Școala online românească, reflectată în presa franceză: mulți copii fără acces la tehnologie și ONG-uri care îi ajută

În România și în Bulgaria, închiderea școlilor din cauza pandemiei COVID-19 a agravat riscul de excluziune pentru mii de copii, scrie AFP într-un material preluat de mai multe media franceze, printre care France24 sau Le Nouvel Observateur, citată de Rador. “Învățământul românesc suferă de o lipsă cronică de fonduri: o mie de școli dintr-un total de 6.300 nu au nici acum apă curentă”, relatează jurnaliștii francezi, într-un reportaj despre școala la distanță desfășurată în România. Materialul prezintă pe larg acțiunile de voluntariat în sprijinul elevilor și insistă pe problemele mari pe care foarte dintre aceștia elevi le întâmpină în timpul școlii online.

• Articolul amintește că, în timp ce autoritățile estimează că 250.000 de elevi români nu dispun echipamente conectate pentru școala online, numărul acestora s-ar ridica, potrivit unui sondaj IRES, la 900.000, adică o treime din totalul elevilor.

Materialul prezentat de Rador:

Maria Avadanei, 15 ani și ochi albaștri mari, este încântată: poate în sfârșit să urmeze cursurile online pe o tabletă oferită de o asociație. În România și în Bulgaria, închiderea școlilor din cauza pandemiei a agravat riscul de exclziune pentru mii de copii.

“Mi-era teamă să nu rămân repetentă”, mărturisește pentru AFP această fată din Darova, o comună din vestul României. Mama, șomeră din noiembrie, are un telefon mobil, dar “este un model vechi” și e prea puțin pentru familia care are șase copii, spune ea.

Puțin mai departe, în căsuța lor cocoțată pe un deal, cei patru copii ai familiei Ciurescu nu încetează să se ciondaneasca: “Se întâmplă des ca unul dintre ei să trebuiască să-și întrerupă cursurile pentru a ceda telefonul fratelui sau surorii”, explică tatăl, Dănuț, care muncește ca zilier.

Tinerii români nu-și vor revedea școlile până în septembrie. Guvernul a considerat preferabil să nu deschidă școlile pentru a limita circulația virusului care a făcut puțin peste 1.000 de morți în țară.

“Copiii vulnerabili s-au trezit într-o situație critică de marginalizare și nedreptate socială. A fi exclus din procesul de educație este o traumă pentru ei”, subliniază Gabriela Alexandrescu, președinta filialei românești a asociației “Salvați copiii”.

Donații și încurajări

Criticat pentru că a făcut învățământul la distanță “obligatoriu” fără a da mijloace elevilor defavorizați, Bucureștiul a promis să aloce circa 30 de milioane de euro pentru achiziția de tablete, până în septembrie. Potrivit calculelor sale, circa 250.000 de elevi nu dispun de echipamente conectate. Potrivit unui sondaj al institutului IRES, ar fi de fapt 900.000, adică aproape o treime din totalul elevilor.

Învățământul românesc suferă de o lipsă cronică de fonduri: o mie de școli dintr-un total de 6.300 nu au nici acum apă curentă.

Mediul asociativ nu a așteptat autoritățile ca să acționeze. Într-un atelier improvizat din Timișoara (vest), Radu Ticiu și vreo zece voluntari din ONG-ul EducaTM se agită în jurul unei grămezi de tablete, smartphone-uri și calculatoare portabile pe care le repară și dezinfectează înainte de a le distribui copiilor săraci.

Voluntarii ONG-ului au mers la Darova, la o oră de Timișoara.

“Din ce în ce mai mulți oameni și societăți ne contactează să ne ofere echipamente pe care nu le mai folosesc”, se felicită dl Ticiu. Unii lasă un mesaj de încurajare celui sau celei care le va primi: “Dragă copile, fii puternic, fă tot ce poți să progresezi”, se poate citi într-un mesaj.
Inițiativele s-au înmulțit de la începutul crizei: astfel, Valeriu Nicolae, activist rom și fost expert pe lângă Națiunile Unite, s-a transformat în “depanator, cărăuș, distribuitor, mediator”. În această săptămâna a organizat cursuri online pentru elevii dintr-un “ghetou” din București, a instalat 30 de calculatoare la familii numeroase din Nucșoara (centru) și a distribuit pachete cu alimente la periferia capitalei.

Profesorii se reinventează

În Bulgaria, unde școlile nu se vor deschide înaintea verii, profesorul Iliyan Markov merge de trei ori pe săptămâna la familia Assenov să ducă cursuri tipărite pe hârtie și să ia temele celor patru copii înscriși la școala lui din suburbia Sofiei.

“Nu am bani să cumpăr un calculator”, explică mama, Bojura, care încearcă pe cât poate să-și ajute copiii chiar dacă s-a lăsat de școală la sfârșitul cursurilor secundare.

Într-context anxiogen, Tvetelina Andonova, cadru didactic la Rajena (sudul Bulgariei), se străduie și ea să-și liniștească elevii, dintre care unii își fac griji pentru părinții lor care muncesc în străinătate. Pentru a-i distra, ea a lansat o competiție de lectură: fiecare elev trebuie să facă un rezumat din paginile citite cu o zi mai devreme.

Să pregătești și să ții cursuri online este mult mai solicitant, confirmă Nadia Verba, învățătoare la Darova. “Dar merită”, spune ea, “entuziasmul copiilor când se conectează este fără margini”.

Foto: Pexels.com