Comisarul european desemnat pentru a conduce portofoliul cunoscut în trecut cu numele de „educație”, românca Roxana Mînzatu, a declarat la audierile de ieri din Parlamentul European că primul pilon al mandatului său este „pregătirea individuală și societală”. „Care sunt vitaminele noastre esențiale pentru a fi pregătiți? Educația. Competențele. Pregătirea începe cu școala obligatorie, dar depinde de învățarea pe tot parcursul vieții“, a afirmat Mînzatu.
- Roxana Mînzatu, propusă comisar european de guvernul Ciolacu și desemnată de Ursula von der Leyen vicepreşedinte executiv al Comisiei Europene cu portofoliul „Oameni, competenţe şi pregătire”, a fost audiată marți, 12 noiembrie 2024, în Parlamentul European de europarlamentarii din cele două comisii care au legătură cu portofoliul său.
În discursul pe care l-a susținut la începutul audierii, înainte ca eurodeputații să-i adreseze întrebări, Roxana Mînzatu a declarat că „alianța școlilor europene este direcția prin care aș dori să canalizez atenția în ceea ce privește o ofertă mai bună pentru tânăra noastră generație, arătându-le cum poate fi sala de clasă și cum poate fi experiența de predare în alte părți ale Europei și permițându-le să se întoarcă îmbogățiți”.
„Asistăm la o deteriorare a competențelor de bază ale tinerelor generații; observăm un deficit alarmant al cadrelor didactice în majoritatea statelor membre; avem deficiențe majore de competențe în domenii-cheie, cum ar fi științele, tehnologia, ingineria și matematica, importante pentru competitivitatea noastră, și mulți europeni nu au competențele digitale necesare”, a avertizat aceasta.
„Mă voi asigura, de asemenea, că forța noastră de muncă, cum ar fi constructorii, bucătarii, asistentele medicale, îngrijitorii sau electricienii noștri, sunt foarte bine pregătiți și pot circula liber pe o piață care le recunoaște competențele și calificările. Și din acest motiv, voi propune o inițiativă privind portabilitatea competențelor. Portabilitatea competențelor care înseamnă că oamenii și competențele lor pot circula liber și pot contribui la o piață internă mai puternică pentru a sprijini industriile europene, întreprinderile nou-înființate europene, IMM-urile europene. În plus, voi analiza un sistem care oferă recunoaștere europeană pentru formarea profesională și educațională într-un mod similar cu ceea ce facem în inițiativele privind învățământul superior”, a anunțat Roxana Mînzatu.
Declarațiile cu privire la educație din discursul susținut de Roxana Mînzatu, comisar european desemnat, în fața Parlamentului European, la audieri:
„În primul rând, vreau să încep prin a asculta oamenii din fiecare dintre statele membre, pentru că în mandatul meu totul se referă la nevoile lor și mai ales la implicarea lor. Prin urmare, de îndată ce îmi voi prelua mandatul, voi lansa un dialog privind politica socială la nivelul UE. Pentru a ne asigura că munca și bunăstarea rămân sincronizate, ar trebui să reflectăm nu numai asupra competențelor necesare pentru viitor, ci și asupra modului în care se schimbă așteptările oamenilor cu privire la muncă și la echilibrul dintre viața profesională și cea privată și asupra intervențiilor care pot contribui la condiții de muncă mai echitabile și mai durabile.
Voi fi prezentă pe teren în primul an al mandatului meu, în contact cu toate părțile interesate relevante, partenerii sociali, guvernele, parlamentele naționale, cetățenii, organizațiile de tineret. Vreau să fiu prezentă și voi asculta.
Vreau să lansez o dezbatere incluzivă, un angajament democratic privind viitorul bunăstării noastre, al muncii noastre și al competențelor noastre. Împreună, acesta este modul în care vom alimenta unul dintre angajamentele mele cheie, așa cum mi-a fost încredințat în scrisoarea de misiune pentru 2025 – un nou pilon de acțiune, un nou plan de acțiune pentru Pilonul european al drepturilor sociale, consolidând astfel protecția socială și activând politicile care stau la baza piețelor muncii și a sistemelor de asistență socială funcționale.
