Profesorii ar putea fi plătiți în funcție de performanță, a anunțat ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu. “Există posibilitatea, o să discutăm cu miniștrii de resort și cu primul ministru, să introducem poate o componentă salarială de motivare în funcție de performanță prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Spre exemplu, există multiple variante, le analizăm cu toată atenția”, a declarat Cîmpeanu la finalul ședinței de guvern de astăzi, într-un briefing de presă la Palatul Victoria.
Ministrul a susținut că “profesorii din România au făcut față cât se poate de bine în condițiile în care sisteme de educație recunoscute ca fiind mai avansate decât România au avut dificultăți în a convinge cadrele didactice să se implice în predarea online fără echipamente, fără o instruire specifică, în România cadrele didactice au făcut eforturi, fiecare cum s-a priceput mai bine, pentru ca procesul de învățământ să continue. Deci există merite deosebite care trebuie recunoscute și trebuie să existe și motivație”.
“Cadrele didactice din România merită cu siguranță un regim motivant de salarizare. Pe de altă parte există și o lege a salarizării. În același timp, aș vrea să vă spun că în costul standard per elev care are o componentă destinată salariilor, această componentă în ultimii 4 ani, din 2016 până în 2020, s-a dublat, de la 3.024 de lei componenta destinată salariilor în 2016 la 6.111 lei componenta destinată salariilor în 2020. În același timp, componenta destinată tuturor cheltuielilor de funcționare a școlilor, de la energie electrică, alimentare cu apă curentă acolo unde există, cheltuieli cu încălzirea pe timp de iarnă, cu substanțe de igienă, de protecție anti-covid, de pregătire profesională – în 2016 erau de 321 de lei per elev, acum sunt de 387 de lei per elev. Urgența este o creștere semnificativă a costului standard per elev pentru ca școlile să poată funcționa. Fără să neglijăm componenta de creșteri salariale”, a afirmat Sorin Cîmpeanu.
Sorin Cîmpeanu, cele mai importante declarații:
- Vizavi de întrebarea pe care i-ați adresat-o primului ministru: Nu avem un rezultat cu privire la disponibilitatea personalului din învățământ de vaccinare. Sunt 340.000 de angajați în sistemul național de educație, am lansat o interogare, așteptăm raportările numerice cu privire la disponibilitatea de vaccinare până la data de 15 ianuarie, orele 16:00.
- Acesta va fi rezultatul, nu acele sondaje realizate pe eșantioane mici. Răspunsul privind disponibilitatea de vaccinare nu reprezintă nicicum o obligație de vaccinare, dar pe baza acestui rezultat va putea fi pregătit numărul de doze, precum și prioritatea acordată personalului din învățământ pentru vaccinare, prioritate care va fi corelată perfect cu importanța deschiderii școlii în regim clasic.
- Analiza va fi efectuată după jumătatea lunii ianuarie, după ce vom avea date privind evoluția epidemiologică și rata de infectare în urma vacanței de iarnă, după ce vom avea o imagine mai clară asupra evoluției campaniei de vaccinare, după ce vom analiza și măsurile adoptate de alte state aflate în situații similare și nu în ultimul rând, după ce vom avea realitățile din sistemul de educație pentru care ministerul a cerut raportarea estimată a celor care au avut dificultate cu privire la urmărirea procesului de învățare online.
- Termenul este de 11 ianuarie.
- În cea de-a doua jumătate a lunii ianuarie vom face această analiză, iar decizia va fi luată în ultima decadă a lunii ianuarie cu privire la redeschiderea școlilor în format clasic.
- Nu excludem niciun scenariu care va rezulta în urma unei analize făcute responsabil și profesionist cu toate aceste date la dispoziție. Nu excludem niciun scenariu
- Întrebare: Luați în calcul ca măcar acolo unde rata de incidență este foarte mică, sub 1,5 spre exemplu, să redeschideți școlile înainte de 8 februarie?
- Cîmpeanu: Atunci când am precizat că nu excludem niciun scenariu care va rezulta în urma acelei analize responsabile și profesioniste, implicit am spus că luăm în considerare și scenariul în baza căruia dăm prioritate celor mici din grădiniță și din învățământul primar, și scenariul în baza căruia dăm prioritate zonelor cu rată de infectare mai scăzută, și scenariului în care prioritizăm elevii care vor susține examenele naționale, și scenariul în care putem deschide toate școlile din România.
- Toate aceste scenarii vor fi luate în considerare numai în funcție de analiza dependentă de evoluția ratei de infectare și de evoluția campaniei de vaccinare.
- Nu deschidem mai repede de 8 februarie, nu are cum, datele le vom putea avea după jumătatea lunii ianuarie, analiza o vom face până la finalul lunii ianuarie, deci mai devreme de semestrul al doilea nu se poate, pe 29 ianuarie elvii intră în vacanță. Fizic, logic, decizia nu se poate lua altfel
- Cadrele didactice din România merită cu siguranță un regim motivant de salarizare. Pe de altă parte există și o lege a salarizării. În același timp, aș vrea să vă spun că în costul standard per elev care are o componentă destinată salariilor, această componentă în ultimii 4 ani, din 2016 până în 2020, s-a dublat, de la 3.024 de lei componenta destinată salariilor în 2016 la 6.111 lei componenta destinată salariilor în 2020.
