Ministerul Educației a lansat în consultare publică proiectul de metodologie pentru monitorizarea, identificarea, evaluarea, prevenirea şi combaterea segregării şcolare în învăţământul preuniversitar. Printre măsurile recomandate este și rotirea periodică a elevilor în bănci, dacă acestea sunt aranjate pe șiruri, iar efectivul depășește 24 de elevi. Trebuie evitată așezarea elevilor care aparțin grupurilor vulnerabile în ultimele două bănci, iar ca recomandare de amenajare a spațiului clasei, proiectul menționează aranjarea băncilor în cerc, semicerc, amfiteatru sau salon.
- Segregarea este definită ca „o formă gravă de discriminare și are drept consecință accesul inegal al copiilor la o educație de calitate, încălcarea exercitării în condiții de egalitate a dreptului la educație, precum și a demnității umane“.
Față de ordinul în vigoare privind interzicerea segregării școlare nr. 6134/2016, noul proiect de metodologie menționează explicit că, pentru a preveni segregarea, unitățile de învățământ care păstrează aranjamentul pe șiruri de bănci pot să asigure rotirea elevilor în bănci cel puțin o dată pe modul educațional, pentru a se evita ca doar anumiți elevi să fie așezați în ultimele bănci din clase.
„Pentru prevenirea segregării școlare prin plasarea elevilor în ultimele două bănci, unitățile de învățământ preuniversitar pot să asigure rotirea elevilor în bănci cel puțin o dată pe modul educațional sau pot să reamenajeze spațiul clasei în alt fel decât cel pe șiruri de bănci, cum ar fi: în cerc, semicerc sau amfiteatru, salon etc.”, este precizat în proiectul de metodologie.
De remarcat că în document nu este precizat după ce reguli se recomandă să fie mutați elevii în bănci, dacă cei care au stat în prima bancă trec în ultima bancă, dacă vor fi distribuiți aleatoriu sau în alt mod.
Totuși, dacă învățătorii și diriginții nu doresc să mute elevii în fiecare modul, atunci trebuie să se asigure că elevii sunt „distribuți echitabil” și, pe cât posibil, să nu așeze în ultimele două bănci elevii care aparțin grupurilor vulnerabile.
„Unitățile de învățământ preuniversitar care au săli de clasă ce păstrează aranjarea spațială pe șiruri de bănci, au minim 25 elevi înscriși în respectiva clasă și nu asigură rotirea elevilor în bănci cel puțin o dată pe modul educațional, au obligația de a distribui în mod echitabil elevii în bănci; acolo unde este posibil, elevii care aparțin grupurilor vulnerabile nu vor fi plasați în ultimele două bănci din sala de clasă”, mai arată documentul citat.
- Proiectul include: calendarul şi indicatorii de monitorizare restrânsă şi extinsă a segregării şcolare; atribuţiile inspectoratelor şcolare şi unităţilor de învăţământ în domeniul desegregării şcolare; măsuri de prevenire şi combatere a segregării şcolare; planul de desegregare şcolară.
Potrivit Ministerului Educaţiei, în învăţământul preuniversitar este interzisă segregarea şcolară la toate nivelurile, pe criteriul etnic, al dizabilităţii sau al cerinţelor educaţionale speciale (CES), pe criteriul statutului socio-economic al familiilor, al apartenenţei la o categorie defavorizată, al mediului de rezidenţă sau al performanţelor şcolare ale beneficiarilor primari ai educaţiei.
Documentul este în consultare publică până pe 4 noiembrie.
Conform documentului amintit, consecințele educaționale și sociale ale segregării școlare sunt:
a) dificultăți în a atrage elevii în sistemul de educație concretizat în grad ridicat de neșcolarizare;
b) incapacitatea de a menține elevii în sistemul de educație concretizat în grad ridicat de abandon școlar;
c) incapacitatea de a atrage și a menține profesori calificați în școlile în care se manifestă segregare școlară, fapt care afectează calitatea educației;
d) incapacitatea de a pregăti elevii la standardele necesare pentru tranziția lor către cicluri superioare de școlarizare;
e) menținerea prejudecăților și stereotipurilor, deopotrivă la nivelul populației majoritare și la cel al grupurilor vulnerabile la segregare școlară;
f) contribuția la formarea unor reprezentări negative privind capacitatea școlii de a genera progres social și echitate;
g) rezultate școlare mai slabe ale elevilor care învață în contexte segregate în comparație cu rezultatele elevilor care învață în contexte incluzive;
h) scăderea solidarității și coeziunii sociale în societatea românească.