Onorați deputați, intenția mea este de a-mi structura mandatul pe trei piloni care sunt la fel de importanți. Aceștia nu sunt în ordine, toți sunt la fel de puternici și de importanți. Primul pilon este pregătirea, dar într-un sens mai larg, pregătirea individuală și societală.
Mulți dintre noi au trecut prin mai multe schimbări în viețile noastre recente decât am fi putut anticipa vreodată. Europenii vor experimenta și mai multe schimbări în următorii ani, de aceea trebuie să construim o cultură a pregătirii pentru viitor, pentru a face față cu brio tuturor schimbărilor, tuturor potențialelor riscuri. Care sunt vitaminele noastre esențiale pentru a fi pregătiți? Educația. Competențele. Pregătirea începe cu școala obligatorie, dar depinde de învățarea pe tot parcursul vieții, rutină pe care noi, adulții, trebuie să ne-o asumăm de asemenea. În acest domeniu, sunt convinsă că spațiul european al educației poate aduce cu adevărat valoare adăugată.
Obiectivul: o educație de calitate și formare profesională pentru toți, cu acces echitabil pe întreg teritoriul Uniunii Europene; în fiecare școală, în fiecare universitate, în fiecare comunitate; dincolo de granițe; motivând cadrele noastre didactice; construind pe baza a ceea ce știm deja că a funcționat, cum este programul Erasmus. Erasmus+ este un exemplu-cheie despre ceea ce Europa face cel mai bine, dar să nu ne păcălim singuri. Nu totul funcționează atât de bine. De exemplu: asistăm la o deteriorare a competențelor de bază ale tinerelor generații; observăm un deficit alarmant al cadrelor didactice în majoritatea statelor membre; avem deficiențe majore de competențe în domenii-cheie, cum ar fi științele, tehnologia, ingineria și matematica, importante pentru competitivitatea noastră, și mulți europeni nu au competențele digitale necesare.
Deoarece competențele de bază dobândite la o vârstă fragedă reprezintă fundamentul pentru a fi capabil să se recalifice sau să își îmbunătățească competențele ca adult. Acest lucru ne permite să beneficiem de oportunități atunci când economia trebuie să se transforme sau să se adapteze. Mă voi asigura, de asemenea, că forța noastră de muncă, cum ar fi constructorii, bucătarii, asistentele medicale, îngrijitorii sau electricienii noștri, sunt foarte bine pregătiți și pot circula liber pe o piață care le recunoaște competențele și calificările. Și din acest motiv, voi propune o inițiativă privind portabilitatea competențelor. Portabilitatea competențelor care înseamnă că oamenii și competențele lor pot circula liber și pot contribui la o piață internă mai puternică pentru a sprijini industriile europene, întreprinderile nou-înființate europene, IMM-urile europene. În plus, voi analiza un sistem care oferă recunoaștere europeană pentru formarea profesională și educațională într-un mod similar cu ceea ce facem în inițiativele privind învățământul superior.
[…]Cu o strategie europeană ambițioasă de combatere a sărăciei, vom aborda cauzele profunde ale sărăciei: de la contextul social, vârstă, sex și localizare geografică la simptome precum lucrătorii săraci, sărăcia energetică, nesiguranța transportului și lipsa accesului la servicii de bază sau locuințe.
