„Ne confruntăm cu o creștere a numărului de cazuri de afecțiuni respiratorii. Practic, omenirea a reluat răcelile de sezon după doi ani de pauză, specialiștii o denumesc datorie imunologică”, spune medicul Sandra Alexiu, președinte AMFB (Asociația medicilor de familie București – Ilfov), care explică într-un interviu pentru Edupedu.ro cauzele virozelor respiratorii la copii si adolescenți, cele mai frecvente simptome și cum îi putem trata acasă.
„Atunci când un microb pătrunde în căile nazale, începe să se înmulțească și să afecteze celulele unde se întâmplă asta: de aceea apar secrețiile nazale și umflarea celulelor, care duce la obstrucție (nas înfundat). Dacă secrețiile nazale se scurg în gât, apar reflexele de strănut, tuse, greață, vărsătură și lipsa poftei de mâncare. O „bătălie imunitară” are loc, iar în această situație virusurile înmulțite peste măsură și foarte rapid determină febra, frisoanele, durerile de mușchi sau de cap”, explică Sandra Alexiu.
În plus, medicul Sandra Alexiu oferă sfaturi profesorilor legate de prevenirea virozelor respiratorii în școli și licee: „Aș ține lecții copiilor despre igienă chiar în școli, laboratoarele de biologie, pentru ca ei să vadă cu ochii lor ce microbi cresc pe un mediu pe care l-au atins cu mâinile murdare. Impactul acestor imagini este enorm chiar în facultatea de medicină, cu atât mai mult în fața unor copii!”.
Rep.: În raportarea Institutului Național de Sănătate Publică de săptămâna trecută, am văzut că s-a ajuns la aproape 97 de mii de cazuri de infecții respiratorii acute, fata de aceeași perioada a anului trecut când au fost 45 de mii. Care credeți că este explicația?
Dr. Sandra Alexiu: Așa este, ne confruntăm cu o creștere a numărului de cazuri de afecțiuni respiratorii de sezon, iar acesta nu este un trend local. Am observat acest fenomen în toate zonele globului, începând cu sezonul rece din emisfera australă, când este iarnă pe perioada verii din emisfera nordică. Rapoartele din iulie-august din Australia, Noua Zeelandă, Brazilia, Argentina, au arătat de asemenea o creștere fulminantă a cazurilor de boli transmise pe cale aeriană, cele mai serioase fiind gripa, covid-19 și bolile produse de Virusul sincițial respirator (la noi spunem „bronșiolită”). Sezonul a început mai devreme cu o lună, a avut două vârfuri și a afectat mai ales copiii, într-un număr neașteptat de mare. Vedem și ce se întâmplă în SUA și Canada în această perioadă: tripla infecție, exact ca în această vară în Australia, afectând mai ales copiii, cu cazuri grave, internări care forțează limita sistemului de sănătate.
Era de altfel de așteptat. Mai bine de doi ani, datorită măsurilor de limitare a circulației, omenirea a reușit să câștige timp pentru a dezvolta vaccinuri împotriva Covid-19 și pentru a limita numărul pierderilor. Reducerea circulației celorlalte virusuri de sezon, prin măsurile de limitare au redus expunerea la celelalte virusuri circulante care determină viroze de sezon și dau imunitate limitată, de scurtă durată. Practic omenirea a reluat răcelile de sezon după aproximativ doi ani de pauză (specialiștii o denumesc “datorie imunologică”).
Rep.: Care sunt cauzele virozelor respiratorii la copii și adolescenți?
Dr. Sandra Alexiu: Virozele respiratorii, așa cum o arată și numele sunt produse de virusuri, microorganisme foarte mici, care nu se pot înmulți singure, au nevoie de gazde. Ele nu au un perete protector, ci mai degrabă caută o gazdă pentru a se înmulți, tocmai de aceea sunt prevăzute cu mecanisme care pot păcăli omul. Odată ajunse în celulele umane, virusurile se multiplică folosind materialul gazdei și se răspândesc în organism. Lipsa peretelui ne face în mare măsură neputincioși, iată de ce: mecanismul prin care un medicament distruge o bacterie în cele mai multe cazuri este legat de distrugerea peretelui bacteriei. Cam așa funcționează antibioticele.
În cazul virusurilor, nu avem perete, prin urmare, administrarea antibioticelor nu are niciun efect. În acest caz a fost nevoie să inventăm arme mai subtile, care să ajute sistemul imunitar să se apere: fie vaccinuri, fie substanțe care să stimuleze sistemul imun sau să furnizeze pur și simplu anticorpii gata preparați (de exemplu anticorpii monoclonali sau imunoglobulinele).
Rep.: Care sunt cele mai frecvente manifestări /simptome la copii și adolescenți?
Dr. Sandra Alexiu: Majoritatea virozelor de sezon sunt transmise prin aer și ajung în organism prin fosele nazale. Nasul nostru este un mediu propice pentru existența și pentru înmulțirea multor virusuri, dar și pentru traiul nestingherit al altor microbi care trăiesc acolo, fără să ne facă neapărat rău!
Ca urmare, atunci când un microb pătrunde în căile nazale, începe să se înmulțească și să afecteze celulele unde se întâmplă asta: de aceea apar secrețiile nazale și umflarea celulelor, care duce la obstrucție (nas înfundat). Dacă secrețiile nazale se scurg în gât, apar reflexele de strănut, tuse, greață, vărsătură și lipsa poftei de mâncare. O „bătălie imunitară” are loc, iar în această situație virusurile înmulțite peste măsură și foarte rapid determină febra, frisoanele, durerile de mușchi sau de cap.
