Consiliul Național al Elevilor îi cere ministrului Monica Anisie să retragă proiectul de Ordin cu structura anului școlar 2020-2021; elevii critică durata propusă a următorului an școlar, care cu un total 34 de săptămâni de școală este “cel mai scurt an școlar din istoria recentă”. CNE cere o structură fixă, în care școala să înceapă pe 1 septembrie în fiecare an și să se încheie pe 1 iunie.
„Nu suntem de acord cu structura propusă – în primul rând, cursurile se doresc a începe prea târziu [pe 14 septembrie 2020 – n.red.] iar, dacă dorim o abordare calitativă și incluzivă, trebuie să milităm pentru ca anul școlar să aibă o structură fixă, cursurile să înceapă anual pe 1 septembrie și să se încheie pe 1 iunie. Orice zi petrecută pe băncile școlii în luna iunie nu produce niciun fel de beneficiu pentru elevul din România, iar acest aspect se transpune în absenteismul masiv al elevilor în lunile verii”, a precizat Antonia-Laura Pup, președintele Consiliului Național al Elevilor, într-o poziție remisă Edupedu.ro.
“Tichetele de vacanță ale antreprenorilor în turism pot aștepta – educația nu mai poate aștepta” – avertizează liderul elevilor.
Consiliul precizează că “faptul că proiectul de Ordin prevede cel mai scurt an școlar din istoria recentă nu este un aspect îmbucurător pentru beneficiarul primar al educației (elevul – n.red.)”.
“Susținem adoptarea unei măsuri care să ducă la creșterea calității actului instructiv-educativ, in extenso, anul școlar urmând să înceapă la 1 septembrie și să se încheie în 1 iunie. În anul 2017, în cadrul Adunării generale a Consiliului Național al Elevilor de la Râmnicu Vâlcea, liderii elevilor din întreaga țară au adoptat o hotărâre pentru ca dezideratul CNE să fie obținerea unei structuri fixe pentru desfășurarea cursurilor dintr-un an școlar: acestea ar trebui să înceapă la 1 septembrie și să se termine la 1 iunie”, anunță Consiliul Național al Elevilor.
Elevii critică și transformarea vacanței de iarnă din intersemestrială în normală și susțin că măsura va produce “un real dezechilibru din punct de vedere educațional”.
Comunicatul intergal al Consiliului Național al Elevilor (CNE):
“Consiliul Național al Elevilor solicită retragerea proiectului de Ordin privind structura anului școlar 2020-2021
Consiliul Național al Elevilor solicită doamnei Ministru al Educației și Cercetării Monica- Cristina Anisie retragerea proiectului de Ordin privind structura anului școlar 2020-2021, potrivit căruia cursurile în noul an școlar vor începe în 14 septembrie 2020, iar vacanța de iarnă nu va mai fi asimilată cu vacanța intersemestrială, producând un real dezechilibru din punct de vedere educațional.
Considerăm că o astfel de măsură ar produce haos în sistemul de educație, întrucât întreaga perioada dintre cele două vacanțe (vacanța de iarnă, respectiv cea intersemestrială) va fi dedicată doar rezolvării situației școlare și nu aprofundării materiei, în conformitate cu programa școlară.
Faptul că proiectul de Ordin prevede cel mai scurt an școlar din istoria recentă nu este un aspect îmbucurător pentru beneficiarul primar al educației – nu structura anului școlar ar trebui să fie una mult mai aerisită pentru a permite dezvoltarea personală și profesională a elevului, ci metodele de predare-învățare-evaluare folosite și arhitectura curriculară implementată.
Susținem adoptarea unei măsuri care să ducă la creșterea calității actului instructiv-educativ, in extenso, anul școlar urmând să înceapă la 1 septembrie și să se încheie în 1 iunie.
În anul 2017, în cadrul Adunării generale a Consiliului Național al Elevilor de la Râmnicu Vâlcea, liderii elevilor din întreaga țară au adoptat o hotărâre pentru ca dezideratul CNE să fie obținerea unei structuri fixe pentru desfășurarea cursurilor dintr-un an școlar: acestea ar trebui să înceapă la 1 septembrie și să se termine la 1 iunie.
Care sunt beneficiile unei structuri de acest tip?
În primul rând, dorim să atragem atenția cu privire la un fenomen care a luat amploare în sistemul educațional, mai ales în ultimii ani: calendarul examenelor naționale este unul decalat, elevii sunt nevoiți să susțină aceste examene în toiul verii, în clase care nu sunt dotate cu sisteme de ventilație, randamentul fiind unul din ce în ce mai scăzut. De asemenea, orice zi petrecută la școală în luna iunie este resimțită precum o povară de către elevi, aspect care favorizează absenteismul școlar masiv, dar și incapacitatea elevilor de a se putea concentra pe studiu.
Mai mult decât atât, această măsură ar fi benefică și pentru elevii din învățământul profesional și tehnic, care, din cauza săptămânilor de practică, termină școala în luna iulie, când, din cauza temperaturilor ridicate și a condițiilor improprii de desfășurare a actului educațional, elevii nu mai pot asimila informația livrată la un randament satisfăcător.
