Salariile medii ale profesorilor din România erau, înaintea grevei generale, printre cele mai mici din Europa, la un nivel similar cu Muntenegru și Ungaria – analiză comparativă Eurydice

1.654 de vizualizări
Foto: © Stereo Lights | Dreamstime.com
Salariul mediu brut anual al profesorilor din România, deși a crescut ușor, s-a menținut în rândul celor mai mici din Europa, alături de cele din Muntenegru, Serbia și Ungaria, în anul 2021-2022, adică înaintea schimbărilor și promisiunilor de îmbunătățire a situației salariale pe care le-a produs greva generală de anul acesta, potrivit celui mai nou raport Eurydice pe această temă. Analiza rețelei europene semnalează, totodată, că România face parte dintr-un grup de 13 țări europene unde salariile medii ale profesorilor, în toate sau aproape toate ciclurile de învățământ, se situau sub nivelul PIB/cap de locuitor.

Situația salariilor profesorilor din România, la nivelul anului 2021-2022, a fost prezentată centralizat de rețeaua europeană Eurydice în iulie a.c.. Atunci, fișa de țară pentru România semnala că, în pofida creșterii ușoare comparativ cu anul precedent, salariul brut a rămas la un nivel foarte scăzut pentru cadrele didactice aflate la începutul carierei, iar cele aflate la nivelul maxim de salarizare, după 40 de ani de muncă, nu depășeau pragul de 80.000 de lei brut anual. Vezi detaliat situația câștigurilor salariale ale unui profesor din România înaintea grevei generale de anul acesta – pe parcursul carierei și la nivelul fiecărui ciclu de învățământ

Situatia salariilor medii brute anuale reale ale profesorilor din Europa – 2021/2022 / Sursa: Eurydice

Analiza arată că salariile medii brute anuale reale ale profesorilor cu vârste între 25-64 de ani, calculate în euro, în anul 2021/2022, s-au situat în România la un nivel ce depășește cu puțin pragul de 10.000 de euro, nivel comparabil cu cel din Muntenegru și Ungaria și puțin peste cel din Serbia și Bosnia-Herțegovina.  

Definiție: Salariul mediu brut anual real înseamnă salariul anual brut mediu ponderat primit efectiv de toți profesorii sau directorii de școală din intervalul de vârstă 24-65 de ani la un anumit nivel de educație, inclusiv salariul legal și alte plăți suplimentare. Această sumă exclude contribuțiile la asigurările sociale și la pensie ale angajatorului, dar le include pe cele plătite de angajați. Plățile suplimentare se referă la bonusuri și indemnizații care se pot acorda cadrelor didactice în plus față de salariul de bază stabilit în funcție de calificările și experiența lor educațională. Datele privind salariile reale pot fi extrase din registrele administrative naționale, bazele de date statistice, anchetele reprezentative prin eșantion sau din alte surse reprezentative, potrivit metodologiei raportului.

Raportul notează că, general vorbind, salariul mediu se corelează cu nivelul PIB/cap de locuitor al unei țări: cu cât acesta este mai mare, cu atât este mai mare și salariul mediu al profesorilor. Fapt pentru care țările cu cele mai mici salarii sunt cele care au și cel mai redus nivel al PIB/capita (20.000 de euro sau mai puțin)  – Letonia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia și Serbia. De notat însă că, deși sunt mici comparativ cu nivelul salariilor din majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Vest, salariile din Polonia, Letonia sau Slovacia sunt notabil mai mari decât cele din România.

Același raport mai semnalează că salariile medii ale profesorilor depășesc nivelul PIB/cap de locuitor, în cele mai multe sau toate ciclurile de învățământ, în 13 sisteme de educație. Pe de altă parte, el este sunt sub acest nivel, în majoritatea sau toate ciclurile de învățământ, în alte 13 țări, inclusiv România (Republica Cehă, Estonia, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Norvegia, Polonia, România, Slovacia, Suedia și Ungaria).  

  • De notat că raportul Eurydice nu include, la acest capitol, datele privind salarizarea profesorilor în câteva țări: Albania, Bulgaria, Croația, Elveția, Liecthenstein, Luxemburg, Macedonia de Nord, Spania și Turcia. 

