Salariile medii ale profesorilor din România erau, înaintea grevei generale, printre cele mai mici din Europa, la un nivel similar cu Muntenegru și Ungaria – analiză comparativă Eurydice

1.668 de vizualizări
Foto: © Stereo Lights | Dreamstime.com
Salariul mediu brut anual al profesorilor din România, deși a crescut ușor, s-a menținut în rândul celor mai mici din Europa, alături de cele din Muntenegru, Serbia și Ungaria, în anul 2021-2022, adică înaintea schimbărilor și promisiunilor de îmbunătățire a situației salariale pe care le-a produs greva generală de anul acesta, potrivit celui mai nou raport Eurydice pe această temă. Analiza rețelei europene semnalează, totodată, că România face parte dintr-un grup de 13 țări europene unde salariile medii ale profesorilor, în toate sau aproape toate ciclurile de învățământ, se situau sub nivelul PIB/cap de locuitor.

Situația salariilor profesorilor din România, la nivelul anului 2021-2022, a fost prezentată centralizat de rețeaua europeană Eurydice în iulie a.c.. Atunci, fișa de țară pentru România semnala că, în pofida creșterii ușoare comparativ cu anul precedent, salariul brut a rămas la un nivel foarte scăzut pentru cadrele didactice aflate la începutul carierei, iar cele aflate la nivelul maxim de salarizare, după 40 de ani de muncă, nu depășeau pragul de 80.000 de lei brut anual. Vezi detaliat situația câștigurilor salariale ale unui profesor din România înaintea grevei generale de anul acesta – pe parcursul carierei și la nivelul fiecărui ciclu de învățământ

Situatia salariilor medii brute anuale reale ale profesorilor din Europa – 2021/2022 / Sursa: Eurydice

Analiza arată că salariile medii brute anuale reale ale profesorilor cu vârste între 25-64 de ani, calculate în euro, în anul 2021/2022, s-au situat în România la un nivel ce depășește cu puțin pragul de 10.000 de euro, nivel comparabil cu cel din Muntenegru și Ungaria și puțin peste cel din Serbia și Bosnia-Herțegovina.  

Definiție: Salariul mediu brut anual real înseamnă salariul anual brut mediu ponderat primit efectiv de toți profesorii sau directorii de școală din intervalul de vârstă 24-65 de ani la un anumit nivel de educație, inclusiv salariul legal și alte plăți suplimentare. Această sumă exclude contribuțiile la asigurările sociale și la pensie ale angajatorului, dar le include pe cele plătite de angajați. Plățile suplimentare se referă la bonusuri și indemnizații care se pot acorda cadrelor didactice în plus față de salariul de bază stabilit în funcție de calificările și experiența lor educațională. Datele privind salariile reale pot fi extrase din registrele administrative naționale, bazele de date statistice, anchetele reprezentative prin eșantion sau din alte surse reprezentative, potrivit metodologiei raportului.

Raportul notează că, general vorbind, salariul mediu se corelează cu nivelul PIB/cap de locuitor al unei țări: cu cât acesta este mai mare, cu atât este mai mare și salariul mediu al profesorilor. Fapt pentru care țările cu cele mai mici salarii sunt cele care au și cel mai redus nivel al PIB/capita (20.000 de euro sau mai puțin)  – Letonia, Ungaria, Polonia, România, Slovacia și Serbia. De notat însă că, deși sunt mici comparativ cu nivelul salariilor din majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Vest, salariile din Polonia, Letonia sau Slovacia sunt notabil mai mari decât cele din România.

Același raport mai semnalează că salariile medii ale profesorilor depășesc nivelul PIB/cap de locuitor, în cele mai multe sau toate ciclurile de învățământ, în 13 sisteme de educație. Pe de altă parte, el este sunt sub acest nivel, în majoritatea sau toate ciclurile de învățământ, în alte 13 țări, inclusiv România (Republica Cehă, Estonia, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Norvegia, Polonia, România, Slovacia, Suedia și Ungaria).  

  • De notat că raportul Eurydice nu include, la acest capitol, datele privind salarizarea profesorilor în câteva țări: Albania, Bulgaria, Croația, Elveția, Liecthenstein, Luxemburg, Macedonia de Nord, Spania și Turcia. 