Trebuie să îmbunătățim îngrijirea pe termen lung pentru a răspunde mai bine nevoilor în creștere din Europa și pentru a spori demnitatea oamenilor de a trăi independent și în siguranță. Trebuie să îmbunătățim, de asemenea, condițiile de muncă, formarea și recunoașterea îngrijitorilor, astfel încât mai mulți îngrijitori informali să poată avea acces sau să revină pe piețele noastre ale muncii. Trebuie să oferim mai multe servicii de îngrijire a copiilor care să fie servicii de calitate și la prețuri accesibile, astfel încât părinții care doresc să se poată întoarce la muncă cu normă întreagă. Prioritatea fundamentală este să investim în copii, iar sprijinirea copiilor este esențială pentru integrarea lor în sistemul educațional și pentru sănătatea lor mentală, care este importantă pentru toate vârstele. Îngrijirea copiilor este o investiție în familiile noastre, în economiile noastre și în societățile noastre, în ansamblu”.
Răspunsurile Roxanei Mînzatu în cadrul audierii, la întrebările eurodeputaților referitoare la educație:
- Alianțele universitare europene „pentru mine reprezintă proiectul viitorului, o modalitate de a opri într-un fel exodul creierelor și de a oferi un viitor studenților noștri în universități cu mai multe campusuri. Erasmus+ face acest lucru – acces la resurse extraordinare într-o alianță complexă. Așadar, doresc ca Erasmus să facă acest lucru și pentru școli. Deci este important să spunem, în primul rând, nu câți bani, ci ce vrem să facem cu Erasmus în următoarea generație de finanțare? Care sunt ambițiile noastre? Apoi vom găsi banii – și vă promit că o vom face. Da, ne uităm la cifrele actuale și există o discuție aici. Fac mai întâi învățământul superior, apoi profesional? Dacă spun că vocaționalul va fi o prioritate, supăr universitățile, și invers. Deci nu asta este ideea. Este vorba de tipul de viziune pe care o oferim. O parte a viziunii mele este că vreau să întăresc educația și formarea profesională. Acest lucru este esențial pentru ceea ce discutăm aici – transferabilitatea competențelor, asigurarea reducerii deficitului de forță de muncă pe piețele noastre. Este una dintre soluții și voi dori să lucrez, așa cum am menționat în discursul meu de deschidere, într-un mod similar cu cel în care am lucrat la nivelul învățământului superior pentru a sprijini proiectul pentru viitoarele diplome europene în acest domeniu. Recunoașterea lor pe piață ar trebui să fie subliniată, să spunem, dar da, vreau să fac Erasmus mai puternic și îl vom face mai puternic în ceea ce privește ceea ce dorim să oferim prin intermediul său. Împreună cred că vom lucra la următoarea, să spunem, fază a programului și acesta va fi solid din punct de vedere financiar în următorul CFM. Pot să vă promit acest lucru”.
- „[…] Alfabetizarea media este esențială și s-a demonstrat de atâtea ori că cei care nu o au pot fi manipulați și pot fi victime. Iar noi nu dorim acest lucru pentru europenii noștri. Într-adevăr, avem planul de acțiune digitală, care este un instrument prin care Comisia abordează inclusiv aspecte legate de programele de învățământ și de școli, educația digitală – care are, evident, mai multe componente, nu doar alfabetizarea media, dar educația digitală generală este un aspect important. Educația este un domeniu în care sprijinim statele membre și le finanțăm, de asemenea, prin intermediul Facilității pentru redresare și reziliență, de exemplu, finanțăm formarea în domeniul digital în multe state membre, iar acest lucru trebuie să fie spus europenilor. Dar sprijinim, de asemenea, statele membre prin intermediul grupurilor de experți, deoarece este important dacă vorbim despre, să spunem, educația digitală, s-ar putea să ne gândim doar la partea bună a acesteia. Dar există și partea mai îngrijorătoare. Dacă există inteligență artificială la locul de muncă și la nivelul educației, cât de sigură este? Cum o gestionăm din punct de vedere al siguranței și al protejării intimității și drepturilor copiilor și ale profesorilor?
