Românii vor mânca din importuri și în anii care vin, după ce liceele agricole au fost tăiate din lista priorităților educației, prin reducerea cifrei de școlarizare – World Vision România

Cele mai multe tăieri de clase și locuri, după reducerea cifrei de școlarizare, le contabilizează liceele tehnologice și agricole, care au primit deja de la inspectoratele școlare din țară alocări la jumătate față de nivelul solicitat, atrage atenția World Vision România, parte a consorțiului Creștem prin Educație Agricolă (CEA), într-un comunicat primit de Edupedu.ro.

Reacția vine după ce, conform proiectului de hotărâre de guvern pus în consultare publică de Ministerul Educației în urmă cu câteva zile și despre care Edupedu.ro a scris, cifra de școlarizare pentru nivelul liceal (învățământ de zi) va fi cu 14.000 de locuri mai mică în anul școlar 2021-2022.

„Liceele agricole, tăiate din lista priorităților educației. O decizie care anticipează că românii vor mânca din importuri și în anii care vin”, susțin reprezentanții World Vision România.

• La fel ca în ultimii ani, liceele tehnologice și agricole înregistrează cele mai multe tăieri de clase și locuri.
• Cele 57 de licee agricole și tehnologice din întreaga țară cuprinse în programul Creștem prin Educație Agricolă se confruntă, an după an, cu astfel de decizii care pun în pericol existența acestor unități de învățământ, precum și dezvoltarea agriculturii, domeniu strategic pentru România.
• Unu din trei licee agricole evaluează oportunitățile de practică de specialitate la agenții economici ca fiind insuficiente sau chiar aproape inexistente”, se arată în comunicatul citat.

Redăm comunicatul integral:

„Astfel, Ministerul Educației favorizează în continuare filiera teoretică, în ciuda obiectivului strategic asumat în Strategia educației și formării profesionale din România în perioada 2016-2020 privind creșterea ponderii elevilor cuprinşi în învăţământul liceal tehnologic şi în învăţământul profesional la 60% în 2020, față de 49,8% în 2014.

„Este adevărat că în anul școlar viitor vor fi mai puțini candidați la liceu, din cauza scăderii populației școlare – acesta fiind un motiv obiectiv al reducerii numărului de locuri pentru admitere. Ceea ce nu e obiectiv și nici echitabil este că numărul de locuri disponibile este adesea tăiat mai ales de la liceele tehnologice și, în special, de la cele dedicate educației agricole. Liceele agricole sunt scoase de pe lista priorităților educației. Aceasta este o decizie care anticipează că românii vor mânca din exporturi și în anii care vin”, atrage atenția Crenguța Bărbosu, senior program manager în Departamentul Agricultură şi Dezvoltare Economică din cadrul fundaţiei World Vision România.

În ultimii ani a fost perpetuată confuzia dintre liceele agricole și școlile profesionale: dacă primele dau ca absolvenți tehnicieni și tehnologi (nivel 4 de pregătire, cu bacalaureat), din școlile profesionale absolvă muncitori calificați (nivel 3 de pregătire, cu diplomă de calificare). Liceele sunt adevăratele pepiniere de specialiști, fermieri și viitori studenți în domenii precum agronomia, medicina veterinară, tehnologii de mașini, ecologie, servicii (turism) și industrie alimentară. Începând din anul școlar 2013-2014, ponderea locurilor din școlile profesionale a crescut în fiecare an în detrimentul celor din liceele tehnologice – de la 3,4% (învățământ profesional) și 47,9% (licee tehnologice) în 2013, la 15,1% (învățământ profesional) și 34,1% (licee tehnologice) în 2021, conform datelor Centrului Național de Dezvoltare a Învățământului Profesional și Tehnic (CNDIPT).

„În acest moment, niciun absolvent de la liceul nostru nu ajunge să îngroașe rândurile șomerilor. Având calificări polivalente, elevii noștri ajung fie angajați în fermele proprii, fie în agroturism, fie își continuă studiile și fac carieră în agricultură sau în industria alimentară. Își găsesc ușor de lucru, pot profesa și câștiga bine în comunitățile din care fac parte. Și poate acesta este avantajul major al liceului agricol – când ai absolvit nu trebuie să cauți de muncă în străinătate sau să migrezi la oraș. În acest moment chiar universitățile de profil se confruntă cu o anomalie: la specializările tehnice sau agricole vin tot mai mulți candidați din mediul urban, absolvenți de licee teoretice, pentru că veriga cea mai importantă – liceul agricol – nu mai este nici la modă, nici susținut de stat. Ne-am dori o politică menită să încurajeze elevii să meargă spre aceste licee”, spune Dan Pavel, profesor la Liceul Tehnologic Dorna Candrenilor, liceu participant în proiectul „Mândru să fiu fermier” și care a „livrat” pe piața muncii zero șomeri în ultimii ani.