Credem cu tărie că această măsură valorifică interesul superior al tuturor elevilor din România și solicităm Ministerului Educației și Cercetării asumare politică pentru cristalizarea acestui demers.
„Deși apreciem faptul că, menținând principiul transparenței decizionale, proiectul de Ordin privind structura anului școlar 2020-2021 este supus unei dezbateri publice, nu suntem de acord cu structura propusă – în primul rând, cursurile se doresc a începe prea târziu, iar, dacă dorim o abordare calitativă și incluzivă, trebuie să milităm pentru ca anul școlar să aibă o structură fixă, cursurile să înceapă anual pe 1 septembrie și să se încheie pe 1 iunie. Orice zi petrecută pe băncile școlii în luna iunie nu produce niciun fel de beneficiu pentru elevul din România, iar acest aspect se transpune în absenteismul masiv al elevilor în lunile verii. Ne dorim stabilitate și asumare politică pentru ca anul școlar să înceapă pe 1 septembrie și să se încheie pe 1 iunie și vom continua să milităm pentru concretizarea acestui demers. Îi solicităm doamnei Ministru al Educației și Cercetării să vadă beneficiile pe termen lung care vor deriva din această măsură. Vacanțele profesorilor, tichetele de vacanță ale antreprenorilor în turism pot aștepta – educația nu mai poate aștepta“. – a declarat Antonia-Laura PUP, președintele Consiliului Național al Elevilor.”
Proiectul pus în dezbatere de Ministerul Educației: Structura anului școlar 2020-2021
Ministerul Educației a lansat în dezbatere publică pe 6 ianuarie 2019 proiectul structurii anului școlar 2020-2021. Instituția propune ca școala să înceapă pe 14 septembrie 2020 (față de 9 septembrie când a început anul acesta) și ca vacanța intersemestrială să fie în ianuarie-februarie (vacanța de iarnă să nu mai fie intersemestrială). Cele două semestre ar urma să fie egale, dar școala va avea cu o săptămână în minus față de anul acesta școlar – respectiv 34 de săptămâni de școală, față de 35 în prezent.
Cele 34 de săptămâni de școală propuse oficial de Ministerul Educației vor face din anul școlar 2020-2021 unul dintre cei mai scurți ani școlari din ultimii 12 ani. Concret, școala românească a mai avut doar în 2018-2019 tot 34 de săptămâni de cursuri, iar în 2017-2018 a avut mai puține zile de cursuri, deși 35 de săptămâni declarate oficial.
Semestrul I (17 săptămâni)
Cursuri: Luni, 14 septembrie 2020 – Vineri, 29 ianuarie 2021
Vacanță pentru grădinițe și clasele pregătitoare – a IV-a: 26 octombrie – 1 noiembrie 2020
Vacanța de iarnă: Miercuri, 23 decembrie 2020 – Duminică, 10 ianuarie 2020
Cursuri: Luni, 11 ianuarie 2021 – Vineri, 29 ianuarie 2021
Vacanţa intersemestrială: Sâmbătă, 30 ianuarie 2021 – Duminică, 7 februarie 2021
Semestrul al II-lea (17 săptămâni)
Cursuri: Luni, 8 februarie 2021 – Joi, 1 aprilie 2021
Vacanţa de primăvară: Vineri, 2 aprilie 2021 – Duminică, 11 aprilie 2021
- Paștele Catolic va fi în 2021 pe data 4 aprilie
Cursuri: Luni, 12 aprilie 2021 – Joi, 29 aprilie 2021
Vacanță de primăvară: Vineri, 30 aprilie 2021 – Duminică, 9 mai 2021
- Paștele Ortodox va fi în 2021 pe data 2 mai
Cursuri: Luni, 10 mai 2021 – Vineri, 18 iunie 2021
Vacanţa de vară: Sâmbătă, 19 iunie 2020 – data din septembrie 2021 la care încep cursurile anului şcolar 2021 – 2022.
Noutățile proiectului pus în dezbatere de Ministerul Educației sunt următoarele:
- școala va începe din nou, tradițional, pe 14 septembrie, după ce anul trecut Ecaterina Andronescu învinsese presunile patronatelor din turism și a reușit să avanseze drept primă zi de școală data de 9 septembrie.
- anul școlar pierde o săptămână de cursuri, față de cel în curs
- se revine la echilibrarea celor două semestre, care vor avea câte 17 săptămâni de cursuri (față de 15 săptămâni semestrul I și 20 al II-lea anul acesta)
- vacanța de iarnă nu mai este vacanță intersemestrială
- Vacanța de primăvară din semestrul al II-lea va fi împărțită în două: o săptămână în jurul Paștelui Catolic, o săptămână de Paștele Ortodox.