- Așadar, grupurile de experți pe care Comisia Europeană și serviciile le oferă lucrează exact la orientări, la standarde care vor ajuta profesorii din statele membre ale Europei, instituțiile responsabile cu educația, să pună în aplicare într-un mod sigur, într-un mod util, formarea digitală și, de asemenea, să utilizeze resursele digitale într-un mod sigur, dar și să le stimuleze, să le ofere modele, să le integreze în programele de învățământ. Din nou, avem programe – avem Erasmus, un exemplu excelent, nu numai acesta – prin care stimulăm educația digitală, dar standardele sunt cele mai importante”.
- „În UE avem ambiția ca populația noastră să vorbească cel puțin două limbi în afară de limba maternă și, într-adevăr, rămânem puțin în urmă cu această sarcină și această ambiție, dar nu trebuie să cedăm în fața acestei «tentații», să spunem așa. Trebuie să lucrăm cu generația noastră tânără și cu studenții noștri și, într-un fel, să folosim tehnologia – inteligența artificială – pentru a-i atrage mai mult pe studenți să învețe mai multe limbi, deoarece realitatea virtuală poate face atât de multe pentru predare, inclusiv pentru predarea latinei […] și chiar a unei limbi care vă va conecta cu spațiul în care se vorbește limba respectivă. Este deosebit de important pentru limbile foarte mici – nu există limbi mici – ci pentru limbile regionale, care sunt foarte importante pentru identitatea acelor oameni.
- Așadar, sunt un susținător al consolidării acestei părți a identității noastre europene, multilingvismul. Este esențial să o facem și, evident, cred că unghiul pe care ar trebui să îl folosim este să ne folosim finanțarea, politicile și orientările pentru a încuraja utilizarea tehnologiilor pentru a spori învățarea de noi limbi. Aceasta este calea, cred eu, fără a fi neapărat o victimă a monolingvismului care are loc din cauza tehnologiei”.
Întrebare din partea eurodeputatului Giusi Princi (PPE): Dnă comisar desemnat Mînzatu, ca fost profesor, sunt de acord cu ceea ce ați spus despre rolul strategic, dar neatractiv al profesorilor, care sunt esențiali pentru competitivitate, coeziune socială, formarea capitalului uman european și calitatea predării. Cu toate acestea, având în vedere deficiențele actuale ale predării, cauzate unei clase de profesori insuficient pregătiți și remunerați, v-aș ruga să detaliați mai mult modul în care intenționați să implicați statele membre pentru a transforma agenda europeană a profesorilor într-o realitate și pentru a îmbunătăți credibilitatea socială și evoluția profesională a acestora. De asemenea, vă întreb: în lumina unei lumi a muncii care se schimbă și evoluează rapid – s-a vorbit atât de mult despre competențe – puteți specifica mai bine cum și dacă intenționați să faceți din formarea personalului didactic un element central pentru dezvoltarea competențelor elevilor?
Roxana Mînzatu, comisar desemnat: Vă mulțumesc pentru această întrebare, pentru că totul începe cu profesorii. Tot ceea ce am discutat până acum depinde în totalitate de câți profesori sunt disponibili, dacă sunt motivați, dacă sunt adecvate condițiile de muncă, dacă rămân la locul de muncă și dacă continuă să se formeze, să ofere cursuri cu IA, cu IA generativă și așa mai departe. Prin urmare, agenda profesorilor, care se află în scrisoarea mea de misiune, arată importanța pe care o acordăm acestui subiect. Evident, analizarea modului în care îmbunătățim salariile și condițiile de muncă ale profesorilor este un aspect asupra căruia lucrăm împreună cu statele membre. Avem deficit de profesori în 24 de state membre, deci aproape peste tot, cu mai multe probleme legate de îmbătrânirea generației de profesori, să spunem, în multe state membre. Angajamentul politic pe care trebuie să îl avem împreună este unul necesar dacă dorim să discutăm despre competitivitate, despre STEM, despre competențe de bază mai bune pentru generația noastră tânără și despre adulții care pot recalifica și îmbunătăți competențele.
