclea: Evaluarea Națională poate fi schimbată cu o examinare cu elemente transdisciplinare prin schimbarea legii educației, aplicarea unui curriculum hibrid și prin formarea profesorilor
„La sfârșitul clasei a VIII-a nu este normal să fac o evaluare la doar două discipline” – spune liderul sindical din educație Marius Nistor / Despre înlocuirea Evaluării Naționale cu o examinare transdisciplinară cu 4 probe: Cadrele didactice își doresc așa ceva. Au nevoie însă de foarte multă coerență legislativă, de transparență și predictibilitate
Noi, cei din sistemul de educație, ar trebui să „rupem pisica în două” și să schimbăm acest tip de examen, înlocuindu-l cu o evaluare similară cu cea din clasa a VI-a, fără să mai punem o presiune imposibilă pe copii – apelul profesorului Viforel Dorobanțu pentru schimbarea Evaluării Naționale de la clasa a VIII-a
La ce folosesc Evaluările de la clasele a II-a, a IV-a și a VI-a și de ce nu sunt folosite de profesori, școli și minister, potrivit lui Mircea Miclea, cel care le-a introdus în Legea Educației
Comasarea disciplinelor Fizică, Chimie și Biologie într-o singură materie numită „Științe”, pentru elevii claselor a V-a – a VII-a, propusă oficial în noul curriculum de Ministerul Educației din Republica Moldova
Propunere pentru eliminarea concursului de admitere la liceu, trimisă de sindicatele profesorilor ca amendament la proiectul legii Educației: Elevii să susțină 4 probe la Evaluarea Națională, iar liceele să stabilească, cu un an înainte, pentru fiecare filieră, coeficienții pentru fiecare probă

24 comments
  1. Elevii vin la gimnaziu analfabeti, nu stiu sa isi scrie numele corect si complet, iar pe noi ne apuca grija de transdisciplinaritate! Este de tot rasul!

  2. Problemele sunt simple dar “oamenii de neanlocuit” le complică. Avem părinți sufocați de neputințe, copii dezorientați de reclame și promovarea nonvalorilor in care toate piețele și filfizoni sunt vedete și profesori slab pregătiți pedagogic, subordonați politic și umiliți de un sistem incapabil să găsească și să aplice soluții simple: programă restructurată și decentă adaptată vârstei și nivelului de înțelegere, discipline opționale, cel mult 20 de elevi într-o clasă, profesori pregătiți pedagogic etc. Cine plătește că sa ajungă la putere? Cineva care vrea să facă bine omului de rând nici într-un caz! Un învățământ neancorat în practică, în cerințele pieței este sortit eșecului! Copiii noștri nu au valori reale, nu au deprinderi practice de niciun fel, au acces nelimitat la droguri și alte vicii promovate în mass-media unde auzim de concedii de lux, roabe cu șampanie și dușmani până la moarte! Trăim într-un stat mafiot sau eșuat vorba înțelepților care ne-au condus și nu au decența să nu mai apară în media!

  3. Evaluarea are un rol reglator, dar nu este un scop în sine. Simulările repetate conduc la perturbarea prea mare a școlilor. Folosul? Foarte mic.

  4. Dupa ce in pandemie, s-a mintit ca se dau tablete si orele s-au desfasurat, asa cum s-au desfasurat, toata lumea are asteptari miraculoase. Nu, asta e nivelul! Trebuiau sa se faca pregatiri gratis, pentru ca unii au cam luat banii degeaba in pandemie! Dar, situatia sta altfel: cine vrea sa aiba copilul pregatit trebuie sa plateasca bani grei pentru meditatii. Sunt parinti care nu au de unde sa dea acesti bani si rezultatul se vede. Scoala a ajuns de fapt o afacere la mana profesorilor, vrei 10, vii la meditatii. Ar trebui sanctionati aspru cei care isi obliga elevii sa faca acest lucru! Clar, ca invatamantul, daca trebuie sa fie de calitate nu mai este gratuit!

  5. Pentru a avea rezultate decente, părinții nu ar trebui să facă presiuni asupra profesorilor să pună note mari în catalog, pentru burse.
    Părinții decenți prea puțini în societatea de azi vor note pe merit și nu fac presiuni.