Ce situații constituie segregare școlară
Conform proiectului, constituie segregare școlară separarea fizică a antepreșcolarilor, preșcolarilor sau elevilor cu dizabilități și/sau cu cerințe educaționale speciale în grupe/ clase/ clădiri/ ultimele două bănci/ altele din învățământul de masă:
- pe criteriul etnic;
- pe criteriul dizabilității și/sau CES;
- pe criteriul statutului socioeconomic al părinților/familiilor;
- pe criteriul performanțelor școlare;
„(3) Pentru a fi evitată orice segregare pe criteriul performanțelor școlare, după admiterea înînvățământul liceal, clasa a IX-a, constituirea claselor de liceu se va face prin mixarea elevilor repartizați la aceeași specializare/calificare“, este încă o noutate menționată în metodologie.
- pe criteriul mediului de rezidență.
Responsabilități pentru prevenirea desegregării:
Inspectoratele școlare vor verifica amănunțit toate criteriile de segregare la nivelul fiecărei școli și vor sprijini procesul de desegregare.
Comisia Națională pentru Desegregare Școlară (CNDS) centralizează datele naționale și oferă Ministerului Educației un raport anual care devine parte integrantă din raportul de evaluare națională a sistemului educațional.
Cum se intervine în caz de segregare școlară
- Calcularea scorului de segregare școlară pornește de la ponderea existentă a fiecărei categorii de elevi, definiți de criteriile menționate:
- la nivelul clădirilor unității de învățământ (dacă activitatea didactică din aceleași cicluri de educație este organizată în mai multe clădiri)
- la nivelul grupelor/claselor (acolo unde sunt cel puțin două grupe/clase pe același an de studiu)
- la nivelul ultimelor două bănci (dacă, în mod cumulativ, este păstrată organizarea spațială tradițională a claselor pe șiruri paralele de bănci, elevii nu sunt rotiți periodic în bănci și efectivele de elevi sunt mai mari de 24 de elevi).
Potrivit metodologiei, Inspectoratele Școlare Județene (ISJ) și Inspectoratul Școlar al Municipiului București (ISMB) vor prioritiza în planificarea inspecțiilor acele unități de învățământ care prezintă un risc semnificativ de segregare școlară.
„ISJ/ISMB include, cu prioritate, în planificarea inspecțiilor școlare acele unități de învățământ care, în urma monitorizării segregării școlare, au obținut scoruri peste pragul de alertă precum și acele unități de învățământ care au în implementare un plan de desegregare școlară“, este precizat la art. 52 din proiectul de metodologie.
„După finalizarea implementării Planului de desegregare școlară și atingerea țintei/țintelor de desegregare școlară, ISJ/ISMB va monitoriza cel puțin doi ani școlari consecutivi, unitatea de învățământ preuniversitar, pentru a preveni resegregarea școlară“, mai este menționat în document.
Documentul integral al proiectul de metodologie îl puteți vedea mai jos, împreună cu anexele:
Anexa nr. 1 – Cadru integrat de indicatori pentru monitorizarea segregării școlare – monitorizare de bază sau restrânsă
Anexa nr. 2 – Cadru integrat de indicatori pentru monitorizarea segregării școlare – monitorizare extinsă
Anexa nr. 3 – Indicatorii urmăriți pentru formațiunile de studiu cu forma de învățământ cu frecvență redusă/seral sau constituite în cadrul programelor „A doua șansă”
Anexa nr. 4 – Modalitatea de evaluare a segregării școlare și de calcul a scorurilor privind segregarea școlară pentru unitățile de învățământ preuniversitar
Anexa nr. 5 – Calendarul activităților cuprinse în procesul de monitorizare a segregării școlare
Anexa nr. 6 – Plan de desegregare școlară (model)
Foto: © Tatyana Gladskikh | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.
Redacția
Ș.L.