Raportat tot la PIB/capita, același document arată că, la polul opus, salariile medii ale profesorilor sunt cu până la 35% mai mari decât PIB/cap de locuitor în două țări – Germania și Cipru – și cel puțin într-un ciclu de învățământ în Franța (liceu) și Portugalia (ciclul preșcolar, liceu).

Diferențe între salariile directorilor și cele ale profesorilor cu 15 ani vechime

În privința salariilor directorilor de școală, raportul arată că salariile acestora, indiferent de ciclul de învățământ, sunt peste nivelul profesorilor cu 15 ani de experiență în 21 de sisteme de educație din Europa pentru care există date agregate și, cel puțin într-un ciclu de învățământ, în alte 4. Directorii câștigă, în medie, mai puțin decât profesorii cu 15 ani de experiență în două dintre sistemele de învățământ pentru care există date agregate.

Din acest punct de vedere, România se numără printre țările unde directorii de unitate de învățământ au salarii mai bune, în medie, decât profesorii cu 15 ani de experiență. Din punct de vedere al diferenței între cât câștigă un profesor cu 15 ani de experiență și cât câștigă un director, la nivel european există o singură situație notabilă: dacă în cele mai multe țări această diferență este relativ mică, în Italia directorii câștigă de aproximativ două ori mai mult decât profesorii. 

  • Vezi situația salariilor directorilor de școală din România, la nivelul anului 2021-2022, conform raportului Eurydice aici
Citește și:
Cât câștiga un profesor din România înaintea grevei generale – ultimele date Eurydice privind salariile cadrelor didactice, pe parcursul carierei, la nivel de grădiniță, școală primară, gimnaziu și liceu
Salariile profesorilor din România – printre cele mai mici din UE. Ultimele date Eurydice: salariile brute reale au scăzut ușor în 2020-2021 față de anul precedent, în timp ce majoritatea țărilor europene au luat măsuri de creștere

Foto: © Stereo Lights | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


3 comments
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Practica didactică în România nu reflectă obiectivele de învățare din curriculumul național, carierei didactice îi lipsesc trăsături-cheie ale unei profesii cu înaltă calificare, evaluarea competențelor profesionale nu se bazează suficient pe dovezi – raport-diagnostic al OCDE

Obiectivele curriculumului bazat pe competențe nu este reflectat nici acum în practica didactică, în condițiile în care au existat formări în domeniu, potrivit raportului-diagnostic realizat de Organizația pentru Cooperare și…
Vezi articolul

Cine este noua ministră a Educației din Franța, Nicole Belloubet: tehnocrată de stânga, profesor de drept public și fost ministru al Justiției, a contestat în trecut centralizarea impusă școlilor

Franța are un nou ministru al Educației de câteva zile, după ce președintele Emmanuel Macron a eliberat-o din funcție pe Amélie Oudéa-Castéra, în urma scandalului generat de declarațiile cu privire…
Vezi articolul

Cyberstalking. Cum ne protejăm copiii de agresorii de pe social media. Psihologul Domnica Petrovai: Degeaba le oferim copiilor lecții despre emoții la școală, dacă în relația cu adulții din școală și de acasă ei nu simt siguranță, sprijin și sunt criticați, învinovățiți, ignorați sau pedepsiți

Cyberstalking-ul, adică fenomenul prin care ești urmărit și hărțuit online de persoane cunoscute sau necunoscute, a căpătat amploare de la începutul pandemiei fiindcă o mare parte din viață s-a mutat…
Vezi articolul

SONDAJ Profesorii, scindați în privința împărțirii anului școlar în module, structură care îi mulțumește pe elevi și îi nemulțumește pe mulți părinți / Cadrele didactice – mulțumite de scăderea birocrației și de evaluare, dar întâmpină probleme cu fragmentarea timpului de școală

Organizarea anului școlar în 5 module este apreciată de aproape jumătate dintre cadrele didactice, în timp ce altă jumătate spun fie că are nevoie de îmbunătățiri, fie trebuie abandonată, potrivit…
Vezi articolul

Elevii români susțin democrația și spun că vor să voteze, dar au rezultate sub medie în ceea ce privește cunoștințele civice și au mai puțină încredere în autorități decât colegii lor din alte țări – studiu internațional în care România a participat în premieră

Elevii români de clasa a VIII-a, participanți la un studiu internațional privind educația civică și pentru cetățenie, au obținut un scor sub media celor peste 20 de țări care au…
Vezi articolul