Pe de o parte, cred că este important nu numai să ne angajăm politic alături de statele membre, ci și noi, în calitate de comisar, puteți conta pe mine din această parte. Să folosim instrumentul semestrului european. Utilizăm instrumentele prin care analizăm modul în care politicile statelor membre se aliniază în ceea ce privește ocuparea forței de muncă. Să folosim cadrul de convergență socială ascendentă pentru a oferi, de asemenea, recomandări și pentru a stimula statele membre să investească acolo unde este nevoie, iar în cariera profesorului, este nevoie. Este adevărat, avem prin Erasmus și profesori, academii, instrumente, prin care îmbunătățim modul în care sunt pregătiți și îi motivăm suplimentar. Dar vorbim aici despre măsuri sistemice și pentru aceste măsuri sistemice trebuie să fim puțin mai ambițioși. Așadar, este un aspect important la care voi lucra foarte îndeaproape cu statele membre și cu dumneavoastră.
Întrebare din partea eurodeputatului Nikos Papandreou (S&D): Până acum, totul e bine. Îmi place ce am auzit. Primești un A+. Ies din cameră pentru o secundă. Pentru mine, suntem în același partid, așa că îmi plac răspunsurile tale. Pari să știi ce se întâmplă. Vreau să continui linia de gândire a interlocutorului anterior cu privire la profesori. Cea mai mare parte a atenției a fost îndreptată asupra celor care predau. Dar lucrul important sunt profesorii, așa cum ați subliniat, și aici avem o mulțime de probleme. Ați spus că vor exista mai multe răspunsuri la acest aspect. Condițiile de muncă sunt foarte importante. Și permiteți-mi să mai adaug un lucru nou la condițiile de muncă din ultimii 15 ani: profesorii, pe lângă faptul că trebuie să concureze cu infrastructura proastă din școli, pe lângă energia copiilor mici, trebuie să concureze cu iPhone-urile, cu smartphone-urile. Unele țări le interzic în școli. Cred că este ceva ce trebuie să luăm în considerare – aceste idei despre cum să facem față lumii noi.
Roxana Mînzatu, comisar desemnat: Vreți ca copiii din Europa să nu ne mai voteze? Niciunul dintre noi nu va vedea vreodată lumina zilei. Suntem cu toții dependenți de tehnologie – adulți și generații tinere deopotrivă. Trebuie să recunoaștem acest lucru. Dar da, cred că trebuie să schimbăm modul în care privim AI [inteligența artificială] în educație. Pe de o parte, așa cum am menționat, este vorba despre faptul că poate crea dependență în rândul generațiilor tinere și că acestea nu sunt atente la orele de curs, dar o putem folosi pentru a face orele de curs, pentru a face programele de studiu mai atractive. Aceasta este provocarea noastră. Evident, acum discutăm despre inteligența artificială generativă și despre modul în care aceasta generează contactul. Și există o mulțime de sensibilități, dar avem Legea AI, care afirmă în mod clar că este un risc ridicat atunci când discutăm despre implementarea tehnologiei în școli. Având în vedere acest lucru, avem grijă să nu exagerăm cu utilizarea tehnologiei. Cred că suntem obligați să implementăm tehnologii și în educație, pentru a face educația mai atractivă și cariera de profesor mai ușoară.
Cu verificările și controalele adecvate, cu măsurile adecvate pentru a asigura drepturile, pentru a proteja profesorii, pentru a proteja intimitatea, pentru a proteja confidențialitatea și toate aceste aspecte, nu trebuie să evităm ceea ce tehnologia ar putea însemna pentru educația noastră. Aceasta este abordarea echilibrată. Așadar, aceasta este calea pe care o pot folosi și profesorii. Și pentru ei trebuie să punem în aplicare, în mod evident, finanțarea și îndrumarea – îndrumarea care este deja oferită de unii experți din cadrul serviciilor noastre și al Comisiei în ceea ce privește încrederea în AI și educație. Trebuie să acceptăm inteligența artificială și tehnologia, dar să punem în aplicare reguli de siguranță și protecție. Aceasta este singura cale de urmat.
