DOCUMENT Școala după școală – blocaj în toată țara. Programul a dispărut din 10 școli numai în București, după schimbarea finanțării

13.392 de vizualizări
Școala după școală - înscrierea în clasa pregătitoare a copiilor care fac 6 ani
Foto: Pexels.com
Programul Școala după școală a dispărut din 10 școli numai în București, după ce gestionarea banilor din program a trecut de la Asociația de părinți către școală. Cei mai afectați au fost copiii și profesorii din Sectorul 3, unde primăria nu susține financiar programul, arată datele transmise către Edupedu.ro de Inspectoratul Municipiului București. Probleme cu Școala după școală sunt, însă, în toată țara.

Sursa degringoladei este schimbarea de către fostul ministru Liviu Pop a metodologiei de organizare a programului, precum și controalele Curții de Conturi la școli, au declarat pentru Edupedu.ro surse apropiate Ministerului Educației. Potrivit surselor citate, organizarea programului Școala după școală a înghețat în multe școli, după ce directorii au primit responsabilitatea directă a gestionării banilor.

Curtea de Conturi a început în urmă cu 4 ani audit pe programul Școala după școală (SDS). “Când inspectorii Curți au ajuns la capitolul bani, nu au mai putut verifica, pentru faptul că tot circuitul financiar se făcea prin Asociația de părinți. Atât Curtea de Conturi, cât și ANAF au atras atenția că banii colectați de părinți pentru acest program trebuie introduși în contabilitatea școlii, conform articolului 108 din Legea educației. Metodologia și legea spun într-un fel, asociațiile de părinți au făcut altfel”, au declarat pentru Edupedu.ro surse apropiate Ministerului Educației.

Școala după școală: schimbarea metodologiei

Schimbarea în 2017 a metodologiei de organizare a programului Școala după școală, realizată de Liviu Pop, a făcut ca responsabili financiar de program să devină directorii de școli. “Până acum, directorilor le era foarte simplu, pentru că ei nu umblau cu banii, nu făceau contracte de muncă. Noua legislație i-a făcut, însă, responsabili de toată activitatea financiar-contabilă a programului prin școală, pentru directorii sunt ordonatori de credite”, au precizat pentru Edupedu.ro sursele citate.

Potrivit acestora, directorii și profesorii implicați până acum în Școala după școală s-au mai lovit de o problemă: diminuarea salariilor învățătoarelor și a profesorilor care fac SDS, odată cu trecerea veniturilor în contabilitatea școlii.

De ce? Revisal, programul prin care școlile gestionează salariile, nu permite plăți decât conform salariului cadrului didactic respectiv.

Programul Școala după școală este în continuare plătit de părinți, în școlile care nu sunt sprijinite financiar în acest sens de către primării. Banii de la părinți intră în contul de extrabugetar al școlii, primăriile le dau aprobarea să folosească acei bani pentru Școala după școală, dar Revisalul nu permite să-i plătească în final profesorului decât conform salariului cadrului didactic respectiv. Așa au apărut diferențe foarte mari, pentru că se plătesc la plata cu ora. Până acum, asociațiile de părinți plăteau cum voiau și veniturile erau destul de substanțiale pentru profesori. Când s-a ajuns ca personalul didactic să fie plătit la salariul de bază, pe plata cu ora au apărut diferențe între debutant, care are un salariu, și de exemplu un cadru didactic cu vechime spre 40 de ani, care are salariul mult mai mare. Pentru aceeași muncă prestată, veniturile sunt diferite”, au explicat pentru Edupedu.ro sursele citate.

  • Școlile așteaptă în prezent ca Ministerul Educației să modifice ordinul dat Liviu Pop și să simplifice procedura de organizare a programului Școala după școală.

Părinții sunt nemulțumiți pentru că s-au văzut dintr-o dată fără programul care le primea copiii după școală, pentru că au fost directori care nu au mai vrut să organizeze SDS după ce au devenit responsabili financiar și de acest program.

Școlile care nu sunt afectate de modificarea legislației sunt cele în care primăria plătește programul Școala după școală. Potrivit surselor Edupedu.ro, susținerea de către primărie salvează, de multe ori, nu doar programul ca existență, ci și calitatea lui. “De facto, plătirea de către părinți a SDS avea și următorul efect: atunci când plătești pe cineva, uneori consideri că îl ai sub control”, spun sursele noastre.

Problema a venit, deci, după ce inspectorii Curții de Conturi au constatat că nu pot verifica financiar asociațiile de părinți și au cerut ca banii să fie gestionați de școală. “Directorul pune ștampila peste tot, până la bani. Programul este al școlii, nu al părinților, și aici a intervenit ruptura pentru Curtea de Conturi. Peste tot e semnătura directorului, dar când a ajuns la bani nu a mai putut verifica pentru că nu poate intra pe asociațiile private”, potrivit surselor Edupedu.ro.