    1. Oricum multi elevi i cep meditațiile din clasa a V-am. Dar părinții trebuie sa fie realiști și să nu insiste atunci când copilul nu e făcut pentru carte.

  6. Cei din Min Învățământului sa se trezeasca și sa facă o revizuire a programei școlare,sa o adapteze copiilor,o adaptare a capacităților copilului de clasa a 5a,7a nu conținut de materie mult și fără rost care poate nu e potrivita tuturor elevilor. O programa care poate fi studiata de toți elevii,nu mega stufoasa,cu informatii de baza pentru toată lumea și după,cei din liceu sa poată alege profilul care I se potriveste fiecăruia în parte….Copiii sunt super bombardați de materie predată, care nu poate fi studiata la foc automat,explicata și prin exerciții în clasa ,exemple făcute de elevi la tabla pentru o înțelegere și o fixare a materiei….cei din Ministerul Stresului sa mai stea puțin strâmb și sa judece ca ce școală vor ei sa facă și sa iasă din copiii noștri e foarte greu și din păcate rezultatele se vad anual. sa facă în asa fel programa ca,d-nii profesori sa poată parcurge materia,sa o poată exemplifica ca toată lumea sa aibă o baza și sa înțeleagă ce cere exercițiul,ca degeaba băgăm bani în copii și d-ni profesori la meditatii ca nu e buna baza!!!

  7. Nu inteleg de ce se tot fac experimente si nu se preia direct organizarea unui invatamasnt performant de la tarile nordice – dovedit si recunoscut ?
    Ceva nu convine ! Nu este vorba de bani !

    1. Nici in țările nordice nu e nu știu ce învățământ performant. Elevii buni învață în școli bune, ceilalți fac doar joc de glezna ca să-i țină Intr-un sistem de supraveghere.

  8. Domnul care are aceste idei este profesor ?Adica stie cate ore de curs (zile ,ca elevul român este obosit sa vina dupa simulare a restuk orelor de. curs) se pierd cu simularile la doua materii ,darcla n materii in clasa a opta?
    Similar la evaluările la clasa a sasea,si dorește să se piardă anual aceste ore/zile de curs.

    Ce materie preda?

  9. Pentru a avea rezultate decente, părinții sunt nevoiți să plătească ore de pregătire în particular timp de cel puțin un an de zile pentru ca ,din păcate, scoala ,profesorii ,nu mai asigura copiilor minimul de cunoștințe la ore.
    Evaluarea Națională ar trebui sa fie o testare a elevului la finalul celor patru ani de gimnaziu ,iar dacă un copil tine morțiș sa obțină rezultate mai mari decât se simte pregătit, abia atunci sa se apeleze la pregătire individuală. Din păcate,la noi în tara ,orele nu se mai țin cum trebuie,profesorii sunt din ce în ce mai slabi, nu au autoritate,nu știu sa-si câștige respectul elevilor, iar pregătirea a devenit un “must have” pt orice copil,un efort supraomenesc pt părinți.
    Mare păcat!!
    Cum se explica faptul ca inainte toți elevii de clasa a patra terminau ciclul primar știind sa scrie corect,să citească și sa socotească și acum nu se mai poate pt ca profesorii nu.mai fac fata celor 30 elevi dintr-o clasă???

    1. Minți. Profesorii de română și matematică fac pregătire suplimentară gratuită în școală, doar să vrea elevii să vină și să participe efectiv, nu cu ochii-n telefon, așteptând să plece. Nu există ”nu mi-a explicat bine” când alții reușesc să înțeleagă foarte bine, doar fiind atenți.

      Dar românul e fudul – dacă nu dă bani, are impresia că ce primește nu are nicio valoare. Se simte bine doar dacă dă un ban, că are impresia că așa ”stă în față”. Nu mai aveți loc de fudulie, unii dintre voi.

      Nu pot profesorii să se descurce cu 30 de copii manevrați și montați de 60 de părinți și 30 de telefoane, sigur că da. Să citească, să socotească la final de clasa a 4-a, după 5 ani deja de școală e fix nimic! Trebuie să aibă o bază de cunoștințe pe care să continue să o completeze, nu e nevoie ca la fiecare oră, la fiecare disciplină, să o luăm de la capăt cu reînvățarea aritmeticii și/sau scrisului/cititului.

