Senatorul USR Allen Coliban este noul primar ales al orașului Brașov, potrivit rezultatelor parțiale anunțate de Biroul Electoral Central. Acesta a avut în programul electoral o importantă componentă legată de Educație, de la implicarea în servicii de after-school, până la construirea de creșe și grădinițe în cartiere, sau mărirea capacității actualelor unități.
“Sunt șagunist și am terminat facultățile de Automatică și Calculatoare (București) și Management (Brașov)”, își descrie Coliban studiile.
Coliban pune grija pentru educație pe un loc principal în motivele care l-au făcut să candideze pentru Primărie. “Sunt născut și crescut în Șcheii Brașovului, întors în oraș după studii. Sunt tată și îmi doresc ca ambele mele fiice să trăiască în Brașov. Într-un Brașov care să le ofere oportunitățile și calitatea vieții unui oraș european de top”.
Iată ce conține programul Brașovul educat:
“Brașovul îmbătrânește și rămâne în urmă. E datoria noastră să inversăm acest proces, punând accent pe toate etapele procesului educativ.
Fiecare copil al Brașovului are dreptul la un loc în creșă sau grădiniță, în cartierul unde locuiește. Avem nevoie de școli sigure, de cantine școlare, de programe after-school și de ateliere educative. Vom încuraja formarea continuă a profesorilor și diversificarea alternativelor sănătoase de petrecere a timpului liber.
Tinerii Brașovului, tot mai puțini, au perspective limitate de studii și dezvoltare de cariere. E timpul unei renașteri a mediului universitar. Aceasta poate fi obținută printr-o repoziționare strategică: specializări noi la Universitate corelate cu piața muncii, care este într-un proces de transformare accelerat de apariția inteligenței artificiale.
Vom implica în viața cetății, în procesul decizional, în conturarea viziunii despre Brașovul viitorului atât mediul academic, cât și elevii și studenții.
Școala din cartier, cea mai bună școală
Un loc în creșe, grădinițe și școli, aproape de casă, pentru toți copiii Brașovului
Educația este instrumentul prin care individul dobândește cunoaștere, abilități și competențe ce-l vor ajuta în viața de adult să se integreze social, să aibă un aport în comunitatea din care face parte, să contribuie la bunăstarea mediului din care provine. Aceasta este primul pas în lupta împotriva sărăciei. Este unealta indispensabilă pentru o viață sănătoasă. Ajută în extinderea relațiilor multiculturale, în acceptarea opiniilor diferite ale celor din jur și mai ales în dezvoltarea gândirii critice în vederea luării unor decizii asumate și responsabile.
Obiectivul nostru principal este ca şcoala din cartier să fie prima opțiune a oricărui părinte. Avantaje:
- Un mod eficient de a combate hărțuirea. Copiii din acelaşi cartier leagă relaţii de prietenie durabile, părinţii de principiu se cunosc între ei, pot interacţiona mai uşor.
- Copiii dobândesc mai multă independenţă și responsabilitate, mergând în grupuri la şcoală şi înapoi acasă. Părinţii din cartier se pot organiza pentru însoţirea pe rând a copiilor la şcoală şi preluarea lor de la unitățile de învățământ.
- Un copil odihnit se concentrează mai bine, și un părinte mai relaxat contribuie la starea de bine în familie.
Copiii pot dormi mai mult știind că nu este nevoie să traverseze orașul pentru a ajunge la școală. Când programul elevilor este încărcat cu teme și activități, o oră de somn este deosebit de importantă. La fel de importantă este și odihna părinților care, pentru a-și pregăti copii de școală, se trezesc cu mult înaintea acestora. În plus, stresul traficului rutier poate fi înlocuit cu o plimbare până la instituția școlară. - Luptăm împotriva abandonului şcolar prin faptul că suntem o comunitate în cartier, comunicăm mai ușor și mai rapid și putem interveni mai rapid mai ușor acolo unde este nevoie.
- Contribuim la puritatea aerului și degajarea traficului din fața unităților școlare prin faptul că, alegând școala din cartier, nu se mai crează ambuteiaje în proximitatea școlilor.
Din perspectiva Consiliilor Locale, putem îmbunătăţi condiţiile şcolare la nivel local și seta trendul la nivel judeţean, devenind astfel și exemplu de bune practici la nivel național.
Situația actuală
În România, dreptul la învăţătură este garantat de art. 32 din Constituţiei.
Legea 1 din 2011 numită şi legea educaţiei naţionale reglementează toate aspectele educaţiei preşcolare, şcolare şi universitare din România fiind de altfel şi una din cele mai modificate legi.