Mihai Peticilă
Ștefan Lefter
Ioana Nicolescu
18 comments
Nu e cazul unei noi metodologii, văd că există din 2016, oricum.
Rotirea in bănci mai previne și relațiile între copii care sunt susceptibile de a permite ca unul/unii să copieze după altul la teste, la desen, etc., de regulă unul după același elev ce se lasă “copiat”.
Imperfectă mi se pare rotirea acelorași 2 colegi in bănci, ei stand mereu împreună. Normal ar fi ca băncile să fie unice, nu lipite pentru a face banca dublă dar văd că nu se poate în clasele dense (copii per mp).
Nu e mare scofală organizarea, prof de bază isi face niste cartonase cu nume, face obs. pe ele (de ex. Andrei-dislexie, Irina-ADHD, Grigore-scund, Gogu-miopie), le sucește săptămânal după cum îi stie și face poza după noua amplasare și gata documentul digital confidențial.
Beneficiile se văd și peste 2 ani. Copiii ba se ajută între ei, ba văd mai bine tabla, sensibilii auditiv mai departe de gălăgioșii explozivi, slăbuții departe de copiii grei pe cântar, etc. Însă nimic nou, profesorii știau deja. Mai rămâne cu talent și diplomație de
redirecționat grija părinților către alte preocupări decât cele de management al clasei pe care nu au cum sa o cunoască.
Similar la activități de grup, omogenitate între grupuri de. lucru, eterogenitate in grup. Părinții cu idei să vi se adreseze în scris (SMS, Wapp, email); nu vor avea atât tupeu cât au pe vorbe. Un profesor corect nu are de ce să se teamă.
In alte tari, gemenii nu se distribuie in aceeași clasă, nici prietenii cu o prietenie ciudat de strânsă, nici copiii ce vin din aceeași clasă a unei alte școli. Informarea vine de la grădiniță, in rapoarte de 8 rânduri. Alocarea fără comentarii sau posibilități de intervenție de la buna sau tătuțu.
Vorbiți cu cei merși pe la Erasmus, Erasmus+ , vedeți cum e treaba pe la alții, că și acei părinți sunt tot oameni, nu au românii mai multe sinapse, nici mai puține. Că nu degeaba are România anumite școli pentru elevii reintrați, ei nu ar suporta orice școală, nu e doar aspectul limbii vorbite diferența.
Consider aceasta mutare o abominatie !
Aceasta mutare nu aduce cu ea nimic pozitiv , doar iritabilitate in rândul elevilor la adresa diriginților, in special la clasele de liceu.
E o găselniță aiuristica !
Cei care avem azi 30 – 50 de ani , am avut colg/ colega de banca aceeași persoană dintr a IX până în XII și din 1 până în a 8-a și TOTUL a mers nu bine, ci foarte bine…acum, ne apuca mutarea elevilor…am terminat cu toate problemele și mai era asta…ABERANT !
O săptămână nu omoara pe nimeni. Eu practic mutarea săptămânală in urmatorul mod: ultima banca devine prima, iar restul se mută cu o bancă in spate. Pe langa această mutare, cand consider de cuviință si de necesitate fac mutari si intre colegii de bancă. Nu premit nimănui, elev sau parinte să-mi comenteze decizia mutării.
Recunosc că citesc de putina vreme edupedu……sunt siderată de astfel de ? reglementari? metodologie despre rotit copiii în bănci?…..
…. am fost și eu eleva, poate nu întâmplător zilele trecute, dintr – un articol, am aflat despre o fosta colega de banca din liceu că este profesor la un liceu premiat…..a fost un. moment de emoție, de bucurie….de confirmare că acel om pe care l-am îndrăgit a ajuns cineva… !
……peste niste ani ce-si va mai aminti copilul meu din școala din ce in ce mai aberant preocupată de nimicuri? …
…..adică nici măcar atâta libertate nu mai au copiii noștri? sa aibă o preferință…. să-și facă un prieten la școală? sa exerseze și gura aceasta abilitate socială esențială?
…pe cine, in universul asta ar supăra un asemenea fapt, iată, considerat minuscul in școală “educativa” autohtona….preferință unui copil fata de alt copil ..
…. in aceste clădiri pe care încă le ma numim, greșit, scoli?