[…]Interesantă întrebare despre mobilitatea copiilor mici. Vorbim mult despre Erasmus și despre ceea ce face acesta în ceea ce privește mobilitatea, în special pentru studenți și pentru studenții VET. Dar, de asemenea, după cum ați văzut în scrisoarea mea de misiune, sper că vom lucra împreună la ceea ce este Alianța școlilor europene. Am mari speranțe și ambiții mari în ceea ce privește dezvoltarea acestui model de cooperare și mobilitate între școli, inspirat cumva din ceea ce fac deja alianțele universitare europene în ceea ce privește permiterea copiilor să aibă acces la săli de clasă, profesori, resurse, experiență și să acumuleze competențe, competențe critice, competențe orizontale – nu neapărat vorbind aici despre curriculum sau sector – în alte țări, în alte regiuni. Aceasta este ceea ce creează, în cele din urmă, Europa noastră. Aceasta este ceea ce consolidează identitatea europeană. Deși înțelegem că, atunci când vorbim despre școlile din statele membre, sistemul național de învățământ și regiunile au propriile reguli în vigoare, cred că toată lumea dorește să aibă șansa de a avea mai multă Europă, o dimensiune mai europeană în educația copiilor, deoarece aceasta înseamnă calitate în primul rând. Prin urmare, cred că alianța școlilor europene este direcția prin care aș dori să canalizez atenția în ceea ce privește o ofertă mai bună pentru tânăra noastră generație, arătându-le cum poate fi sala de clasă și cum poate fi experiența de predare în alte părți ale Europei și permițându-le să se întoarcă îmbogățiți. Aș fi foarte fericită să lucrez cu dvs. pe această temă”.
Descarcă de aici discursul comisarului desemnat Roxana Mînzatu la audierile din Parlamentul European și răspunsurile integrale la întrebări
Informații de background (sursa și detalii)
Fiecare audiere durează trei ore, în cadrul cărora comisarul desemnat susține o declarație introductivă de 15 minute, urmată de întrebări din partea eurodeputaților. Fiecărui grup politic îi este alocat un număr de minute, pe care îl repartizează după cum consideră de cuviință membrilor săi care participă la audiere. Comisarul desemnat are la dispoziție un număr dublu de minute pentru a răspunde față de minutele alocate întrebării. Înainte de încheierea audierii, comisarul desemnat poate să facă o scurtă declarație finală.
După finalizarea tuturor audierilor, Conferința președinților de comisii parlamentare (CCC) va evalua rezultatul acestora și va transmite concluziile Conferinței președinților. Conferința președinților va analiza scrisorile de evaluare primite de la comisiile competente și recomandările Conferinței președinților de comisie. Ea va face apoi o evaluare finală și, pe 21 noiembrie, va declara audierile închise. Scrisorile de evaluare vor fi publicate după ce Conferința președinților declară toate audierile închise.
După încheierea audierilor, președinta aleasă a Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, va prezenta colegiul complet al comisarilor și programul său în plen. Prezentarea va fi urmată de o dezbatere cu deputații europeni. Orice grup politic sau cel puțin a douăzecea parte dintre membrii Parlamentului (pragul redus) poate depune o propunere de rezoluție.
Întreaga Comisie Europeană trebuie să primească aprobarea Parlamentului (cu majoritatea voturilor exprimate, vot prin apel nominal). Votul este planificat să aibă loc în sesiunea plenară din 25-28 noiembrie de la Strasbourg.
După ce este confirmată de Parlament, Comisia trebuie numită oficial de Consiliul European, hotărând cu majoritate calificată.