Inspectoratul Școlar București, pentru Edupedu.ro: 10 școli din Capitală au rămas fără Școala după școală, în ultimul an

La solicitarea Edupedu.ro, Inspectoratul Școlar al Municipiului București a informat că în anul școlar 2017-2018 au funcționat programe Școala după școală în 90 de școli din Capitală. Spre comparație, anul acesta Școala după școală a mai rămas în doar 80 de școli.

Situația pe sectoare

Pe sectoare, situația a stat astfel, în anul școlar 2017-2018, potrivit datelor transmise Edupedu.ro:
Sectorul 1: 11 școli cu programul Școala după școală
Sectorul 2: 13 școli cu programul Școala după școală
Sectorul 3: 19 școli cu programul Școala după școală
Sectorul 4: 12 școli cu programul Școala după școală
Sectorul 5: 12 școli cu programul Școala după școală
Sectorul 6: 23 școli cu programul Școala după școală
Câte școli din București mai au astăzi programul Școala după școală (anul școlar 2018-2019):
Sectorul 1: 10 școli cu programul Școala după școală
Sectorul 2: 12 școli cu programul Școala după școală
Sectorul 3: 11 școli cu programul Școala după școală
Sectorul 4: 12 școli cu programul Școala după școală
Sectorul 5: 12 școli cu programul Școala după școală
Sectorul 6: 23 școli cu programul Școala după școală

Programul Școala după școală este finanțat de Consiliile Locale ale Primăriilor în sectoarele 1, 5 și 6, acestea fiind și printre cele mai stabile la modificarea legislației. În cursul zilei de astăzi, primarul sectorului 3, Robert Negoiță, a declarat pentru Edupedu.ro că și în acest sector Școala după școală va intra sub finanțarea consiliului local.

În celelalte sectoare, programele sunt susținute financiar de Asociațiile de părinți.

Descarcă de aici răspunsul transmis de Inspectoratul Școlar al Municipiului București la solicitarea Edupedu.ro

Ce spun profesorii și părinții

Învățătoare în București cu activitate la SDS anii trecuți, Marilena Lăcătuș a declarat pentru Edupedu.ro că anul acesta s-a trezit fără program și, în consecință, fără o parte substanțială a veniturilor. “Până la 1 octombrie nu am început programul, din cauză că nimeni nu știa exact cum se aplică prevederile noii metodologii de organizare a Școlii după școală, mai ales din punct de vedere financiar”, a explicat Lăcătuș.

Aceasta a precizat că a trecut la “plata cu ora, ceea ce este total nemulțumitor”. “Sunt, însă, în sector școli care funcționează ca și până acum, în timp ce noi suntem îngropați în hârtii”, a continuat învățătoarea.

Până acum, plățile se făceau prin asociația de părinți, iar noi plăteam impozitul către stat. Acum, la plata cu ora, ajung să am în mână 1.800 de lei pentru activitatea de la Școala după școală, dar asta în cazul meu, pentru că se calculează în funcție de salariul de încadrare. Anul trecut, la noi în școala asociația de părinți avea tarif de 10 lei ora pe copil“, a declarat pentru Edupedu.ro învățătoarea Marilena Lăcătuș.

Acum, părinții plătesc 400 lei pe lună orice s-ar întâmpla, indiferent câte zile vin concret copiii. Dar nici părinții nu sunt mulțumiți, pentru că plăteau la zi anul trecut și acum nu înțeleg de ce trebuie să plătească de luni până vineri, chiar dacă cel mic în anumite zile stă acasă. Procedura a nemulțumit pe toată lumea“, a precizat aceasta.

Iulian Cristache / Foto: Facebook
Iulian Cristache / Foto: Facebook

Contactat de Edupedu.ro, Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, a declarat că Școala după școală este reglementat prin ordin de ministru și poate să fie finanțat atât de comunitatea locală, de asociațiile de părinți cu organizare juridică, prin contracte individuale de muncă sau prin plata cu ora, acolo unde profesorii au normă didactică întreagă, și mai există și varianta cu titlu gratuit.

Până acum, se practica sistemul în care profesorii erau plătiți altfel decât prin contract și veniturile nu erau fiscalizate. Ca să intre pe cadrul legal, Școala după școală trebuie să primească aviz de la inspectoratele școlare. Problema este că directorii nu cunosc bine legislația”, a susținut Cristache.

Acesta a declarat că părinții încurajează sistemul Școala după școală “și suntem conștienți că programul reduce abandonul școlar. “Numai că așa cum a fost el făcut până acum nu își urmărea scopul de a ajuta copiii să își facă temele, să întreprindă acțiuni remediale și de sprijin, ci era mai mult un sistem de supraveghere până veneau părinții de la școală”, susține Cristache.