Conform art. 112 din această normă precum şi Ordinul ministrului educaţiei naţionale nr. 4.619/2014, clădirile şi terenurile şcolilor aparţin primăriilor iar din Consiliul de administraţie al unităţilor şcolare fac parte reprezentantul primarului şi unul, doi sau trei consilieri locali.
În Braşov avem 36 de unități de învăţământ ciclu primar, gimnazial şi liceal ce-şi deschid porţile pentru aproximativ 30000 de elevi.
În domeniul preşcolar în Municipiul Braşov sunt 45 de grădiniţe (cu program normal şi program prelungit) şi 8 creşe cu un număr total de 785 de locuri.
Conform art. 63 lit c din legea educaţiei în învăţământul antepreşcolar grupa cuprinde în medie 7 copii dar nu mai puţin de 5 şi nu mai mult de 9, în învăţământul preşcolar grupa trebuie să cuprindă în medie 15 preşcolari dar nu mai puţin de 10 şi nu mai mult de 20, primar trebuie să fie între minim 12 şi maxim 25 de elevi (în medie 20), gimnazial între minim 12 şi maxim 30 (în medie 25) la fel ca şi în învăţământul liceal şi profesional. Cu modificările din februarie 2020, numărul maxim de preşcolari scade la 17, numărul maxim de elevi în ciclul primar scade la 22 iar în ciclul gimnazial şi liceal la 26. Totuşi în practică aceste cifre nu pot fi respectate. Iar situaţia este cu atât mai problematică cu cât situaţia de pandemie ne impune distanţarea socială.
Numărul creşelor, al grădiniţelor şi al şcolilor este insuficient raportat la extinderea urbană prin construcţia de cartiere noi.
Măsuri propuse au în vedere următoarele direcții:
- Infrastructură școlară
- Măsuri pe termen lung pentru asigurarea confortului elevilor şi cadrelor didactice în vederea obţinerii unui act de învăţare de calitate.
- Asigurarea unui mobilier școlar de calitate și a unor vestiare/ dulapuri individuale, cu scopul de a reduce greutatea ghizdanelor, în special pentru elevii din ciclul primar.
- Măsuri pe termen scurt cum ar fi asigurarea consumabilelor necesare păstrării igienei personale (hârtie igienică, săpun, dezinfectant, măști etc).
- Implicarea activă a elevilor și cadrelor didactice în schimbări este esențială. Performanțele se obțin acolo unde cei de la care le așteptăm se simt într-o zonă de confort, atât fizic cât și psihic.
- Asigurarea unor spații de relaxare în școli
- Multe unități școlare nu au căi de acces pentru persoane cu dizabilităţi motorii (fie cadre didactice, fie elevi). Remedierea unor astfel de lipsuri este o prioritate.
Aceste instituții sunt a doua casă atât pentru elevi cât și pentru profesori. Pentru minori, impactul mediului școlar este crucial, atât prin prisma caracterului formator al școlii, cât, mai ales, prin intermediul trăirilor individuale, al experiențelor personale.
- Construirea de noi unităţi de învăţământ preşcolar (creşe şi grădiniţe) şi şcolar mai ales în noile cartiere.
- Digitalizarea actului educațional
Este absolut necesar ca școala din cartier să asigure un act de învăţământ de calitate, în sălile de clasă şi online, cu implicarea activă a elevilor şi a cadrelor didactice în schimbările produse în mediul în care ei petrec atât de mult timp. Anul acesta a fost un moment de cumpănă. Dacă s-ar declara încă o stare de urgenţă, ar putea face faţă şcolile şi elevii unei noi astfel de provocări? Sunt suficiente calculatoare în familii care să permită desfăşurarea activităţilor şcolare online, concomitent pentru doi, trei frați, elevi în clase diferite?
Digitalizarea actului de învăţământ rapid, prietenos atât pentru elevi cât şi pentru cadrele didactice, şi în siguranţă trebuie să fie o prioritate pentru administraţia publică locală.
- Primăria poate implementa un program de finanțare a proiectelor provenite de la unitățile de învățământ, proiecte menite să îmbunătățească procesul de învățare prin digitalizare.
- Accesul permanent la internet în toate unităţile școlare trebuie garantat. Elevii au nevoie să învețe să folosească responsabil internetul, să acceseze dicționare online în cadrul orelor de limba română și al orelor de limbi străine.
- Acordarea de alocații pentru acces la internet de calitate pentru familiile cu venit modest care au copii de vârstă școlară.
