Toate școlile din România au fost obligate să dezbată minimum 2 ore, în această lună, viziunea Andronescu, proiectul „Educația ne unește”, potrivit informațiilor publicate de Edupedu. În sarcinile pe care le au responsabilii din fiecare unitate intră și promovarea dezbaterii, realizarea de fotografii și trimiterea lor „la centru”. Școala Gimnazială Buciumeni, de exemplu, din județul Dâmbovița, a publicat, pe lângă fotografii de la dezbatere, cu participanţii, şi fotografii cu flipchart-ul folosit, conform indicațiilor din Ghidul pentru dezbatere în școli, iar acolo erau scrise concluziile. Concluzia finală a participanţilor a fost “nevoia de stabilitate a legii (să nu fim cobai!)”.
În cele 20 de fotografii publicate pe data de 10 mai de Şcoala Buciumeni pe pagina de Facebook se poate vedea că la dezbaterea viziunii au participat aproape 30 de persoane, printre care este şi un copil, o elevă.
Cele mai importante concluzii ale evenimentului de la Şcoala Buciumeni au fost schiţate pe flipchart, acestea sunt:
- reînfiinţarea şcolilor de meserii/o iniţiativă foarte bună
- legătura comunicate-şcoală-familie să fgie foarte strânsă
- modificarea curriculum-ului
- consilierul de carieră – va avea un rol important în viaţa elevilor
- educaţia fizică trebuie să fie predată de profesorul de educaţie fizică; numărul orelor trebuie să fie mai mare pe săptămână
- elevii au nevoie de mişcare, mulţi sunt supraponderali, preferă calculatorul pentru relaxare
- ora de educaţie fizică trebuie să rămână la clasa I. La fel şi ora de limbă străină.
- schimbarea este benefică, dar să nu fie în detrimentul
eleviprofesorilor - păstrarea limbii moderne la clasele I-III !
- noua viziune să ia în seamă, real, stimularea sportului, prin practicarea lui sub coordonarea profesionistului, de la clasa I începând.
- nevoia de stabilitate a legii (să nu fim cobai!)
Ghidul pentru dezbateri în școli a fost trimis cu antetul ministerului Educației, are tema viziunii scrisă cu litere îngroșate și este deschis de un paragraf scris cu roșu, și acesta cu litere îngroșate, care cuprinde indicațiile pentru inspectorii care trebuie să centralizeze datele de organizare ale dezbaterilor.
Ghidul pentru dezbateri în școli are chiar o „metodologie de lucru” în care sunt prevăzuți pașii pe care directorii de școli trebuie să-i parcurgă. „Se va organiza cel puțin o dezbatere a viziunii „Educația ne unește” la nivelul fiecărei unități de învățământ primar, gimnazial si liceal, public si privat, până la data de 6 iunie 2019 (pentru a fi raportate cel târziu până la data de 7 iunie 2019). Dezbaterea are o durată estimată de 120 min”, prevede documentul citat.
Apoi cu roșu este un paragraf în care directorii au indicații despre organizarea conformă a dezbaterii:
- „toate întâlnirile vor fi documentate cu lista de prezență conform modelului alăturat si cu 4-5 fotografii din timpul dezbaterilor care vor fi postate pe paginile de internet sau Facebook ale unităților de învățământ si vor fi transmise la adresa viziune@edu.gov.ro în termen de doua ore de la terminarea evenimentului, împreună cu datele de identificare ale unității de învățământ si cu un scurt text despre principalele concluzii pentru a fi publicate pe paginile de internet si Facebook ale Ministerului Educației Naționale”. Un alt termen foarte strict este cel pentru trimiterea raportului dezbaterii – în ziua următoare dezbaterii.
Directorii primesc chiar și un exemplu de desfășurare pentru o dezbatere, cu mențiunea „acest model poate fi replicat pentru toate întâlnirile și posibilele tematici specifice alese, dar nu este obligatoriu”.
Spaţiul în care se organizează dezbaterea ar trebui să fie o sală de clasă cu scaunele aşezate “în formă de semicerc sau tip bistro (mese cu scaune)”, “dacă există un flipchart, se poate scrie tema întâlnirii, dacă există posibilitatea de cafea/ceai/gustări – sunt binevenite”, menţionează documentul. Introducerea ar trebui să dureze 10 minute, prezentarea viziunii maximum 30 de minute, feedback-ul celor prezenţi 60 de minute şi încheierea 15 minute.
FOTO: Şcoala Buciumeni/Facebook.com
Citeşte şi:
-
INFOGRAFIC Cum arată şcoala în “viziunea Andronescu”. Redenumirea claselor şi eliminarea Evaluării Naţionale de la clasa a IV-a, singura care monitoriza sistemul de educaţie
-
Tudor Chirilă, despre “Ciudata viziune a Ecaterinei Andronescu”: Un document bun. Din păcate, cel mai mare obstacol în calea împlinirii acestei viziuni este chiar ministrul care o promovează
-
DOCUMENT Ce conţine “viziunea Andronescu” în cele 22 de pagini lansate în dezbatere sub sloganul “Educaţia ne uneşte”
-
Proba de creativitate de la BAC în ”viziunea Andronescu”. Explicațiile ministerului, după ce profesorii au numit examenul ”Elevii au talent”
-
Geografia nu este materie de Bacalaureat în ”viziunea Andronescu”. Societatea Română de Geografie: un ministru sau un consilier nu doreşte ca Geografia să formeze conştiințe
-
Afacerea Informatica lipsă de la BAC-ul propus de Andronescu. Explicația Ministerului Educației: Probele din cadrul diferitelor tipuri de Bacalaureat vor fi definite în metodologii, nu într-o viitoare lege a educației