- În același timp, componenta destinată tuturor cheltuielilor de funcționare a școlilor, de la energie electrică, alimentare cu apă curentă acolo unde există, cheltuieli cu încălzirea pe timp de iarnă, cu substanțe de igienă, de protecție anti-covid, de pregătire profesională – în 2016 erau de 321 de lei per elev, acum sunt de 387 de lei per elev. Urgența este o creștere semnificativă a costului standard per elev pentru ca școlile să poată funcționa. Fără să neglijăm componenta de creșteri salariale.
- Există posibilitatea, o să discutăm cu miniștrii de resort și cu primul ministru, să introducem poate o componentă salarială de motivare în funcție de performanță prin PNRR. Spre exemplu, există multiple variante, le analizăm cu toată atenția, știind că profesorii din România au făcut față cât se poate de bine în condițiile în care sisteme de educație recunoscute ca fiind mai avansate decât România au avut dificultăți în a convinge cadrele didactice să se implice în predarea online fără echipamente, fără o instruire specifică, în România cadrele didactice au făcut eforturi, fiecare cum s-a priceput mai bine, pentru ca procesul de învățământ să continue. Deci există merite deosebite care trebuie recunoscute și trebuie să existe și motivație.
- Nu vă ascund faptul că în cursul zilei de mâine vor exista consultări cu toate sindicatele din educație, cu asociatiile studenților, cu consiliul elevilor din Romania, cu consiliul rectorilor și cu federația asociatiilor de parinti
Declarațiile integrale pot fi citite aici:
Sorin Cîmpeanu: Mulțumesc, domnule prim-ministru!
În şedinţa de astăzi a fost adoptată o ordonanța de urgență de modificare a Legii 55/2020 cu un articol unic, pe care vi-l prezint: “În perioada 11 ianuarie 2021 – 8 februarie 2021, prin excepție de la prevederile alineatului 1, în baza și sub rezerva analizei situației epidemiologice la nivel național realizate de Ministerul Sănătății împreună cu Centrul Național de Coordonare și Conducere a Intervenției și în baza hotărârii Comitetului Național pentru Situații de Urgență, prin ordin al ministrului educației, se poate dispune suspendarea activităților care impun prezența fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor și elevilor în unitățile de învățământ și continuarea activităților didactice în online. Precizăm că dispozițiile prevăzute la Articolul 38, alin.1 din Legea 55/2020 au avut aplicabilitate până la data de 31 decembrie 2020. În condițiile în care pandemia de COVID-19 afectează încă, după cum știm, sănătatea populației, se impune adoptarea în regim de urgență a cadrului legal care să asigure desfășurarea procesului de învățământ astfel încât cadrele didactice și elevii să beneficieze de drepturile constituționale la învățătură și sănătate, în condiții siguranță epidemiologică, demonstrând în același timp dorința guvernului de trecere a școlii în format clasic începând cu cel de-al doilea semestru al anului școlar 2020-2021, sub rezerva evoluției epidemiologice.”
Vizavi de întrebarea pe care i-aţi adresat-o domnului pim-ministru, nu avem un rezultat cu privire la disponibilitatea de vaccinare a personalului din învăţământ. Sunt 340.000 de angajaţi în sistemul naţional de educaţie. Am lansat o interogare, aşteptăm raportările numerice cu privire la disponibilitatea de vaccinare până la data de 15 ianuarie, orele 16:00. Acesta va fi rezultatul, nu acele sondaje realizate pe eșantioane mici. Deci, până în 15 ianuarie, orele 16:00, vom avea disponibilitatea de vaccinare a celor 340.000 de angajați din sistemul de învățământ. Am precizat că răspunsul privind disponibilitatea de vaccinare nu constituie nicicum o obligație de vaccinare, dar, pe baza acestui rezultat, sigur că da, împreună cu coordonatorul campaniei de vaccinare, va putea fi pregătit numărul de doze, precum și ordinea, prioritatea acordată personalului din învățământ pentru vaccinare, prioritate care sunt convins că va fi corelată perfect cu importanța educației în România și în orice țară, cu importanța deschiderii școlii în regim clasic. Analiza va fi efectuată după jumătatea lunii ianuarie, după ce vom avea date privind evoluția epidemiologică, rata de infectare în urma vacanței de iarnă, după ce vom avea o imagine mai clară asupra evoluției campaniei de vaccinare, după ce vom analiza și măsurile adoptate de alte state aflate în situație similară și, nu în ultimul rând, după ce vom avea realitățile din sistemul de educație pentru care Ministerul Educației a cerut raportarea estimată a celor care s-au aflat în dificultate cu privire la urmărirea procesului de învățare online, termenul este 11 ianuarie. În cea de-a doua jumătate a lunii ianuarie, vom face această analiză, iar decizia cu privire la redeschiderea școlilor în format clasic va fi luată în ultima decadă a lunii ianuarie. Nu excludem nici un scenariu care va rezulta în urma unei analize făcute responsabil și profesionist, cu toate aceste date la dispoziție. Dacă aveți întrebări.
