Tornada din Câmpia Bărăganului s-a produs într-o perioadă a anului în care aceste fenomene extreme au cea mai mare frecvență și într-o zonă în care au fost semnalate de-a lungul timpului mai multe astfel de tornade, potrivit explicațiilor acordate Edupedu.ro de către coordonatorul secției de climatologie de la Administrația Națională de Meteorologie, Roxana Bojariu. În opinia sa, „ceea ce pare acum o explozie a producerii de tornade e doar rezultatul creșterii mobilității oamenilor pe de-o parte, iar pe de altă parte ușurinței cu care acum oricine poate înregistra fotografic sau prin film un fenomen mai greu observabil, până de curând”.
O tornadă s-a produs marţi, 30 aprilie, în judeţul Călăraşi; un autocar care transporta 40 de persoane a fost aruncat de pe şosea, multe dintre persoane fiind rănite, iar zece case au rămas fără acoperişuri în localitatea Dragalina, scrie G4Media, care a publicat parte din imaginile spectaculoase înregistrate și postate pe rețelele de socializare.
Edupedu.ro: Este a treia sau a patra tornadă din România? Cum s-a format acest fenomen extrem, ce condiții trebuie întrunite pentru el și care sunt condițiile din interiorul unei tornade (viteza vântului, temperatura sus vs. temperatura la bază, grosimea norilor etc)?
Roxana Bojariu: Au fost observate mai mult de 3-4 tornade în ultimii ani. Plus cele ce nu au putut fi înregistrate pentru că nici o persoană nu s-a nimerit la locul precis și timpul potrivit. Tornadele sunt fenomene foarte locale, ce se dezvoltă din structuri noroase organizate – nori cumulonimbus. Aceștia, pe de-o parte, ajung la înălțimi mari în atmosferă (peste 10 km), iar pe de altă parte, pot dezvolta la bază o structură de tip pâlnie ce se rotește cu viteză mare și atunci când pâlnia norului atinge solul, avem deja o tornadă. Vitezele mari atinse în mișcarea de rotație se alimentează energetic din procesul de convecție. E greu să măsori în timp real caracteristicile tornadelor (e și foarte primejdios pentru observator), dar studiile empirice au dus la estimări ale acestora pe baza efectelor tornadei asupra obiectelor de la suprafață scara de intensitate Fujita.
Edupedu.ro: O tornadă în Câmpia Bărăganului – în plină zona continentală și într-o zona de climă temperat continentală. Este o curiozitate a naturii sau este un element pe care ar trebui să-l includem la fenomene specifice și acestei zone, un fenomen despre care poate ar trebui să învețe și copiii la ora de Geografie?
Roxana Bojariu: Copiii ar fi trebuit să învețe și până acum, la orele de geografie, că ingredientele de formare a tornadelor există nu doar în America de Nord, ci în majoritatea regiunilor oceanice/marine (și atunci vorbim de trombe) sau continentale. Tornadele se pot forma în orice regiune a Europei, deci în orice regiune a României. E adevărat că, dacă ne referim la România, observațiile de până acum sugerează o frecvență mai mare de producere a tornadelor în regiunile de sud-est. Vecinătatea Mării Negre (sursă suplimentară pentru umiditatea atmosferică) și orientarea arcului carpatic (ce direcționează transporturile de aer arctic spre Bărăgan și Doborgea) sunt factori care contribuie la generarea condițiilor de instabilitate puternică a atmosferei.
Instabilitate puternică înseamnă, în caz extrem, dezvoltarea de tornade, dar și precipitații abundente, episoade de grindină. Există descrieri ale tornadelor în cronici vechi de sute de ani. Ceea ce pare acum o explozie a producerii de tornade e doar rezultatul creșterii mobilității oamenilor pe de-o parte, iar pe de altă parte ușurinței cu care acum oricine poate înregistra fotografic sau prin film un fenomen mai greu observabil, până de curând.
Edupedu.ro: Ce legatură are tornada din Romania cu gheața arctică, gheață care de la an la an e tot mai subțire și tot mai restrânsă?
Roxana Bojariu: Teoretic, există o legătură. Topirea accelerată a gheții arctice strică echilibrul între ‘frigiderul’ polar și ‘cuptorul’ tropical, perturbând căile tipice de transfer a căldurii și umezelii. Circulațiile ce împing aerul cald spre latitudini înalte, simultan cu împingerea aerului mai rece, dislocat de acestea, spre sud, în regiunile învecinate, favorizează apariția contrastelor termice puternice, ce, în condiții de umiditate crescută, pot local, determina instabilități atmosferice puternice, furtuni și în caz extrem, asociate lor, tornadele. Sunt necesare însă studii mai detaliate atât pe baza datelor de observație cât și cu modele numerice care să explice mult mai bine ce se întmplă la cuplajul între condițiile locale și caracteristicile la scară emisferică sau chiar globale.
Edupedu.ro: Săptămâna trecută am avut un val de praf Saharian, acum un rând de ploi, după care urmează, potrivit prognozelor, un val de aer foarte rece peste o parte din Europa. Este vorba despre reglaje ale circuitului climatic sau despre o bulversare a lui?
Roxana Bojariu: Există și fluctuații climatice naturale, generate de complexitatea sistemului climatic. Noi simțim efectul cumulat al acestor fluctuații naturale și al încălzirii globale. Intensitatea si frecvența crescută a unor fenomene extreme sunt modulate de acest semnal al încălzirii globale.
Edupedu.ro: Ce trebuie să facă oamenii în preajma unei tornade, pentru că am văzut ca mulți stăteau și se uitau ca la televizor?
Roxana Bojariu: Oamenii trebuie să evite să se afle în preajma tornadelor a căror energie, concentrată local, poate să fie distrugătoare. În general, oamenii trebuie să înțeleagă că în condiții de instabilitate atmosferică trebuie să își adapteze activitatea, eventual să evite drumurile în zonele expuse. Nu se poate face o prognoză precisă în timp și spațiu privind apariția și evoluția unei tornade, dar e clar că atunci cînd sunt prognozate furtuni puternice, nu putem neglija, pe lîngă ploile torențiale, căderile de grindină, nici probabilitatea de apariție a tornadelor. E clar că omul a modificat sistemul climatic și, pe lîngă reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, la nivel global (care domolește ritmul schimbării astfel încât să ținem pasul cu el), societatea umană trebuie să se și adapteze la schimbarea deja create. Prin transferul rapid și eficient de cunoaștere dinspre cercetare spre societate, prin decizii informate ce minimizează efectele schimbării climatice, ne putem adapta și chiar dezvolta durabil.
Vezi aici mai multe înregistrări video cu tornada din Călărași, produsă pe 30 aprilie 2019
Citește și:
Diana Ghimiși
R.P.
Mihai Peticilă
Redacția