- Asigurarea de calculatoare, tablete, laptopuri elevilor și studenților ale căror nevoi nu au fost acoperite de Ministerul Educației din lipsă de fonduri. Pentru realizarea acestui deziderat Primăria și Consiliul Local pot dezvolta relații de colaborare cu diferite ONG-uri din domeniul educației, mediul de afaceri din municipiul Brașov, accesare de diferite fonduri (Banca Mondială, fonduri europene, donații)
- Cursurile online reprezintă varianta modernă a învățământului la distanță. Este esențial să observăm utilitatea acestora chiar dincolo de contextul epidemiologic în care ne aflăm. Prin înregistrarea lecțiilor și postarea lor pe diferitele platforme școlare elevul care absentează poate recupera mai ușor lecțiile.
- Afterschool accesibil şi de calitate
- Programul extrașcolar a devenit o necesitate, în condițiile în care părinții lucrează, iar bunicii sunt prea departe sau, din păcate, nu mai există. Tot mai multe școli se orientează spre astfel de activități, însă de cele mai multe ori ele sunt insuficiente şi nu sunt gratuite. Această activitate necesită o reglementare în cadrul legii educaţiei, însă la nivel local, prin dialog interinstituțional între Consiliul Local, directorii de şcoli şi inspectorat, se pot găsi soluţii de acordare de fonduri şi subvenţii astfel încât toate unitățile de învățământ să ofere elevilor un astfel de program la standarde ridicate. Nici ONG-urile în acest domeniu nu ar trebui neglijate. Avem cazul Engage România de la Săcele, World Vision România în diferite zone defavorizate din țară.
- Infrastructura şcolară şi asigurarea consumabilelor nu sunt obligaţia părinților. DE REŢINUT CĂ FONDUL ŞCOLII NU POATE SĂ CADĂ ÎN SARCINA PĂRINŢILOR.
- Lupta împotriva abandonului şcolar şi promovarea unui stil de viaţă sănătos.
Conform diferitelor statistici precum cele publicate de Organizaţia Salvaţi Copii în 2017, aproximativ 21,5% dintre copiii români trăiesc în condiții materiale extrem de precare, acest procent reprezentând cea mai ridicată rată din UE, unde media este de 5,9%. De asemenea, peste 32% trăiesc sub pragul de sărăcie.
Peste 150.000 de copii din mediul rural merg seara la culcare flămânzi, iar în general aceste familii au şi cei mai mulţi copii (trăind astfel din ajutor social şi alocaţii). Viitorul acestor copii depinde de șansele pe care le oferim în prezent. ESTE MOMENTUL SĂ ACŢIONĂM ACUM!
Dorim masa caldă în şcoli. Pentru unii copii, aceasta s-ar putea să fie unica masă pe zi.
Pentru implementarea cu succes a acestui deziderat, propunem un program pilot, fie pe perioada unui semestru şcolar, fie pe durata unui an academic.
Brașov – centru universitar de top
Studenții transformă și conturează orașele, ei susțin dinamismul în materie de cultură, artă, inovație, sport, atmosferă urbană.
Cu o medie de vârstă de 43.6 ani, populația Brașovului se clasează pe locul doi în topul orașelor îmbătrânite. Repoziționarea strategică a învățământului universitar brașovean ar crea un flux de oameni tineri, bine pregătiți, care la rândul lor vor atrage firmele cu valoare adăugată.
Universitățile pot fi motoare importante ale dezvoltării locale și regionale. Două tendințe majore au dat o direcție nouă, pozitivă, modului în care regiunile își dezvoltă punctele forte în cercetare și inovare: ascensiunea tehnologiilor transversale și dezvoltarea sustenabilă.
Un raport recent al Asociației Universității Europene despre rolul universităților în ecosistemele de afaceri și de inovare arată modul cum diferite regiuni se specializează prin combinarea inteligentă de tehnologii similare și seturi similare de provocări locale sau regionale.
Domeniul tehnologiilor digitale, denumit inteligență artificială, este un exemplu deosebit de bun al modului în care tehnologiile transversale dau o dimensiune nouă aplicării cunoștințelor. Inteligența artificială se aplică larg în orice sector; poate fi utilizată în diferite domenii.
Mobilizarea universităților trebuie abordată într-un mod „holistic” și nu doar prin concentrarea pe intervenții tranzacționale, precum servicii de consultanță pentru companii locale.
Situația actuală
Dezvoltarea unui centru universitar de top poate atrage investiții străine în dezvoltarea de capital uman. Clasamentele universităților sunt asociate cu reputația angajatorilor și perspectivele de angajare.
Importanța angajabilității vine în mod clar în sondajele internaționale ale studenților. Majoritatea studenților citează rezultatele ocupării forței de muncă – șansa de noi oportunități de carieră sau de avansare în calea lor actuală de carieră – ca motivație principală pentru studiul în străinătate.
