România, țara cu cei mai puțini copii de peste 4 ani care merg la grădiniță, din Uniunea Europeană – raport / Peste 17% nu sunt înscriși în învățământ / Din toamnă, grupa mijlocie devine obligatorie

3.519 vizualizări
Foto: © Oksun70 | Dreamstime.com
România are cea mai scăzută rată de participare în învățământul preșcolar din UE pentru copiii între 4 ani și vârsta oficială de înscriere în învățământul obligatoriu, potrivit raportului privind starea învățământului pe anul 2021-2022, publicat de Ministerul Educației recent. Practic, peste 17% dintre copiii de peste 4 ani nu sunt înscriși în grădiniță.
  • În prezent, doar grupa mare de la grădiniță este obligatorie, urmând ca cea mijlocie să devină obligatorie până cel mai târziu în 2023, iar grupa mică până în anul 2030, potrivit legii Educației nr. 1/2011.

Datele care plasează România alături de Bulgaria, ultimele în clasamentul țărilor cu cea mai scăzută rată de participare în învățământul preșcolar – 82,4% – sunt preluate de la Eurostat în raportul Ministerului Educației.

Rata de participare a fost calculată prin raportarea numărului copiilor înscriși în unități de învățământ la numărul total al copiilor care au vârsta respectivă, conform metodologiei.

Media UE privind acest indicator a fost de 95,4% în 2020. Țările cu cele mai mari rate de participare la grădiniță sunt Franța și Irlanda (100%). La polul opus, următoarele țări după România și Bulgaria, care au rate mici de copii peste 4 ani înscriși la grădiniță, sunt Slovacia și Croația (83,2%).

Sursa: Raport despre starea învățământului 2021-2022
Sursa: Raport despre starea învățământului 2021-2022
Sursa: Raport despre starea învățământului 2021-2022

Daca vorbim despre copiii înscriși la grădiniță, în general, în anul școlar 2021-2022, rata brută de cuprindere a copiilor în învățământul preșcolar a fost de 85,3%, valoare în ușoară creștere față de anul școlar anterior, când era 84,5%. Această rata include copiii între 3 și 5 ani.

Astfel, au fost înscriși aproape 518 mii de copii, cu 12.700 de copii mai mulți față de anul școlar anterior. În țară sunt 1.200 de grădinițe cu personalitate juridică proprie și 9.445 de grădinițe arondate unor școli sau „altor unități furnizoare de educație”, potrivit raportului.

Pe vârste, cea mai mare rată de cuprindere în învățământul preșcolar o reprezintă copiii de 5 ani, aflați de regulă în grupa mare, și care în procent de 84,5 din total copiilor de vârsta lor și în grădinițe.

“Față de anul școlar anterior, ratele specifice de cuprindere în învățământul preșcolar au înregistrat creșteri la 3, 4 și 6 ani, respectiv o ușoară scădere la 5 ani. Mediul rural continuă să fie în dezavantaj, chiar dacă pentru vârstele de 3 și 4 se înregistrează ușoare creșteri ale valorii indicatorului”, mai scrie în raport.

Cât privește diferența între rural și urban, sunt mai puțini copii cu vârste între 3 ani și 5 ani care merg la grădiniță în mediul rural decât în mediul urban: cu aproape 9% mai puțini.

Aproape unul din cinci copii în vârstă de 5 ani din mediul rural nu frecventează grădinița.

Raportul precizează: ”La nivelul populației de preșcolari, continuă să se manifeste discrepanțe pe medii de rezidență. În anul școlar 2021-2022, diferența pe medii de rezidență se păstrează relativ constantă față de anul precedent, în favoarea mediului urban. Opțiunea părinților din mediul rural de a nu-și trimite copiii la grădiniță la vârste mai mici este determinată atât de diferite dificultăți de acces (de exemplu, distanțe mari între casă și grădiniță), cât și de factori culturali sau factori specifici socio-economici”.

Datele evidențiază necesitatea susținerii continue a mediului rural, prin proiecte și măsuri specifice privind dezvoltarea rețelei de unități de învățământ preșcolar și susținerea participării la educația timpurie. De remarcat că ministerul Educației constata același lucru legat de “necesitatea susținerii continue a mediului rural” și în raportul privind starea învățământului din 2020-2021 (n. red. concluzia se regăsește la pag. 22).

În România, în prezent este obligatorie doar grupa mare, adică pentru copii între 5-6 ani, cu mențiunea că la 6 ani se pot înscrie și la clasa pregătitoare. Abia din toamna anului 2023 este obligatorie grupa mijlocie care corespunde categoriei de vârstă 4-5 ani.

Potrivit articolul 16, alin. (1) din Legea Educației, “învățământul secundar superior și grupa mare din învățământul preșcolar devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020, grupa mijlocie până cel mai târziu în anul 2023, iar grupa mică până în anul 2030”.

Foto: © Oksun70 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


2 comments
  1. Lili, asa este.
    Si eu sunt exact de acceasi parere: este o lege de 12 ani care nu se respecta (nu ca ar fi singura, dar asta este cea mai nociva nerespectare…)
    Cu ce sunt de vina copii ca tre sa indure nepasarea si lipsa de respect a “celor mari”?

    Dar “totul” devine obligatoriu…
    Eu am ales sa fac ce depinde de mine, iar copii mei sa invete intr-un mediu cu oameni care nu sunt perfecti, dar care isi doresc, depun efort, aleg sa faca ce pot mai bine in conditiile date. Da, aici in Romania (da, este cu bani platiti in plus fata de cat aloca statul roman pentru copiii care s-au nascut in aceasta tara)

    Inspiratie si mergem inaninte!

  2. “Din toamnă, grupa mijlocie devine obligatorie.”
    “Obligatorie” pe hartie…
    Asa cum, conform Art. 8 din LEGEA Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, procentul alocat Educatiei de 6% din PIB e ramas pe hartie!
    Adica, e amanat in fiecare an, de 12 ANI!
    In 2023, EDUCATIA mare “prioritate nationala” a primit 2,3% din PIB, cel mai mic procent din ultimii 10 ANI!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

Director de liceu, după ce a văzut într-o experiență Erasmus cum poate folosi inteligența artificială: Viitorul nu poate fi ținut pe loc. Ca pedagogi trebuie să fim deschiși la tehnologii și este datoria noastră cât trăim să-i pregătim pe copii pentru această lume nouă

Viitorul nu poate fi ținut pe loc și inteligența artificială ne va ajunge din urmă și va intra în viața noastră. Fie că vrem sau nu. Ca pedagogi, trebuie să…
Vezi articolul

Singura școală-pilot privată aprobată de minister este co-fondată de secretarul de stat Radu Szekely, la Sibiu, acesta fiind șeful Comisiei de aprobare și cel care a avizat desemnarea. Szekely: Nu consider că e vreun conflict / Au mai fost trei școli particulare, dar au fost respinse – interviu

“Nu consider că este vreun conflict”, a răspuns Radu Szekely, secretar de stat pentru echitate și egalitate de șanse în Ministerul Educației, când a fost întrebat dacă nu există un…
Vezi articolul

USR, scrisoare deschisă către Ecaterina Andronescu: implementați Programul Școala după Școală cu finanțare de la buget cu prioritate pentru elevii în situație de risc educațional, extindeți Masa caldă în școli, recunoașteți Fenomenul Brăila

Senatoarele USR Florina Presadă și Silvia Dinică i-au transmis ministrului Educației o scrisoare deschisă, în urma rezultatelor de la Evaluarea Națională și de la Bacalaureat. USR îi cere Ecaterinei Andronescu…
Vezi articolul

Rectorul Universității de Științe Agricole din Cluj, Cornel Cătoi, reales pentru al treilea mandat, este vizat de o contestație la Ministerul Educației, dar după ce a fost confirmat în funcție

Alegerile de la Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) din Cluj-Napoca, soldate la începutul lunii februarie cu realegerea în funcție a rectorului Cornel Cătoi, sunt vizate de o…
Vezi articolul