GRAFIC Domeniile cu cele mai multe locuri de muncă, până în 2030: România va avea nevoie de peste 150 de mii de profesori

9.464 de vizualizări
Domeniile cu cele mai multe locuri de muncă
Domeniile cu cele mai multe locuri de muncă
România va avea nevoie de 3,8 milioane de specialişti până în anul 2030, exact în domenii în care în prezent pregătirea este deficitară, iar şcoala nu produce suficienţi absolvenţi. Asta arată graficul de prognoză a aptitudinilor (skills forecast) al CEDEFOP, Centrul European pentru Dezvoltarea Învăţământului Vocaţional. Un exemplu de nevoie a pieţei muncii, necorelată cu piaţa educaţională de programe şi specializări, este cel al profesorilor.

Uitându-ne spre viitor, vor fi creşteri modeste ale numărului de angajaţi, dar nivelul angajărilor din 2030 este aşteptat să rămână sub anul 2008, adică sub nivelul de dinainte de criză. Cele mai mari creşteri vor fi în serviciile profesionale, îngrijire socială şi sănătate, precum şi în educaţie. Cele mai multe oportunităţi de joburi vor fi pentru muncitorii calificaţi din agricultură şi pentru profesioniştii din domeniile juridic şi social“, precizează specialiştii CEDEFOP.

Domeniile cu cele mai multe locuri de muncă: tot mai puţini tineri vor să fie profesori

Profesia de cadru didactic sau trainer, ori profesionist în domeniul educaţiei este una aleasă de din ce în ce mai puţini tineri, potrivit datelor INS, iar până în 2030 estimările CEDEFOP arată că vom avea nevoie de 151.875 de cadre didactice, fiind pe locul al 7-lea în topul domeniilor cu cele mai multe oportunităţi de joburi.

În anul şcolar 2016-2017 la specializările din spectrul Ştiinţelor pentru educaţie erau înscrişi la cursurile universitare de licenţă 12.450 de studenţi. Cel mai mic număr dintre toate celelalte specializări. Cei mai mulţi erau la specializarea Afaceri, administraţie, drept, 96.199 de studenţi, arată datele INS.

SURSA: INS

Estimările pentru oportunităţile de joburi înseamnă locurile de muncă previzibile în viitor pe baza creşterii angajărilor, dar şi a nevoii de a înlocui actuala forţă de muncă, fie a pensionarilor, fie a celor care vor părăsi domeniul respectiv din diverse alte motive (migratie, recalificare profesională, schimbarea planurilor de carieră), potrivit metodologiei CEDEFOP.

Calificaţii în agricultură

Din cele 3.813.239 de oportunităţi de joburi prognozate pentru 2030, cele mai multe, 949.486, sunt pentru “lucrători agricoli calificați” (Market-oriented skilled agricultural workers), potrivit studiului citat. Profesorii ocupă locul al 7-lea după numărul acestor oportunităţi, cu peste 151 de mii de joburi prognozate până în 2030.

Topul celor 10 domenii în care specialiştii CEDEFOP prognozează că va fi nevoie de angajări este condus de lucrătorii sociali şi îngrijitori la domiciliu. Una dintre explicaţii ar putea fi că în anul 2030 generaţia decreţeilor (cei care acum au 46-51 de ani, născuţi între 1967 şi 1972) va începe să iasă la pensie. Asta va însemna un adevărat val de 3 milioane de pensionari, adăugat celor 5 milioane existenţi, într-o perioadă de timp de 3-5 ani. Potrivit graficului de mai jos, în 2030 va fi nevoie de cel puţin 61 de mii de angajaţi în Educaţie, mai mulţi decât în Administraţia publică, Industrie şi Horeca.

România a trecut, de la începutul acestui secol, printr-o scădere a numărului salariaţilor şi angajaţilor. Acest fapt este explicabil prin rata ridicată a persoanelor inactive din punct de vedere economic, rată foarte mare mai ales în rândul persoanelor în vârstă de muncă. Tot un motiv important ar fi şi numărul mare al lucrătorilor pe cont propriu în agricultura de subzistenţă. Iar migraţia forţei de muncă (cea mai mare din Europa), a adus cea mai mare pierdere a capitalului uman. În mod similar, majorarea ratei abandonului şcolar a afectat şi ea foarte mult competitivitatea capitalului uman al României“, potrivit sursei citate.


2 comments
Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

ANALIZĂ Din 24 de elevi intrați în clasa I în anul 2005, doar 10 au luat Bacalaureatul 12 ani mai târziu. Mediul economic: Ne plângem de lipsa forței de muncă, de fapt avem un număr foarte mare de copii pe care-i putem salva

Din generația celor născuți în 1999, care a intrat în învățământul primar în anul 2005, s-au pierdut, nu s-au prezentat, au abandonat școala sau nu au luat Bacalaureatul 58% dintre…
Vezi articolul