Câte săptămâni de școală au avut anii școlari din 2008 până în prezent
Structura anului școlar 2019-2020: are 35 de săptămâni de cursuri, ordinul oficial nu precizează numărul de zile lucrătoare
Structura anului școlar 2018-2019: are 34 de săptămâni de cursuri, în total 168 de zile lucrătoare
Structura anului școlar 2017-2018: are 35 de săptămâni de cursuri, însumând 167 de zile lucrătoare
Structura anului școlar 2016-2017: are 35 de săptămâni de cursuri, însumând 169 de zile lucrătoare
Structura anului școlar 2015-2016: are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrătoare
Structura anului școlar 2014-2015: are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrătoare
Structura anului școlar 2013-2014: are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 176 de zile lucrătoare
Structura anului școlar 2012-2013: are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 178 de zile lucrătoare
Structura anului școlar 2011-2012: are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrătoare
Structura anului școlar 2010-2011: are 36 de săptămâni de cursuri, însumând 177 de zile lucrătoare
Structura anului școlar 2009-2010: are 35 de săptămâni de cursuri, însumând 173 de zile lucrătoare
Structura anului școlar 2008-2009: are 35 de săptămâni de cursuri, însumând 172 de zile lucrătoare
Sursa: analiză din 2018 a HotNews.ro
Citește și:
-
Educația, bătută de turism în guvernarea liberală. România începe școala în 2020 “tradițional”, la fel de târziu ca 5 țări europene
-
DOCUMENT Structura anului școlar 2020-2021 a fost pusă în dezbatere: va fi unul dintre cei mai scurți ani școlari din ultimii 12 ani
-
Elevii vor avea două vacanțe în plus anul viitor școlar, față de anul acesta – proiect
Redacția
G4Media.ro
Raluca Pantazi
6 comments
s-a facut referendum in rindurile elevilor?
hai, serios?
e complet aiurea sa soliciti inceperea cursurilor la 1 septembrie cind vara este complet decalata si incepe din iulie terminindu-se in septembrie 🙁
lasati naibii 15 iunie – 15 septembrie vacanta de vara, ca e bine asa si terminati cu prostiile …
Foarte bună ideea CNE! Sunt părinte și nu am alte interese în afara interesului față de copilului meu. Ar fi excelent că examenele să se desfășoare mai devreme.
Același lucru mă întreb și eu. Cine e și pe cine reprezintă consiliul asta atoatestiutor, cu ideii fixe și obsesia începerii școlii la 1 sept.. Daca se vrea stabilitate sa se revină la tradiția care a fost o perioadă lunga, 15 sept. -15 iunie, bătut în cuie, indiferent in ce zi lucrătoare pica. Vacanta de iarna 3 săptămâni, vacanta de Paști 2 săptămâni si o scurta vacanță intersemestriala. Încheierea semestrului I scurt de anul acesta a fost un hei rup teribil pentru copii, cel puțin pentru cei silitori, dar nu numai, in ultimele săptămâni teze, apoi 2 săptămâni cu teste zilnice ca să aibă numărul obligatoriu de note in funcție de numărul de ore la fiecare disciplina, apoi după ore ( in unele zile au până la ora 15.00,) teme, pregătire portofolii, fise de lectură, weekendurile tot cu teme, pregătire prezentari până seara târziu, au intrat în vacanță obosiți fizic și psihic, de nu mai vor să audă de școală. Așa că semestrele împărțite mai echilibrat ar fi chiar necesare, săptămânile din ianuarie nu sunt timp pierdut cum susține acest consiliu ce se vrea mare expert in organizarea educației. Nu numărul de săptămâni mai mare in anul scolar va genera calitatea, dimpotrivă, la tipul de școală intensiv și încărcat care se face, daca le scurtează și vacantele o să-i îndepărteze pe copii de tot de dragul de a învăța. Și cireașa de pe tort, la finalul anului, regulamentul ministerului prevede premierea copiilor strict ca ierarhie in clasa, doar primele trei medii, împotriva oricăror norme psihologice, se ajunge la aberații, copii muncitori, cu medii mari , chiar și 10 copii( medii peste 9.90 sau 9.80, adică una, doua, trei medii de noua, sa ia premiii 2, 3 sau nici unul), iar la alte clase sa se ia premiul I cu medii mult mai mici, 9.50- 9.60, că așa a fost ierarhia acolo. Copiii ar trebui sa fie în competiție în primul rând cu ei înșiși, să urmărească propriul progres și propria îmbunătățire, ar fi necesare transe de medii pentru premii, nu limitarea lor, ca nu ajungă copii foarte buni sa nu fie premiați, sa fie demoralizați, doar fiindcă sunt într-o clasă cu multi copii buni. Desigur ca e necesară și încurajarea concurenței și a competitivității, dar pentru asta sunt concursurile școlare, olimpiadele, în clase mai bine s-ar încuraja munca in echipa, cooperarea, învățarea activă. Urez gând bun și decizii înțelepte din partea ministerului, că ne-am saturat de inovații aiurea.
“Tradiția” 15 septembrie- 15 iunie era bună când nu era atât de cald în iunie.
Pe cine reprezinta mai exact consiliul asta, pt ca n-a fost ales de nimeni? Cum se face ca in fiecare an apar astia care vor sa inceapa scoala la 1 septembrie?
CNE solicită una….CNE solicită alta….
Un punct de vedere argumentat despre această problemă (dar și despre multe altele) nu se gândește CNE să solicite Institutului de Științe ale Educației ?!