Ce spune Legea educației despre programul Școală după școală

Legea Educației nr. 1/2011 despre Programul “Școala după școală”

Articolul 58
(1) Unitățile de învățământ, prin decizia consiliului de administrație, pot să își extindă activitățile cu elevii după orele de curs, prin programe “Școala după școală”.
(2) În parteneriat cu autoritățile publice locale și cu asociațiile de părinți, prin programul “Școala după școală”, se oferă activități educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competențelor dobândite sau de accelerare a învățării, precum și activități de învățare remedială. Acolo unde acest lucru este posibil, parteneriatul se poate realiza cu organizații nonguvernamentale cu competențe în domeniu.
(3) Programele “Școala după școală” se organizează în baza unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educației naționale.
(4) Statul poate finanța programul “Școala după școală” pentru copiii și elevii din grupurile dezavantajate, potrivit legii.

(Vezi aici Legea educației nr. 1/2011)

Descarcă de aici metodologia de organizare a SDS din 2017

Descarcă de aici metodologia de organizare a SDS din 2011

Vezi aici cum arăta în 2011 contractul dintre părinte și școală pentru realizarea programului SDS


6 comments
  1. Este o mare degringoladă!Ca de obicei,orice lucru bun,trebuie stricat!Aceeași nemulțumire este si la scoala mea.Speram sa se revină la ce a fost!

  2. A functionat foarte bine de ani de zile! Trebuia sa fie mana PSD ului care sa strice tot! NIMENI nu e multumit in forma actuala,iar calitatea va scadea simtitor. Pe bani mai putini,dar munca dubla calitatea va fi zero. De ani de zile se urmareste ca invatatorii sa devina bone ieftine platite de stat (se castiga electorat,ca sunt multi parinti doritori) iar acesta e un inceput profitand ca multi invatatori vor accepta orice conditii pentru a-si mai ajusta salariile insuficiente.
    Singurii castigatori vor fi after urile particulare care platesc ceva mai bine decat statul,dar pe cheltuiala prea mare a parintilor

  3. Legi proaste, facute prost, de fapt ordonate de ministru, pe genunchi. Sa fie facute. Chiar daca incurca si blocheaza.

    Evident ca toata lumea are nevoie de programul asta (SDS, aferschool) la clasele mici. Dar legiuitorul ignora complet. Ministerul nu face decat sa incurce pe toata lumea prin indolenta si frivolitatea cu care trateaza subiectul. Astfel, da de lucru si Curtii de Conturi care in loc sa se preocupe de adevaratele gauri (primarii, regii autonome, licitatii) isi pierde timpul cu nimicuri si ameteste sistemul de invatamant care de mult nu mai e gratuit.

    Statul prin legiuitor, ministere, organe de control nu are nicio contributie la bunul mers al invatamantului. Macar de ar sta nabii jos sa nu faca nimic. Ca orice face – mai rau incurca pe cei care vor sa faca!

  4. O metoda murdara de a mari bugetele primariilor… Parintii platesc o suma fixa (400 lei)… invatatorii sunt platiti raportat la salarii sub forma de ore suplimentare. Cu restul de bani ce se intampla? Sa nu mai mentionam faptul ca acesti copii mananca sandwhich-uri pana la ora 15.00… este chiar interzis ca parintii sa se organizeze singuri cu catering – ca sa nu mai spunem ca nu sunt sustinuti in demersurile lor de scoala…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Liderul studenților din România îi răspunde Marei Mareș, consilier în cancelaria lui Cîțu: „E cineva din Guvernul României care crede că învățământul superior românesc nu trebuie îmbunătățit pentru a încuraja tinerii să rămână la studii în România?”

„Nimeni nu a insinuat că învățământul trebuie îmbunătățit cu scopul de a împiedica tinerii să plece la studii afară. Învățământul superior românesc trebuie îmbunătățit cu scopul de a încuraja tinerii…
Vezi articolul

Ce face Spania pentru a dezvolta competențele digitale ale profesorilor: Aproape 300 de milioane de euro, bani europeni, pentru ca 80% dintre cadrele didactice să-și întărească aceste competențe în următorii 2 ani

Spania a adoptat o nouă versiune a unui cadru de referință pentru competențele digitale ale profesorilor, cu scopul de a garanta “un nivel adecvat de dezvoltare a competenței digitale” în cazul…
Vezi articolul

„TechBintZi”- proiectul prin care elevii au convins primăria să reorganizeze parcul din localitate și au dobândit astfel competențe de implicare civică (P)

Elevii de la Liceul Tehnologic Fierbinți-Târg, din județul Ialomița, au dobândit competențe de implicare civică ca urmare a desfășurării proiectului „TechBintZi”. Timp de doi ani, adolescenții implicați și-au dezvoltat comportamentul…
Vezi articolul