Inițiativele consorțiului Creștem prin Educație Agricolă se adresează anul acesta celor 57 de licee agricole și tehnologice din întreaga țară care se confruntă an după an cu decizii de tăiere a numărului de locuri din clasele de liceu cu specializare în agricultură. Astfel de decizii periclitează existența acestor unități de învățământ cu importanță regională pentru tineri și comunitate și de importanță strategică pentru dezvoltarea agriculturii în România și reînnoirea generațională în acest sector.

Antreprenorii din agricultură, o șansă în plus pentru elevii de la agricol

Dacă la nivel european tendința în ceea ce privește liceele tehnologice și agricole este axarea pe învățarea la locul de muncă (work-based learning), în România elevii care le frecventează au beneficiat în mică măsură de asemenea soluții. Conform unui studiu dat publicității în luna februarie 2021 de Centrul Român de Politici Europene (CRPE), vizând 49 de licee tehnologice, în acest an școlar au fost încheiate 506 contracte de parteneriat pentru practica elevilor în învățământul profesional, respectiv în învățământul dual din domeniul agricol. Astfel, cu 506 parteneriate la peste opt mii de elevi, media este de 16 elevi la un operator economic, iar raportul poate ajunge chiar până la o medie de peste 50 de elevi la un operator economic în cazul unor calificări precum cea de apicultor sericicultor. Unu din trei licee agricole evaluează oportunitățile de practică de specialitate la agenții economici ca fiind insuficiente sau chiar aproape inexistente. Numărul parteneriatelor acoperă, în cazul acestora, cel mult jumătate din necesarul de practică de la toate calificările. Avantajul practicii la agentul economic este racordarea elevilor la piața muncii, atât în ceea ce privește pregătirea profesională, cât și ușurința găsirii unui loc de muncă.

„Suntem în acel moment în care și antreprenorii din agricultură și-au dat seama că nu pot avea specialiști, tehnicieni, oameni calificați dacă nu devin parteneri ai liceelor agricole. Noi îi așteptăm și ne vom lupta pentru ca ei să obțină și din fonduri europene finanțări pentru acoperirea cheltuielilor aferente stagiilor de practică, dar și stimulente cum ar fi deduceri fiscale sau subvenții. Așteptăm ca ei să-și deschidă fermele și unitățile de procesare pentru practica agricolă, dar și pentru vizitele de studiu ale elevilor, pe care mai bine de 60% dintre liceele cuprinse în sondajul CRPE le consideră extrem de relevante pentru procesul de învățare. Din păcate, nici pentru organizarea acestora (transport, mese etc.) nu sunt suficiente fonduri”, adaugă Crenguța Bărbosu.

Despre Programul „Creștem prin Educație Agricolă” (CEA)

Consorțiul „Creștem prin Educație Agricolă” pune la aceeași masă învățământul agricol, noile tehnologii și mediul de business, pentru a susține performanța profesorilor și managerilor din licee. Împreună cu ei creștem reputația educației agricole atât în rândul elevilor, cât și în rândul partenerilor privați. În ultimii 6 ani, campaniile CEA și-au propus să îmbunătățească metodele de predare, conectarea cu mediul de business, activitățile extrașcolare sau soluțiile de e-learning. Prin campanii de comunicare aducem tineri talentați și dedicați în liceele înscrise în program. Peste 50 de licee tehnologice cu profilul agricultură din întreaga țară beneficiază azi de suportul și know-how-ul consorțiului.

„Creștem prin Educație Agricolă” (CEA) este un program finanțat de Romanian-American Foundation (RAF) și derulat de un consorțiu de organizații din care fac parte Fundația World Vision România, Junior Achievement România, Fundația Civitas pentru Societatea Civilă și Centrul Român de Politici Europene.”

Foto: World Vision România