Reporter: Domnule ministru, aş vrea să vă întreb dacă luați în calcul ca, măcar în localitățile în care rata de incidență este foarte mică, sub 1,5, spre exemplu, să redeschideţi, totuşi, şcolile chiar mai repede de 8 februarie?
Sorin Cîmpeanu: Mulțumesc pentru întrebare. Atunci când am precizat că nu excludem niciun scenariu care va rezulta în urma acelei analize responsabile și profesioniste, implicit am spus că luăm în considerare și scenariul în baza căruia dăm prioritate celor mici din grădinițe și învățământul primar, și scenariul în baza căruia dăm prioritate zonelor cu rată de infectare mai scăzută, și scenariul în care prioritizăm elevii care vor susține examene naționale, și scenariul în care – doamne ajută! – putem deschide toate școlile din România. Toate aceste scenarii vor fi luate în considerare numai și numai în funcție de analiza dependentă de evoluția ratei de infectare și de evoluția campaniei de vaccinare.
Reporter: Dar nu mai repede de 8 februarie?
Sorin Cîmpeanu: Nu mai repede 8 februarie.
Reporter: Deci orice scenariu /…/.
Sorin Cîmpeanu: Datele le vom putea avea după jumătatea lunii ianuarie, analiza o vom face până la finalul lunii ianuarie, deci mai devreme de semestrul… Pe 29 ianuarie elevii intră în vacanță. Fizic, logic, nu se poate lua altfel. Dacă sunt și alte întrebări.
Reporter: În ceea ce privește partea de salarizare care îi vizează pe profesori. În continuare, știm că sunt foarte multe nemulțumiri pe această zonă. Deja au existat în spațiul public avertismente din partea reprezentanților sindicatelor că vor să iasă în stradă, se consideră nemulțumiți, chiar păcăliți, dacă-mi permiteți să spun, din partea executivului, în condițiile în care li se promiseseră o prorogare doar de un an și acum iată că vedem, prin acea ordonanță de la sfârșitul anului trecut, că până la sfârșitul anului în curs că nu vor avea parte de nicio majorare. Veți mai avea discuții? Veți încerca să-l convingeți pe premier de această dorință a profesorilor? Cum veți face?
Sorin Cîmpeanu: Cadrele didactice din România merită, cu siguranță, un regim motivant de salarizare. Pe de altă parte, există, așa cum bine ați precizat, și o lege a salarizării. În același timp, aș vrea să vă spun că, în costul standard per elev, care are o componentă destinată salariilor, această componentă, în ultimii 4 ani, din 2016 până în 2020, s-a dublat: de la 3.024 de lei – componenta destinată salariilor în 2016, la 6.111 lei – componenta destinată salariilor în 2020. În același timp, componenta destinată tuturor cheltuielilor de funcționare a școlilor, cheltuieli materiale, de la energie electrică, alimentare cu apă curentă, acolo unde există, încălzire, foarte important, pe timp de iarnă, cheltuieli cu substanțe de igienă, cheltuieli, mai nou, cu substanțe de protecție anti-COVID, cheltuieli de pregătire profesională, multe alte cheltuieli, în 2016 erau 321 lei per elev, acum sunt 387 de lei per elev. Deci, din punctul meu de vedere, asum această declarație, urgența este o creștere semnificativă a costului standard per elev pentru ca școlile din România să poată funcționa, fără să neglijăm componenta de creșteri salariale. Există posibilitatea, o să discutăm cu miniștrii de resort și cu primul ministru, să introducem poate o componentă salarială de motivare în funcție de performanță, prin Programul național de redresare și reziliență, spre exemplu. Există multiple variante, le analizăm cu toată atenția, știind că profesorii din România au făcut față cât se poate de bine, în condițiile în care sisteme de educație mai avansate, recunoscute ca fiind mai avansate decât cel din România, au avut dificultăți în a convinge cadrele didactice să se implice în predarea online fără echipamente, fără o instruire specifică. În România, cadrele didactice au făcut eforturi fiecare cum s-a priceput mai bine pentru ca procesul de învățământ să continue. Deci, există merite deosebite care trebuie recunoscute și trebuie să existe și motivație. Nu vă ascund faptul, n-aș fi vrut să devoalez aici, că în cursul zilei de mâine vor exista consultări cu toate sindicatele din educație, consultări cu toate asociațiile studenților din România, consultări cu Consiliul Național al Elevilor din România, consultări cu Consiliul Național al Rectorilor din România, consultări cu Federația Asociațiilor de Părinți din România. Toate aceste consultări vor avea în vedere, printre alte aspecte importante în domeniul educației, și subiectul întrebării dumneavoastră. Mulțumim!