      Sau dacă aveți impresia că a scrie, citi și face calcule aritmetice simple e absolut tot ce le trebuie, trimiteți-i direct la sapă, că mai departe nu vor ajunge oricum.

  10. Dacă un copil ia 10 pe linie 4 ani şi la Evaluare ia 6 nu este o problemă a sistemului ci a corpului profesoral şi a stimabililor colegi care propun subiectele şi care au uitat că este un învățământ de masă sau au uitat criteriile de notare. Nu este olimpiadă ci o Evaluare de final de ciclu. Şi dacă se tot bate monedă pe învățarea prin joacă şi pe dispozitive corelaţi fraților şi subiectele pe aceste direcții. Sau vreți neapărat să demonstrați ce proastă este Ṣcoala românească? Eu mi-aş pune această întrebare cu privire la cei care stabilesc direcţiile în care se îndreaptă Şcoala românească. Introduceți şi la examene Istoria holocaustului sau alte astfel de discipline inventate ( de ce oare?) de către unii care habar nu au ce înseamnă să fi la catedră. Dar au masterate, doctorate,….

  11. Doamna Pantazi, cu tot respectul, avem cercetatori si specialisti valorosi in stiintele educatiei. E adevarat, unii sunt plecati. Pe aceaia ar trebui sa-i intervievati si sa-i faceti cunoscuti.

    Chiar e o valoare acest Astalos pentru educatie? Are vreo opinie care sa conteze?

  12. Vorbim discutii despre evaluare transdisciplinara, dar nu avem niciun curriculum transdisciplinar. Vorbim de evaluare transdisciplinara in tara saraciei si coruptiei, tara producatoare de analfabeti functionali, cu educatia condusa de o habarnista.
    Fiecare politruc isi da cu parerea de la penelist la pesedist, de la sindicalist la sinecurist. Mai rau ca la fotbal. Sinecuristu Astalos mai lipsea din ciorba asta expirata :)).

    Pe astia ii avem decocamdata. Pana nu dispar nu se va face vreo reforma. Si nu sunt semne ca vor dispare prea curand. Si cine sa vina in loc? Frustratul Funeriu? Ca altul mai bun nu exista.

    1. Omul face de fapt reclama mascata la platformele private de evaluare.

      Stim noi ale cui sunt.

      UDMR incepe jocul de glezne si se pregătește de guvernare din toamnă.

    2. @ perplex
      Când folosești “iși dă cu părerea”, “vor dispare..” etc ești un bun exemplu despre habarniștii care au o opinie despre orice.
      Asztalos are o opinie argumentată pe care ești incapabil să o contrazici cu argumente. Funeriu este unul dintre puținii care au făcut ceva bun în educația românească post revoluționară. A incercat prin 2018 și un pesedist, Valentin Popa, să introducă modificări asemănătoare, inclusiv nota 5 pentru a intra la liceu, dar sindicalistul kiwi a distrus tot.

  13. A pus degetul pe rană.
    O astfel de evaluare anuală(națională!!!) , în primul rând ar scoate la lumină problemele, derapajele imense, iar în al doilea rând ne-am vedea în oglindă!

    1. A pus pe dr**u’. Fiecare neavenit își dă cu părerea despre lucruri la care nu se pricepe – ce-l face pe nenea ăsta important? Numirea într-o funcție politică? Pilele?

      1. Corect.
        Oricum “politicul” decide tot.
        In cazul in care se aplica acest tip de examen propun ca toti politicienii implicati sa sustina o simulare publica si la final sa se arate rezultatele lor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Peste o treime dintre profesorii de educație socială ar aprecia conducători nedemocratici – procent „îngrijorător”, chiar dacă este mai mic decât în cazul altor profesori sau al populației – studiu despre Educația civică în România

Ponderea profesorilor de educație socială care susțin alternative nedemocratice este mai mică decât cea înregistrată în cazul celorlalți profesori și decât în populația generală, dar, chiar și așa, mai bine…
Vezi articolul