„Săptămâna verde și Școala altfel pot fi lăsate pentru ciclul primar, unde copiii sunt entuziaști să se plimbe. Începând de la gimnaziu și mai ales la liceu nu funcționează. Activitățile extrașcolare trebuie făcute extrașcolar și nu întrerupt procesul educativ. Elevii nu știu cum să fugă, noi n-avem niciun mod de a-i ține la școală”, a declarat Raluca Răducanu, director adjunct al Liceului Teoretic „Jean Monnet”, profesor de limba și literatura română, în emisiunea Info Edu, din 13 aprilie.
Maria Lidia Șorop, directoarea Colegiului Național „Matei Basarab” din București, a susținut că „ar fi mai important să fie o rigurozitate a cursurilor și ei să fie prezenți, pentru că e foarte greu cu o plecare de o săptămână. Alternările acestea de venit la școală cu plecat imediat nu sunt bune”.
Elevii „nu mai pot intra într-un ritm. Cum intră, e o zi liberă, pe lângă ce lipsesc ei”, a adăugat și Andreia Bodea, directoarea Colegiului Național „I.L Caragiale” din București.
Redăm discuția despre Săptămâna verde și Școala altfel:
Raluca Răducanu: Cu riscul de a se supăra cineva, Săptămâna verde și Școala altfel pot fi lăsate pentru ciclul primar, unde copiii sunt entuziaști să se plimbe. Începând de la gimnaziu și mai ales la liceu nu funcționează.
Activitățile extrașcolare trebuie făcute extrașcolar și ei trebuie lăsați la cursuri și nu întrerupt procesul educativ cu toate aceste zile care nu folosesc la nimic. Ei nu știu cum să fugă. Noi n-avem niciun mod de a-i ține la școală. Am obosit să găsim tot felul de lucruri
Andreia Bodea: Deja s-au obișnuit. Ei nu mai pot intra într-un ritm. Cum intră, e o zi liberă, pe lângă ce lipsesc ei.
Raluca Răducanu: Sunt multe zile pe care părinții le cer înainte să înceapă modulul. Le iau pur și simplu când avem Săptămâna Verde. Atunci sunt planificate vacanțele părinților, pentru că sunt și perioade mai puțin aglomerate, mai ieftine, probabil. Nu avem cum să controlăm lucruri.
Diana Dumitrascu: Săptămâna verde n-ar trebui să aibă legătură cu școala și cu activitățile?De ce facem vacanță cu familia în săptămâna verde?
Raluca Răducanu: Întrebați părinții.
Maria Lidia Șorop: Noi oricum facem activități extrașcolare tot timpul anului școlar. Oricum îi implicăm în proiecte cu instituțiile statului, cu ONG-uri, acestea se derulează permanent în afara orelor de curs.
Nu cred că ar fi privați de a mai participa la activități și legate de cele din Săptămâna verde sau cele pe care le facem în Școala altfel. Proiecte oricum se derulează pe tot parcursul anului.
Cred că ar fi mai important să fie o rigurozitate a cursurilor și ei să fie prezenți, pentru că e foarte greu cu o plecare de o săptămână. Revenirea înseamnă iar o perioadă în care trebuie să îi lași să se acomodeze și când se acomodează un pic, vine iar o perioadă, alternările acestea de venit la școală cu plecat imediat nu sunt bune.
Ce sunt Școala Altfel și Săptămâna Verde
Ambele programe Școala Altfel și Săptămâna Verde permit școlilor să își aleagă perioada în care se desfășoară (câte 5 zile consecutive) și activitățile.
Școala Altfel este un program introdus în anul școlar 2011-2012, ca „săptămână dedicată activităţilor extracurriculare şi extraşcolare, având un orar specific”. Potrivit metodologiei de la acel moment, „scopul acestui program este implicarea tuturor copiilor preşcolari/elevilor şi a cadrelor didactice în activităţi care să răspundă intereselor şi preocupărilor diverse ale copiilor preşcolari/elevilor, să pună în valoare talentele şi capacităţile acestora în diferite domenii, nu neapărat în cele prezente în curriculumul naţional, şi să stimuleze participarea lor la acţiuni variate, în contexte nonformale”.
Potrivit metodologiei programului Școala Altfel, fiecare școală trebuie să analizeze rezultatele și eficiența programului.
Ministerul Educației nu a dat publicității niciun raport centralizat al analizei acestui program din 2012 până în prezent a datelor din țară privind modul de desfășurare al programului.
Există însă o analiză realizată de UBB, în 2021, la 10 ani de la introducerea programului. Din document reies punctele tari, dar și cele slabe ale programului. Plusurile ar fi faptul că au participat 90% dintre elevi și toate cadrele didactice, iar raportul mai arată că a fost vorba despre „dezvoltarea spiritului competitiv, atât sportiv, educaţional, spiritului civic şi ecologic al elevilor, descoperirea de către elevi a unor abilităţi/ deprinderi necunoscute de ei”.
Printre punctele slabe: „mijloacele de transport suprasolicitate, transportul în comun foarte aglomerat, probleme cu existenţa unei baze sportive adecvate sau acolo unde a existat a rezultat suprasolicitarea acesteia, lipsa finanțării”.
La recomandări, raportul sugera ca Ministerul să pună la dispoziția școlii fonduri materiale pentru procurarea mijloacelor necesare, elaborarea unor auxiliare didactice care să sprijine cadrele didactice și elevii în organizarea și desfășurarea activităților din programul „Școala Altfel”, asigurarea transportului elevilor de către școală.
La 12 ani de la introducerea unui program cu un alt tip de învățare, a apărut în calendarul școlar și Săptămâna Verde, în anul școlar 2023-2024, la inițiativa președintelui Klaus Iohannis, pusă în practică fără niciun studiu sau comentariu de la fostul ministru Sorin Cîmpeanu.
De remarcat că Guvernul susține financiar numai programul introdus în Legea învățământului de către președintele Klaus Iohannis, deși școlile din România au două săptămâni în care profesorii și elevii trebuie să realizeze activități extracurriculare: Săptămâna Școala altfel, introdusă de Legea Miclea-Funeriu în 2011, și Săptămâna Verde, introdusă Klaus Iohannis, președinte la acea vreme.
În acest an școlar 2024-2025, programul „Săptămâna verde” a primit 100 de milioane de lei din Fondul pentru mediu, deși suma anunțată inițial de ministrul Mediului, Mircea Fechet, în iulie 2023, era de 100 de milioane de euro. Școlile care au aplicat pentru finanțarea activităților din programul Săptămâna Verde 2024-2025 ar trebui să primească banii începând cu luna octombrie.
Săptămână Verde a fost introdusă de președinție și de Ministerul Educației condus de fosta consilieră a lui Klaus Iohannis, Ligia Deca, fără a prelungi anul școlar cu cel puțin 5 zile, atât cât le-a fost eliminat profesorilor din predarea curriculumului obligatoriu menținut nemodificat. Amintim că România se clasează constant în rândul țărilor europene cu cele mai puține zile de școală. Anul acesta școlar, România este în top 5 țări din Europa cu cele mai multe zile fără școală: elevii au 8 perioade de vacanță, care înseamnă 120 de zile libere – potrivit raportului european Eurydice.
Într-o analiză cu experți, părinți, profesori și elevi, Edupedu.ro a scris despre școala ciuruită de zile libere, punți, săptămâni altfel și verzi, module cu multe vacanțe. În mai 2023, când am publicat analiza, experții așteptau răspunsurile acestui studiu privind impactul împărțirii anului școlar pe module.