Mobilitatea studenților a crescut dramatic în trecutul recent, din cauza unor serii de factori.
Cererea explozivă de educație terțiară la nivel mondial și valoarea percepută a studiilor în instituții de prestigiu din străinătate contribuie la un flux tot mai mare și diversificat de studenți internaționali, de la cei care nu pot găsi un loc unde să studieze în învățământul de acasă la studenți de înaltă realizare academică studiind la programe și universități de înaltă calitate. În plus, valoarea educațională asociată unui corp divers de studenți, veniturile substanțiale care pot fi obținute prin extinderea educației pentru studenții internaționali, acest lucru aducând un beneficiu economic major, administrația locală trebuie să depună eforturi majore pentru a atrage studenții din afara granițelor naționale.
Într-un raport făcut de QS University Rankings: EECA 2020 (Europa emergentă și Asia Centrală), datele pentru Universitatea Transilvania din Brașov, comparativ cu alte universități din România și Polonia:
Universitatea | Clasament | Mărime | Studenți internaționali | Cercetare |
Transilvania Brașov | 137 | peste 17.000 studenți | peste 300 | Mediu |
Universitatea București | 42 | peste 38.000 studenți | peste 500 | Mare |
Universitatea Babeș-Bolyai Cluj | 40 | peste 31.000 studenți | peste 1.800 | Foarte Mare |
Universitatea din Varșovia, Polonia | 7 | peste 36.000 studenți | peste 2.700 | Foarte Mare |
Într-o analiză la nivel global, conform QS World University Rankings, Universitatea Transilvania Brașov nu se află în primele 1000 universități. Tot conform QS World University Rankings niciun oraș din România nu se află în top 120 cele mai bune orașe pentru studenți.
Măsuri propuse
Indicatorii de bază pentru importanța unei universități sunt:
- Rata de ocupare după absolvire;
- Link-uri ale unui program la industria relevantă sau la domeniile sale profesionale;
- Alumnii de succes.
Disponibilitatea oportunităților de stagiu de înaltă calitate poate fi un factor important în luarea deciziilor studenților, în special pentru studenții care caută șanse de a construi rețele profesionale în timpul studiilor.
Dezvoltarea cercetării şi inovării la nivel local în vederea transformării Braşovului într-un centru universitar de cercetare important la nivel naţional se poate realiza prin dialog interinstituţional între Universitatea Transilvania şi diferite instituţii, în conformitate cu specializările Universităţii, prin fonduri alocate de la bugetul local, fonduri europene nerambursabile, sponsorizări.
Spre exemplu, în domeniul medicinei, dezvoltarea antreprenoriatului medical, sprijinirea activităţilor de cercetare în domenii inovative precum genetică, combaterea bolilor incurabile, metode neinvazive de tratare a cancerului, cercetări de pionierat în domeniul bolilor rare precum spină bifidă, boli degenerative etc. În acest sens s-ar impune construirea şi dotarea unor laboratoare performante și oferirea de burse competitive pentru cele mai bune lucrări de cercetare cu rezultate măsurabile în practică.
În domeniul ingineriei soluțiile vin prin sprijinirea şi încurajarea financiară şi socială a cercetărilor inovative în diferite domenii cum ar fi nanotehnologia sau alte tehnologii inovative şi sprijinirea în brevetarea invențiilor și transformarea lor în produs comercial.
Un astfel de proiect poate produce bunăstare atât din perspectiva diferitelor rezultate inovative implementate la nivel local cât şi din perspectiva dezvoltării economice, prin atragerea de fonduri, investiţii, cadre didactice cu pregătire deosebită şi competiţie universitară.
Pentru a dezvolta un centru universitar de top, administrația locală împreună cu managementul Universității Transilvania, trebuie să facă un plan strategic pentru dezvoltarea sustenabilă a universității:
- Diversificarea domeniilor de studiu, dezvoltarea de cunoștințe noi, relevante în viitoarea piață a muncii;
- Investiții importante în cercetare și inovare;
- Dezvoltarea de condiții superioare pentru studenți, mărind și capacitatea logistică pentru a crește numărul acestora;
- Înființarea unui department în cadrul primăriei dedicat studenților, care va avea ca misiune să promoveze Brașovul universitar (târguri, social media, etc), să faciliteze instalarea studenților veniți din alte orașe, să creeze punți între IMM-uri și studenții care au nevoie de un job part-time, să include tinerii în viața orașului prin organizarea lunară de ateliere participative.