Raportat tot la PIB/capita, același document arată că, la polul opus, salariile medii ale profesorilor sunt cu până la 35% mai mari decât PIB/cap de locuitor în două țări – Germania și Cipru – și cel puțin într-un ciclu de învățământ în Franța (liceu) și Portugalia (ciclul preșcolar, liceu).

Diferențe între salariile directorilor și cele ale profesorilor cu 15 ani vechime

În privința salariilor directorilor de școală, raportul arată că salariile acestora, indiferent de ciclul de învățământ, sunt peste nivelul profesorilor cu 15 ani de experiență în 21 de sisteme de educație din Europa pentru care există date agregate și, cel puțin într-un ciclu de învățământ, în alte 4. Directorii câștigă, în medie, mai puțin decât profesorii cu 15 ani de experiență în două dintre sistemele de învățământ pentru care există date agregate.

Din acest punct de vedere, România se numără printre țările unde directorii de unitate de învățământ au salarii mai bune, în medie, decât profesorii cu 15 ani de experiență. Din punct de vedere al diferenței între cât câștigă un profesor cu 15 ani de experiență și cât câștigă un director, la nivel european există o singură situație notabilă: dacă în cele mai multe țări această diferență este relativ mică, în Italia directorii câștigă de aproximativ două ori mai mult decât profesorii. 

  • Vezi situația salariilor directorilor de școală din România, la nivelul anului 2021-2022, conform raportului Eurydice aici
Citește și:
Cât câștiga un profesor din România înaintea grevei generale – ultimele date Eurydice privind salariile cadrelor didactice, pe parcursul carierei, la nivel de grădiniță, școală primară, gimnaziu și liceu
Salariile profesorilor din România – printre cele mai mici din UE. Ultimele date Eurydice: salariile brute reale au scăzut ușor în 2020-2021 față de anul precedent, în timp ce majoritatea țărilor europene au luat măsuri de creștere

Foto: © Stereo Lights | Dreamstime.comDreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


3 comments
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Fizicianul Cristian Presură: Am eșuat. Deciziile nu mai sunt în penițele unor intelectuali și în argumentele unor profesori, ci în mâinile “soldaților” săi (medicii) și ale “generalilor” (de azi, probabil e adevărat și la propriu)

Am eșuat. Când lumea s-a speriat că masca scade concentrația de oxigen, am făcut experimente pe mine să arat că nu e așa. Nu mă așteptam să fie altfel, pentru…
Vezi articolul

Ce declanșează comportamentul cyberstalkerilor. Diana Ioaneș, psiholog școlar: Stalker-ul, la încheierea unei relații, trăiește un sentiment de abandon exagerat de puternic, reiterat pe fondul unui atașament nesigur din copilărie. Care este forma corectă de parenting care poate proteja victimele

Părinții care doresc să-și protejeze copiii de cyberstalking și cyberbullying „ar trebui să încerce să creeze cu propriul copil o relație de încredere, de susținere, și mai ales în adolescență…
Vezi articolul

Efectele pandemiei în școală. O scădere cu 18 puncte a procentului copiilor care puteau să rezolve probleme de o anumită dificultate, iar decalajele sunt și de 50%, spune Dragoș Iliescu, profesor universitar și expert internațional în testare: Simplificat, „un copil care lua nota 6 înainte de pandemie, ia acum 4”

„18% înseamnă că o cincime au pierdut, în medie”, a declarat Dragoș Iliescu despre pierderile în cunoștințe ale copiilor, măsurate în perioada pandemiei în raport cu situația dinaintea acestei perioade.…
Vezi articolul
Predare exclusiv online

Limbajul și vocabularul folosite de un copil în primii ani de școală prezic cel mai bine capacitatea de a înțelege mai târziu un text citit – Studiu condus de un cercetător român de la Universitatea Babeș-Bolyai, publicat în prestigiosul jurnal specializat în alfabetizare al editurii Springer

România a intrat în pandemia COVID-19 care a închis școlile pentru o perioadă record cu cel mai mare nivel al analfabetismului funcțional înregistrat în ultimii 6 ani: 44%. La un…
Vezi articolul