După 20 de ani de predat Limba Română în stilul tradițional, la clasă, Anca Barbu, profesoară la o școală gimnazială din Galați, a început în martie 2020 să predea online, la fel ca mulți alți profesori care au înțeles că timpurile se schimbă și trebuie să se adapteze din mers. Primele ore, primele săptămâni au fost bulversante, a povestit Barbu pentru Edupedu.ro. „Am simțit nevoia să îi țin aproape de noi, de activitățile lor zilnice normale fiindcă aveau nevoie de echilibru și predictibilitate. În plus, am simțit și din partea părinților că sunt bulversați, s-au trezit practic de pe o zi pe alta cu cei mici acasă tot timpul. Ca profesor, am încercat să-i ajut să gestioneze situația. Sunt și eu mamă a trei copii, și mie m-a fost greu, deci i-am înțeles și pe ei”, a spus profesoara.
A fost cel mai dificil și confuz an prin care a trecut în cei 20 de ani de profesorat. Pe timpul verii a mers la cursuri organizate de Teach for Romania fiindcă și-a dat seama că va avea nevoie de un alt set de abilități decât cele tradiționale de interacțiune la clasă. Barbu și-a dat seama în primăvară că statul în fața ecranului schimbă complet interacțiunea și dinamica de la clasă. „În primul rând nu mai privești către o clasă în care copiii stau în bănci, nu mai interacționezi în funcție de unde sunt așezați în clasă, nu te mai plimbi printre bănci, îi ai pe toți în fața ta, așezați pe un ecran”, a explicat Barbu. Din fericire, copiii ei au avut conexiune la internet și de pe ce să învețe.
Orele de Română nu mai erau însă doar teorie și teme fiindcă ceea ce se întâmpla în lume îi preocupa pe toți. „Nu am vrut să-i las să intre în panică de la știri, le explicam, le răspundeam la întrebări”, a povestit profesoara. Practic, mai mult ca oricând, a trebuit să joace rolul de psiholog pentru copii.
Inițial, orele le-a făcut pe Whatsapp, apoi au urmat și platformele special adaptate pentru școala online. „Cea mai mare dificultate de adaptare am observat-o la cei mici, la clasa a VIII-a, elevii știau deja care este interesul lor, să învețe pentru examen, pentru liceu. În vară am fost și la cursurile organizate de Teach for Romania și din septembrie am implementat la clasă tot ce am învățat acolo despre mindset-ul de creștere, de a reflecta asupra progresului școlar și emoțional împreună cu elevii. Am observat că nu erau goluri foarte mari de învățare, era mai degrabă o sincopă a atitudinii, cum să reintre în colectiv”, a povestit Barbu.
La fel ca majoritatea școlilor, noul an școlar a început în scenariul verde și la școala la care predă. Desigur, lucrurile nu erau ca înainte, aveau reguli mai stricte de igienă, distanțare socială. „Primii copii care au trecut în online au fost cei care aveau persoane în familie cu probleme de sănătate sau care veneau din străinătate, de la rude. „Apoi, am intrat pe scenariul hibrid și într-un final, am ajuns la scenariul roșu împreună cu toată țara. Aveam în școală o platformă pe care se pot face orele online, aveam inclusiv biblioteca școlară în format online. La început nu toți copiii aveau de pe ce să învețe acasă, dar, cu timpul, au ajuns și tabletele, unele donate de către ong-uri.
„Problema cu orele online este că noi nu știm să privim camera așa cum face un actor”
Cum au decurs orele online pe finalul semestrului I? „Toți elevii sunt în prima bancă la orele online, nu se mai ascund după colegul din față, deci a trebuit să-i responsabilizez pe toți cu ceva în timpul orei și asta nu este ușor. Sunt și elevi care intră fără cameră la ore, aici trebuie să discuți, să explici de ce este necesar să ne vedem toți la față. Pentru adaptare contează foarte mult contactul vizual fizic, fiindcă toți învățăm prin asociere, atașament. Problema cu orele online este că noi nu știm să privim camera așa cum face un actor. Am încercat să îi ajut să învețe mediul acesta nou, să inventăm alte feluri de a interacționa. Spre exemplu le spuneam să aducă un obiect din casă în fața camerei și să ne povestească despre el. Trebuia să-i fac să nu se simtă lipiți de scaun, trebuie mai multă interacțiune pe partea cinetică, toate simțurile ar trebui cumva angrenate. Pe scurt, trebuie să faci copilul să simtă că învață, nu doar că ascultă ora, trebuie să-i încurajezi pe ei să caute. Nu e o situație în care să faci militărie cu ei, trebuie să vii în fața lor cu ceva care le mișcă sensibilitatea”, a explicat profesoara.
„Se putea face mai mult. Colegii mei din mediul rural aleargă acum cu fișe din poartă-n poartă fiindcă elevii nu au conexiune la internet”
Copiii i-au făcut și o surpriză spre final de an. Într-o zi, la începutul orei de română au avut toți camere închise. Pregăteau o surpriză pentru profesoara lor. Brusc, toți și-au deschis camerele video și aveau o hârtie pe care fiecare a scris un mesaj personal de mulțumire profesorului care i-a ajutat să treacă peste încercările anului 2020. „Aveau ridicate foi cu mulțumim doamna profesoară, a fost o surpriză. M-am simțit eu ca un copil atunci fiindcă primeam susținere din partea lor, de obicei rolurile sunt invers. M-a bucurat foarte mult gestul”, a povestit profesoara. De altfel, au fost mai multe cazuri în care elevii au făcut astfel de surprize profesorilor lor, nu doar clasa Ancăi Barbu, un fel de solidaritate între toți cei implicați în experimentul școlii online.
Profesoara regretă un singur lucru din 2020, faptul că situația putea fi gestionată mai eficient de autorități. „Se putea face mai mult. Colegii mei din mediul rural aleargă acum cu fișe din poartă-n poartă fiindcă elevii nu au conexiune la internet. Dar să știți că puțini fac efortul acesta. Din punctul meu de vedere, școala ar trebui să înceapă fizic din nou, este esențial pentru învățare… online nu este același lucru, nu poți să-l iei pe fiecare deoparte și să lucrezi individual pe problemele lui. La clasa I, spre exemplu, te duci la fiecare și pui mâna pe stilou să-i arăți cum să scrie, nu poți face asta printr-un ecran. Cred că online-ul va rămâne o opțiune pentru situațiile în care elevul nu poate ajunge la școală și sistemul nu s-ar fi modernizat astfel fără o pandemie”, a mai spus profesoara.
Sursă foto: Teach for Romania