Majoritatea celor peste 4.000 de propuneri pentru modificarea noilor planuri-cadru primite la Ministerul Educației se referă la numărul de ore pe sistemul „mai vreau o oră în plus, mai ia de la cealaltă arie, mai ia de la cealaltă disciplină”, a exemplificat secretarul de stat Sorin Ion în cadrul dezbaterii despre aceste planuri, care a avut loc astăzi la Parlament. În ritmul acesta, s-ar ajunge la 40-50 de ore pe săptămână, și „nu trebuie să transformăm această dezbatere într-un război pe număr de ore”, a avertizat Sorin Ion.
„Din păcate, marea majoritate a acelor 4.000 de propuneri primite până acum la Ministerul Educației cam la asta se rezumă, la „mai vreau o oră în plus, mai ia de la cealaltă arie, mai ia de la cealaltă disciplină” și dacă ar fi să soluționăm favorabil toate aceste propuneri, probabil că vom avea un singur pierzător, acela va fi elevul. Într-o astfel de variantă, probabil că 40-50 de ore pe săptămână ar rezolva toate problemele și toate cele 4.000 de propuneri pentru planurile-cadru. Dar nu asta trebuie să fie filosofia și nu acesta trebuie să fie obiectivul nostru, câte ore facem la fiecare disciplină, unde facem mai mult, unde facem mai puțin. Ca idee generală, îmi permit să spun că cel puțin în ciclul superior al liceului trebuie să încercăm să polarizăm cumva disciplinele de studiu astfel încât să existe o mai mare specializare”, a spus Sorin Ion.
La rândul său, ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a sintetizat ce conțin aceste propuneri.
„Din cele peste 4.000 de propuneri de modificare a variantelor de planuri-cadru puse în dezbatere în data de 5 ianuarie şi aflate în dezbatere până la finalul acestei luni, am reţinut reluarea unor elemente rezultate în urma unor consultări foarte ample. Profilul absolventului ar trebuie să se bazeze, să aibă în centru încrederea de sine, să aibă în centru învăţarea autonomă, să aibă creativitatea, să aibă spiritul antreprenorial şi să aibă capacitate de alegere şi adaptare”, a declarat Cîmpeanu în cadrul dezbaterii care a reunit comisiile de învățământ de la Senat și Camera Deputaților.
El a mai spus că în propuneri se regăsesc cel mai frecvent „nevoile societale” ca „egalitatea de şanse, alfabetizarea funcţională, adaptabilitatea la piaţa muncii, creativitate şi inovare, cultură civică şi democratică”.
„Sunt întru totul de acord şi susţin ca planurile cadru şi mai apoi programele pentru fiecare disciplină să reflecte aceste lucruri”, a mai spus Cîmpeanu.
Planurile-cadru de liceu au fost lansate în dezbatere publică de Ministerul Educației pe 5 ianuarie 2021.
Aceasta este a doua tentativă de a reforma planurile-cadru din ultimii 3 ani, prima având loc în anul 2018, atunci când Ministerul Educației Naționale a lansat în dezbatere publică un set de planuri-cadru realizate în mod netransparent, fără implicarea actorilor din sistem: elevi, părinți și profesori. După protestele elevilor, planurile respective au fost retrase.
Sursă foto: Freepik.com