Uneori virusurile intră mai jos în sistemul respirator și determină pneumonii. La sugari sau la copiii care au unele boli ale căilor respiratorii sau ale inimii, pot apărea afectări grave, care împiedică respirația normală și afectează inima.
Mai există și alte situații, în care din bătălia imunitară, unii ies învingători, iar boala nu se mai manifestă. Aceștia sunt fie vindecați, cu dispariția simptomelor, fie rămân purtători de virus, adică rămân cu virusul în nas, dar nu se manifestă boala, în schimb pot transmite virusurile mai departe, către altă gazdă! Ei bine, datorită unui sistem imunitar bine dezvoltat, copiii și adolescenții se vindecă majoritatea repede și fără complicații, dar există și unii care fac complicații importante.
De exemplu, virusul sincițial respirator, gripa, pot fi devastatoare pentru copii, în timp ce altele, SARS-CoV-2 de exemplu, a ocolit copiii la început, determinând forme ușoare!
Cu toate acestea, copiii și adolescenții rămân în multe cazuri purtători sănătoși, care din păcate transportă virusurile în familii sau în colectivități.
Rep.: Putem trata virozele și acasă? În ce situații?
Dr. Sandra Alexiu: Majoritatea virozelor sunt afectări ușoare, pe care omul le poate tolera fără probleme, doar îngrijindu-se atent acasă, aplicând măsuri igieno-dietetice (hidratare atentă, suficientă, vitamina C din surse naturale, ca de exemplu fructele acrișoare) și eventual luând medicamente simptomatice (de febră, de dureri de cap, picături de nas, siropuri de tuse etc).
Totuși, e de știut că pot apărea complicații uneori, așa încât e util să cunoaștem semnele de alarmă la care e nevoie să apelăm imediat la medic, fără a mai temporiza.
Rep.: Ce simptome sunt mai grave și necesită prezența la medic sau la camera de gardă?
Dr. Sandra Alexiu: Febra foarte mare, care se apropie de 40 și care nu cedează nici la antitermice nici la împachetări sau comprese, durerea intensă, vărsăturile, unele erupții care apar foarte rapid pe piele, amețelile, somnolența extremă sau starea de inconștiență, sau dimpotrivă agitație și delir, toate acestea sunt semne de alertă, pentru care e nevoie sa apelăm rapid un consult de specialitate (salvare, 112, cameră de gardă, telefon al medicului curant sau telemedicina!).
Părinții sau rudele este bine să cunoască semnele de alarmă și ce au de făcut în aceste situații.
Rep.: Ne puteți spune câteva sfaturi pentru profesori, legate de prevenirea virozelor respiratorii în școli, licee?
Dr. Sandra Alexiu: Un triaj epidemiologic rapid la intrarea în colectivitate, întoarcerea acasă a copiilor cu semne de boală (împreună cu un sistem mai simplu de compensare pentru părinți, desigur, pentru a nu le fi periclitat locul de muncă), purtarea măscuțelor în colectivitățile aglomerate și mai ales educația privind aceste măsuri ar putea face diferența într-un sezon dificil din punct de vedere al virozelor respiratorii.
La aceste se adaugă desigur o igienă bună, ceea ce înseamnă să te asiguri că școlile au apă caldă, săpun, o cale de usca mâinile (cu alternativa: dezinfectante pentru mâini) și toalete corespunzătoare.
Eu aș ține lecțiile copiilor despre igienă chiar în aceste locuri sau în laboratoarele de biologie, pentru ca micuții să vadă cu ochii lor ce microbi cresc pe un mediu pe care l-au atins cu mâinile murdare. Impactul acestor imagini este enorm chiar în facultatea de medicină, cu atât mai mult în fața unor copii!
Rep.: Recuperarea copiilor și adolescenților după viroze. Cât ar trebui să stea acasă, pentru a nu îmbolnăvi pe altcineva? Cât timp durează de fapt recuperarea și cum îți poți da seama că e ceva mai grav și trebuie sa revii cu copilul la medic?
Dr. Sandra Alexiu: Ei bine, fiecare caz trebuie personalizat pentru că nu există două persoane care să reacționeze identic la răceală. În prezența unei imunități mai reduse sau concomitent cu unele boli existente deja, e posibil să facem forme mai lungi de boală, uneori cu complicații. Cei care sunt vulnerabili este bine să folosească toate mijloacele aflate la îndemâna profesioniștilor pentru a fi ajutați: vaccinarea sau folosirea imunomodulatoarelor, atunci când este cazul, sunt numai două din măsurile care ajută.
După o răceală obișnuită de sezon, un bolnav stă acasă până nu mai strănută, tușește, tocmai pentru a nu mai da și altora răceala.
Alteori însă e nevoie de o perioadă mai mare de izolare, dar acest lucru va fi stabilit doar de medic, care consultă pacientul și decide dacă este apt sau nu să se întoarcă în colectivitate.
Sandra Alexiu este absolventă a Universității de Medicină și Farmacie Iași, promoția 1992, medic primar de medicina familiei, formator în medicina familiei și în promovarea alăptării (UNICEF), membru al AMFB din 2002, președinte AMFB (Asociația medicilor de familie București – Ilfov) din 2015.
Este membru al Grupului de Vaccinologie și al Grupul de e-Health al SNMF, membru Wonca Europe, membru ESPID, membru de onoare al Societății Române de Microbiologie, membru EURACT și autor de cursuri online (FormareMedicala.ro), ateliere online (AteliereMedicale.ro), webinarii și cazuri clinice comentate, coautor Agenda medicului de familie ed 2007-2023.
Redacția
Mihai Peticilă
Raluca Pantazi
Alexandra Tănăsescu