… un lider sindical vb de “profesorul suveran”?….in legătura cu alegerea profesiei copilului?
! incredibil!
… sper că mai există și cadre didactice oameni normali, sincer!
…. segregarea o fac “profesorii” și subliniez ghilimelele …
….cine a găsit, pt că are o pregătire pedagogică adecvată, un mijloc de a creste coeziunea într-un grup de copii, incurajandu-i sa se cunoască mai bine, ok…, poate uneori în jurul unor copii care au nevoie de suport….. dar sa faci metodologie?..
…..vb cuiva…. am rezolvat toate și ne mai rămăsese asta…..
…
Nu mai exista Covid? Ca in pandemie ne-au pus sa facem oglinda clasei si sa nu cumva sa ii mutam din banci.
Daca ați dispus asta sută la sută ați eliminat segregarea. La ce nivel cunoaștere pedagogica va aflați oameni buni? profesioniști în educație vă numiți??? Rotația in clasa și e super. ați descoperit esența combaterii segregării. sunteți minunati
Sunt cadru didactic cu experiență în învățământ de peste 20 ani, iar acest procedeu al rotirii elevilor în bănci îl aplic mereu datorita beneficiilor în ceea ce privește dinamica clasei, inchegarea colectivului de elevi, starea de bine a acestora, stimularea relațiilor pozitive.
Bineînțeles că trebuie să țin cont și de anumite particularități precum înălțimea copiilor, unele deficiente – de vedere de ex, mărimea clasei….
Oare de ce este nevoie de o metodologie speciala în acest sens?
Oare nu e destul faptul ca meseria de cadru didactic nu mai este apreciata și valorizata … mai e nevoie de un document care sa adâncească aceasta problema???
Alte criterii absurde, care desigur vor cere o comisie, o planificare, procese verbale, raportari la inspectorat si tot ce mai pot imagina acesti oameni platiti gras sa inventeze absurditati ca sa aiba insp ce verifica. Trebuie sa inceteze cu inventarea aceasta de absurditati sprijinite de hartii, profesorii chiar nu mai au timp de asa ceva si stiu mai bine ce este de facut, nu au nevoie de o procedura de la cei care habar nu au ce se intampla de fapt in scoli… Nu inteleg de ce platim cu bani multi pe unii care doar produc absurditati pe banda si inventeaza hartii pt profesorul deja sufocat si cu un salariu de zeci de ori mai mic decat al lor….
Buna ziua! Va vorbesc din experiența. Aceasta metoda a fost aplicata de invatatoarea fetițelor mele de la clasa zero. Rezultatul dupa 5 ani fiind o clasa omogena cu copii care se inteleg foarte bine. Nu am crezut ca in contextul social complicat in care traim se mai poate obține asemenea rezultat. Copiii sunt foarte uniti, isi cunosc nevoile si limitele si isi adaptează comportamentul atunci cand interacționează. Intr-adevar este un proces de durata in care si parintii au rolul, atunci cand copilul este nemulțumit de colegul de banca, de a explica beneficiile pe termen lung. Eu sunt foarte fericită și linistita ca fetitele mele merg la scoala intr-un mediu atat de echilibrat in care nu exista bulling intre colegi. Este absolut normal ca atunci cand copiii interacționează in acest fel sa nu existe jigniri sau agresiuni. Este ca si cum ai actiona impotriva unui prieten, ceea ce nu are sens. Felicitări pentru inițiativa!
Elevii din grupurile vulnerabile sunt adesea concentrați într-o singură clasă la începutul alfabetului, spre deosebire de anii trecuți, când erau plasați în clasele cu ultimele litere. Deși măsura pare o formă de integrare, în realitate maschează o segregare subtilă. Acești elevi ajung să fie tratați diferențiat, întâmpinând de multe ori prejudecăți și o atitudine mai puțin empatică din partea profesorilor.