- Vizibilitate internațională pentru atragerea de studenți străini;
- Susținerea unor clustere locale pentru dezvoltarea antreprenoriatului local și dezvoltarea de noi afaceri, mai sofisticate;
- Dezvoltarea cadrelor, atragerea de specialiști din mediul privat;
- Descentralizarea privind deciziile operaționale și de investiții.
Meseriași pentru Brașov
Școlile profesionale, din domenii precum comerțul, alimentația publică, construcțiile sau serviciile personale, care atrăgeau în mare parte elevi din zonele rurale au fost desființate cu timpul și transformate în licee teoretice, iar cele care au rămas nu atrag suficienți elevi.
Implicarea activă la nivel de politică publică și de angajament politic este esențială pentru a reforma învățământul profesional în acord cu cerințele pieței, cu realitățile socio-economice și culturale ale comunității.
Mai multe școli profesionale – Programe de formare duală
“Învățământul profesional, în special cel realizat în regim dual, reprezintă una dintre cele mai importante trasee educaționale care au rolul de a oferi elevilor oportunități de învățare bazate pe instruire practică. În acest fel, elevii au oportunități de dezvoltare profesională, un venit sigur reprezentat de bursele acordate de stat și de operatori economici, precum și viitoare locuri de muncă sigure. Pentru a avea randament, învățământul profesional-dual trebuie însă orientat spre formarea tinerilor în acord cu nevoile reale ale pieței; calificările profesionale trebuie racordate la cerințele economice și la standardele de dezvoltare tehnologică.” (Cristina Iurișniți, Deputat USR)
Administrația locală și mediul de afaceri trebuie să colaboreze și să reformeze învățământul profesional, metoda cea mai eficientă la nivel European fiind modelul dual german, deja implementat cu succes și în unele orașe românești, printre care și Brașovul, prin Școala Profesională Kronstadt Brașov.
Creșterea nivelului de siguranță în școli
- Expertizarea și încadrarea unităților școlare în clase de risc seismic
(legea 170/2019)
- Inventarierea școlilor construite înainte și după 1978
- Încadrare risc seismic pentru cele neexpertizate
- Constituire strategie de finanțare în regim de urgență
- Dotarea scolilor cu clorura de magneziu și delimitarea zonelor cu gheață cu delimitatoare din plastic (pe timp de iarnă)
- Delimitarea unor zone marcate special, în jurul tuturor școlilor, unde părinții își pot lăsa în siguranță copiii, atunci când îi aduc la școală
- Oportunitatea închiderii unor străzi în jurul școlilor, cu indicativul “Cu excepția riveranilor” .
- Cursuri de igienă pentru angajații școlilor.
- Evaluare și acțiuni pentru contracararea fenomenelor de bullying și violență în școli – împreună cu ong-uri, psihologi, autorități
Joacă sănătoasă
- Fără lacăt pe curtea școlii – deschiderea curților unităților de învățământ pentru practicarea sportului, după cursuri sau în vacanțe, și alocarea de fonduri pentru acoperirea eventualelor costuri de întreținere suplimentară provenind din utilizarea mai intensă a terenurilor de sport.
Inițiativa cetățenească Fără Lacăt pe Curtea Școlii, demarată în 2017 de Asociația Reactiv Brașov și USR Brașov, a strâns peste 10.000 de semnături. - Locuri de joacă pentru copii în toate cartierele Brașovului – dentificarea unor spații pretabile pentru amenajarea de locuri de joacă noi
- Educație civică și ecologică prin joacă – folosirea materialelor ecologice și reciclate pentru crearea de trasee educative pentru copii
- Concurs de proiecte pentru educație civică și ecologică
- Parteneriate/ facilități pentru moduri de petrecere a timpului liber pentru copii
- Biblioteci, proiecte de book-sharing
Copilul de azi, cetățeanul de mâine
- Implicarea elevilor și studenților în politicile locale pe diverse domenii, nu doar educație (parte din educația civica) – internship/job shadowing
- Participarea elevilor și studenților la viața cetății, la procesul decizional, la conturarea viziunii despre orașul viitorului – exemplul proiectului de bugetare participativă al Primăriei Ciugud.
- Promovarea antreprenoriatului și a antreprenoriatului social prin parteneriate reale între mediul de afaceri și unitățile de învățământ
- Mai mulți consilieri psihologici în școli și universități, pentru starea de bine a elevilor/studenților (în prezent, există 1/800 elevi)
- Consiliere vocațională reală pentru elevi/studenți”
Foto: colibanprimar.ro
1 comment
După “România educată” acum o luăm pe bucăți și avem “Brașovul educat”. Pe când “Cucuieții din Deal educați”? Cam sărăcie de idei pe la ANI și pe la SIE.