Școala să înceapă în data de 12 septembrie 2022 și să se încheie pe 16 iunie 2023, cu primul semestru până în februarie, propune Federația părinților și aparținătorilor legali din România

FEPAL și grupul civic Părinții cer schimbare propun într-o postare pe Facebook o variantă a structurii anului școlar ce urmează, 2022-2023, similară cu cea propusă miercuri de ministrul Educației (5 septembrie – 16 iunie, cu 5 vacanțe).

Federația părinților și aparținătorilor legali din România și grupul civic Părinții cer schimbare susțin ca anul școlar 2022-2023 să se desfășoare în perioada 12 septembrie – 16 iunie pentru că ar permite astfel reintroducerea vacanței intersemestriale din februarie fără să afecteze numărul total de săptămâni de școală, se arată în comunicat.

Reacția vine după ce miercuri, ministrul Educației a propus ca anul școlar să înceapă pe 5 septembrie și să se încheie pe 16 iunie. Sorin Cîmpeanu a vorbit și despre o vacanță de iarnă (în perioada 22 decembrie – 8 ianuarie) și una în octombrie pentru toți elevii. De asemenea, ministrul a spus și că s-ar putea reveni la o structură a anului școlar pe trimestre, iar numărul de vacanțe să ajungă la 5.

“Atât din punct de vedere al etapelor procesului educațional, cât și al curbei de efort, semestrului I trebuie să se încheie în luna februarie, la jumătatea anului școlar”, consideră Federația părinților și aparținătorilor legali din România.

“Reamintim faptul că elevii de gimnaziu nu beneficiază de vacanța din luna octombrie, iar ținând cont că numărul de ore de instruire/zi este mult mare decât în ciclul primar, deciziile cu privire la structura anului școlar trebuie să ia în considerare și nevoile acestora,” spune FePAL.

Ministrul educației a propus, de altfel, și o vacanță în luna octombrie pentru toți elevii.

“Avem o fragmentare mai puțin normală [a structurii anului școlar – N.Red.] de o perioadă care este bine definită – aceea a sărbătorilor de iarnă, care trebuie să fie o vacanță clară pentru elevi și anul 2022-2023 vom propune ca această vacanță să fie în perioada 22 decembrie – 8 ianuarie, deci cu o durată suficient de mare. Și avem o a doua perioadă a sărbătorilor pascale: pentru anul 2022-2023 vom propune perioada 7-18 aprilie. Deci avem deja 2 vacanțe mari care împart în 3 secțiuni anul școlar. Pe de altă parte, interesul elevilor e acela de a învăța. Avem printre cele mai scurte durate ale anului școlar, motiv pentru care am făcut deja propunerea de a începe pe 5 septembrie anul școlar 2022-2023 și a încheia pe 16 iunie. În acest fel, ne apropiem de media europeană, nu mai suntem pe ultimele locuri”, a declarat Sorin Cîmpeanu.

Federația Părinților Aparținători Legali din România propune: “De pe 8 ianuarie până la vacanța de Paște din aprilie este o perioadă mult prea lungă, fără pauză, ceea ce afectează randamentul școlar, susține Federația, care propune ca vacanța intersemestrială poate fi stabilită la jumătatea lunii februarie (13-19 februarie 2023), astfel încât să fie la o distanță de cinci săptămâni de cea de Crăciun și mai aproape de vacanța de primăvară, rezultând astfel un semestru II mult mai echilibrat”.

În opinia Federației, “odihna și relaxarea unor copii de 10-14 ani care termină școala și după ora 19:00 nu este un moft, ci o necesitate, mai ales că zilele de școală din România nu respectă un program zilnic de masă și odihnă potrivit unor copii în creștere”.

FePAL face o comparație cu structura anului școlar din Norvegia

Federația subliniază că programul zilnic al elevilor de gimnaziu este structurat astfel față de cel din Norvegia, de exemplu.

“Dacă scădem zilele de ski, orele de patinaj, înot și abilități practice, Norvegia are sub zilele de școală din România. La noi, zilele de școală sunt axate pe predare și evaluare, 6-7 ore zilnic la cls. a VII-a. Plus teme, proiecte, ș.a.m.d. de realizat acasă, după ora 19:00. În România nu există zi de ski sau orice formă de zi axată pe sport sau abilități practice. În Norvegia nici nu există note până la cls. a-VIII-a. În Norvegia nu există 15-20 de discipline cu note, medii și teme diferite, iar cu toate acestea au rezultate extraordinare la testele internaționale. În Norvegia există opționale în adevăratul sens al cuvântului, la noi este totul obligatoriu. Raportându-ne la cât de simplu, dar eficient este orarul într-o țară europeană, ne dăm seama cât de mult timp se irosește din viața copiilor noștri. Până la modificări concrete ale programului elevilor de gimnaziu, ale structurii orarului și ale condițiilor din școli, considerăm orice zi suplimentară la școală o încălcare a dreptului copiilor la o viață sănătoasă, cu tot ce presupune acest aspect: ore adecvate de masă, dezvoltare emoțională, socială, sport, timp petrecut în aer liber și dreptul la timp liber.

În acest context, ținând cont că elevul nu are drepturi și nici opțiuni în sistemul de învățământ românesc, considerăm că propunerea Ministerul Educației nu este centrată pe binele suprem al elevului și are un caracter discriminatoriu cu precădere pe segmentul de elevi din mediul urban și elevii cu CES obligând la mai multe zile de școală în condiții în care zilele nu sunt similare standardelor europene”, se mai arată în comunicatul FePAL.

“Motivația ministerului se bazează pe o analiză superficială, pur cantitativă. În plus, nu răspunde principiului descentralizării, prin care o astfel de măsură nu trebuia să aibă efect negativ asupra unui segment mare dintre elevi în numele unui efect pozitiv asupra elevilor din mediile dezavantajate unde este nevoie de alt tip de intervenții, care să li se adrese în mod direct. Un bun început ar fi să fie prezenți la școală în zilele deja existente”, concluzionează Federația părinților și aparținătorilor legali din România.

Foto: © Monkey Business Images | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.