Adesea, clasa în care sunt concentrați primește profesori mai puțin experimentați sau marginalizați în colectivul școlii, iar elevii sunt evaluați cu mai multă strictețe, ceea ce duce la note mici încă de la început. În loc de o susținere echitabilă, elevii din aceste clase se confruntă cu o atitudine rezervată și, uneori, chiar dură, care poate afecta stima lor de sine și șansele de progres. Astfel, în loc să fie sprijiniți, acești elevi ajung într-un mediu care le reduce accesul la o educație de calitate și egalitate în școală.
o tâmpenie! du- l pe cel mai scund în ultima banca sau pe unul cu ochelari!! Adu- l pe cel mai înalt în prima banca !
ați înnebunit cu totul cu antisegregarea voastră de tot rahatul!
Vorbesc din experiență. Se tine cont de cazurile speciale. Copiii cu probleme de vedere, auz, mici de statura etc.
era o metoda practicată de mult de profesorii care mai știau pedagogie…
și cu elevii care au diferența de statura de cel puțin 20 cm (la gimnaziu sunt f dese cazurile) și care au ochelari, cum facem sa nu stea în ultima banca? cu cei de 1,70 din clasa a _4-a, cum facem sa nu le blocheze vedera celor de 1,35, când îi tot plimbam prin clasa? Dar cu presiunea părinților și desele telefoane “doamna, să îl mutați de lângă X că va fac reclamație” cum facem? asta la ce mai intra?
dar cu elevii care vorbesc și trebuiesc mutați, cum facem? pe ei se consideră că îi segregam pe criterii de comportament?
mai facem multe planuri să ne aflam în treabă?
O săptămână nu omoara pe nimeni. Eu practic mutarea săptămânală in urmatorul mod: ultima banca devine prima, iar restul se mută cu o bancă in spate. Pe langa această mutare, cand consider de cuviință si de necesitate fac mutari si intre colegii de bancă. Nu premit nimănui, elev sau parinte să-mi comenteze decizia mutării.
Bun!
O dată pe modul e foarte rar. La 1-2 săptămâni aș propune.
Alt defect legat de timp e că săptămânile de școală nu au aceeași importanță. Cele de început sunt mai importante dacă acea clasă are copii noi, pentru crearea apartenenței (obligație e șc!), includerea celor noi, coeziunea clasei (pt optimizarea învățării in clasă).
Apoi, săptămânile de teste sunt diferite. Săptămânile de “școală altfel” diferite și ele, se pot face încercări mai supervizate de împrietenire a copiilor “incompatibili” între ei, ce se antipatizează defel sau nu colaborează, când încercările de până atunci au fost eșuate.
S-a omis enumerarea segregării după naționalitate. Mai sunt omisiuni (poate nu,, nu am descărcat metodologia).
Din păcate, segregarea o mai face intervenția părinților, dacă ea este acceptată de prof.
Orice așezare in bănci trebuie făcută încât să ofere fiecăruia posibilitatea de a sta in banca X la un interval de timp stabilit. AI va produce orice scheme, chiar și cu IF-uri, nu sunt scuze. Nu trebuie sa fie perfectă, copiii vor sesiza intenția de bine a prof.
Intenția vi se pare bună, dar știți ce pavează.
Eu separ elevii după nevoile lor și ale mele. Am elevi care trebuie să stea mai aproape de tablă, pentru că au probleme de vedere. Am elevi care preferă să stea singuri în bancă (din motive medicale). Am elevi care trebuie separați (la fiecare oră) pentru ca restul clasei să poată participa la oră fără ca ei să se dea în spectacol (avem discuția la fiecare început de oră, alți profesori le permit să stea împreună și apoi vin în cancelarie și se plâng că cei 6 – șase, doamnă! – elevi problemă au făcut ora de neînțeles.)
În plus, mi se pare absolut normal ca elevii să aleagă singuri cu cine vor să stea (cu excepția elevilor care creează probleme). Unii chiar țin la prietenii lor sau vor să evite colegi care încearcă să facă bullying (și unii mai și reușesc din când în când, până când se află).
Rotirea locurilor pentru combaterea discriminării mi se pare alt mare meșteșug de tâmpenie – dar m-am obișnuit deja cu ele. Ce mă supără e că pentru a scoate un cui, ministerul (aprobat în cor de unii părinți) bate alte zece în talpă.
Încă o comisie, încă un biblioraft, încă un timp pierdut fără rost, încă o sinecură prin ministerul educației, pe seama fraierilor de la catedră. Manca-te-ar segregarea, Deca!