Trimiterea elevilor într-o cameră de detenție în școli trebuie aplicată „cu cap”, a susținut Constantin Lomaca, profesor la Franconian International School, în cadrul unei dezbateri despre Legea Învățământului Preuniversitar, organizată online pe 6 decembrie de Asociația „Ține de noi”. El a povestit din experiența sa în școli din Australia și Germania unde au fost testate mai multe variante pentru elevii care încalcă regulile: ore suplimentare după program sau sâmbăta și reducerea pauzei de prânz, ultima măsură amintită fiind imposibil de aplicat în România. Din experiența sa, măsura funcționează doar pentru elevii care deranjează ocazional orele.
- Constantin Lomaca este profesor de Științe și coordonator de curriculum în Australia și Germania, consultant educațional și trainer în România în proiecte de dezvoltare de programe și mentorat pentru profesori. Și-a petrecut 23 de ani la Sydney, unde a fost Șef al Catedrei de Științe, fiind membru fondator al Școlii Românești din Sydney, Australia. Predă chimie, biologie, fizică, filosofie pentru copii, Teoria Cunoașterii și Perspective Globale.
Profesorul a detaliat experiențele sale cu diferite forme de detenție școlară, subliniind că este esențial ca această măsură să fie aplicată corect și să fie testate mai multe variante.
Varianta care a dat cele mai bune rezultate în Australia a fost reținerea elevilor în școală în timpul pauzei de prânz, o măsură care nu poate fi aplicată în școlile din România, având în vedere că pauza de masă a elevilor este de doar 15-20 de minute.
- Din anul școlar 2024-2025, elevii care deranjează orele pot să fie mutați într-o sală, sub supravegherea obligatorie a unui cadru didactic sau a unui cadru didactic auxiliar, potrivit noului Statut al Elevului, document publicat în Monitorul Oficial.
Redăm explicațiile pe subiect ale lui Constantin Lomaca:
Camera de detenție, că la asta am experiență, vă pot zice. Am avut cameră detenție de toate felurile și chiar așa îi spuneam, detention room. Dacă e să o faci, trebuie să o faci cu cap. Să-i dai pe copii afară din oră, să aibă altul grija lor, asta e cea mai mare prostie. Deci nu așa se face.
Noi am încercat tot felul de variante de a avea această detenție. Îi mai țineam o oră după școală, nu puteam să-i ținem în aceeași zi, că mai plecau, veneau părinții și îi luau acasă. În 24 de ore, informam părinții și îi țineam o oră la școală după ore.
La un moment dat ne-am dat seama că nu merge asta. Am făcut sâmbăta. Cine să-i supravegheze sâmbăta? Atunci eram director de curriculum la școală și eram unul între cei cinci care ne duceam sâmbăta la supraveghere. Nu prea a mers nici asta. Le dădeam de lucru, mai stăteau câte 1-2 ore pe acolo, copiau de prin cărți. Ei se bucurau că după ce îi țineam noi câte-o oră se întâlneau cu prietenii, jucau fotbal pe-acolo și n-a mers nici asta.
Ce a mers, însă, dar în România nu se poate aplica, din păcate, este când le iei din pauza de prânz. Noi aveam pauză de 40-45 de minute la prânz și le luam cel puțin jumătate, îi lăsam să mănânce doar. Când amicii lor se jucau, băteau mingea, zic așa pentru că în general erau băieți la detenție, ei stăteau în clasă și trebuiau să copieze de undeva. A mers foarte bine, merge pentru cei care greșesc ocazional și care disting dintre bine și rău. Cei care tot greșesc au nevoie de consiliere.
Directorii să aibă mai multă libertate, iar profesorii dublă calificare
În discursul său profesorul a vorbit și despre descentralizarea în educație, care este strâns legată de libertatea pe care o au directorii în selecția cadrelor didactice, este de părere Constantin Lomaca: „Nu cred că va exista descentralizare reală până când o directorii nu vor avea o libertate foarte mare, nu zic totală, pentru că mai e nevoie de rotații în sistem, dar foarte mare în angajarea profesorilor. După aceea începe să fie descentralizat”, susține el.
Constantin Lomaca a vorbit și despre calificarea dublă a profesorilor, care ar trebui să devină obligatorie încă de la începutul carierei, consideră el, oferind exemple din alte țări europene unde acest sistem funcționează deja și unde a rezolvat problema fragmentării normelor de predare.
„Eu aș face obligatorie calificarea dublă de la început, nu opțional, cum este și în alte părți. Până și Germania a făcut calificare dublă. În țările de limba anglo, toată lumea are calificare dublă sau triplă. Fizică-chimie-biologie, în cazul meu și al celor care lucrăm la știință. În Bavaria, de exemplu, este pe arii curriculare. Deci, dacă ești cu matematica, ești cu științe. În țările mai liberale, în Hamburg, poți să ai și fizică cu istorie, de exemplu. Dar, oricum și Germania a introdus calificare dublă la la gimnaziu, nu știu să mai existe țară fără calificare dublă. Rezolvă multe probleme, printre care și cea a angajărilor. În România profesorii lucrează la două școli, la trei școli, fac naveta, au o jumătate de normă, o treime de normă”, a spus profesorul.
Discursul lui Constantin Lomaca a făcut referire și la politizarea învățământului românesc, care subminează autonomia școlilor și afectează procesul de angajare a cadrelor didactice, pentru că transformă educația într-un instrument de influență politică. Potrivit acestuia, situația nu arată la fel în țările în care a predat: „Nici nu vorbim de politică. Niciodată nu știi de nimeni cu ce partid e, nici prin cap nu-ți trece să întrebi pe cineva așa ceva”, susține el.
Dezbaterea integrală, aici:
Foto: © Veranika Semchanka | Dreamstime / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Citește și: