România, țara cu cei mai puțini copii de peste 4 ani care merg la grădiniță, din Uniunea Europeană – raport / Peste 17% nu sunt înscriși în învățământ / Din toamnă, grupa mijlocie devine obligatorie

3.600 de vizualizări
Foto: © Oksun70 | Dreamstime.com
România are cea mai scăzută rată de participare în învățământul preșcolar din UE pentru copiii între 4 ani și vârsta oficială de înscriere în învățământul obligatoriu, potrivit raportului privind starea învățământului pe anul 2021-2022, publicat de Ministerul Educației recent. Practic, peste 17% dintre copiii de peste 4 ani nu sunt înscriși în grădiniță.
  • În prezent, doar grupa mare de la grădiniță este obligatorie, urmând ca cea mijlocie să devină obligatorie până cel mai târziu în 2023, iar grupa mică până în anul 2030, potrivit legii Educației nr. 1/2011.

Datele care plasează România alături de Bulgaria, ultimele în clasamentul țărilor cu cea mai scăzută rată de participare în învățământul preșcolar – 82,4% – sunt preluate de la Eurostat în raportul Ministerului Educației.

Rata de participare a fost calculată prin raportarea numărului copiilor înscriși în unități de învățământ la numărul total al copiilor care au vârsta respectivă, conform metodologiei.

Media UE privind acest indicator a fost de 95,4% în 2020. Țările cu cele mai mari rate de participare la grădiniță sunt Franța și Irlanda (100%). La polul opus, următoarele țări după România și Bulgaria, care au rate mici de copii peste 4 ani înscriși la grădiniță, sunt Slovacia și Croația (83,2%).

Sursa: Raport despre starea învățământului 2021-2022
Sursa: Raport despre starea învățământului 2021-2022
Sursa: Raport despre starea învățământului 2021-2022

Daca vorbim despre copiii înscriși la grădiniță, în general, în anul școlar 2021-2022, rata brută de cuprindere a copiilor în învățământul preșcolar a fost de 85,3%, valoare în ușoară creștere față de anul școlar anterior, când era 84,5%. Această rata include copiii între 3 și 5 ani.

Astfel, au fost înscriși aproape 518 mii de copii, cu 12.700 de copii mai mulți față de anul școlar anterior. În țară sunt 1.200 de grădinițe cu personalitate juridică proprie și 9.445 de grădinițe arondate unor școli sau „altor unități furnizoare de educație”, potrivit raportului.

Pe vârste, cea mai mare rată de cuprindere în învățământul preșcolar o reprezintă copiii de 5 ani, aflați de regulă în grupa mare, și care în procent de 84,5 din total copiilor de vârsta lor și în grădinițe.

“Față de anul școlar anterior, ratele specifice de cuprindere în învățământul preșcolar au înregistrat creșteri la 3, 4 și 6 ani, respectiv o ușoară scădere la 5 ani. Mediul rural continuă să fie în dezavantaj, chiar dacă pentru vârstele de 3 și 4 se înregistrează ușoare creșteri ale valorii indicatorului”, mai scrie în raport.

Cât privește diferența între rural și urban, sunt mai puțini copii cu vârste între 3 ani și 5 ani care merg la grădiniță în mediul rural decât în mediul urban: cu aproape 9% mai puțini.

Aproape unul din cinci copii în vârstă de 5 ani din mediul rural nu frecventează grădinița.

Raportul precizează: ”La nivelul populației de preșcolari, continuă să se manifeste discrepanțe pe medii de rezidență. În anul școlar 2021-2022, diferența pe medii de rezidență se păstrează relativ constantă față de anul precedent, în favoarea mediului urban. Opțiunea părinților din mediul rural de a nu-și trimite copiii la grădiniță la vârste mai mici este determinată atât de diferite dificultăți de acces (de exemplu, distanțe mari între casă și grădiniță), cât și de factori culturali sau factori specifici socio-economici”.

Datele evidențiază necesitatea susținerii continue a mediului rural, prin proiecte și măsuri specifice privind dezvoltarea rețelei de unități de învățământ preșcolar și susținerea participării la educația timpurie. De remarcat că ministerul Educației constata același lucru legat de “necesitatea susținerii continue a mediului rural” și în raportul privind starea învățământului din 2020-2021 (n. red. concluzia se regăsește la pag. 22).

În România, în prezent este obligatorie doar grupa mare, adică pentru copii între 5-6 ani, cu mențiunea că la 6 ani se pot înscrie și la clasa pregătitoare. Abia din toamna anului 2023 este obligatorie grupa mijlocie care corespunde categoriei de vârstă 4-5 ani.

Potrivit articolul 16, alin. (1) din Legea Educației, “învățământul secundar superior și grupa mare din învățământul preșcolar devin obligatorii până cel mai târziu în anul 2020, grupa mijlocie până cel mai târziu în anul 2023, iar grupa mică până în anul 2030”.

Foto: © Oksun70 | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev să descarce imagini de calitate cu 50% discount.


2 comments
  1. Lili, asa este.
    Si eu sunt exact de acceasi parere: este o lege de 12 ani care nu se respecta (nu ca ar fi singura, dar asta este cea mai nociva nerespectare…)
    Cu ce sunt de vina copii ca tre sa indure nepasarea si lipsa de respect a “celor mari”?

    Dar “totul” devine obligatoriu…
    Eu am ales sa fac ce depinde de mine, iar copii mei sa invete intr-un mediu cu oameni care nu sunt perfecti, dar care isi doresc, depun efort, aleg sa faca ce pot mai bine in conditiile date. Da, aici in Romania (da, este cu bani platiti in plus fata de cat aloca statul roman pentru copiii care s-au nascut in aceasta tara)

    Inspiratie si mergem inaninte!

  2. “Din toamnă, grupa mijlocie devine obligatorie.”
    “Obligatorie” pe hartie…
    Asa cum, conform Art. 8 din LEGEA Educaţiei Naţionale nr. 1/2011, procentul alocat Educatiei de 6% din PIB e ramas pe hartie!
    Adica, e amanat in fiecare an, de 12 ANI!
    In 2023, EDUCATIA mare “prioritate nationala” a primit 2,3% din PIB, cel mai mic procent din ultimii 10 ANI!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

VIDEO Programele „Masa caldă în școli” și „Cornul și laptele” să fie gândite complementar și nu unul împotriva altuia. Se poate rezolva problema licitației realizând licitații multianuale – Szabó Ödön, vicepreședintele comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților

Programele „Masa caldă în școli” și „Cornul și laptele” ar trebui „să fie gândite complementar și nu unul împotriva altuia (…) Aceste două programe pot să funcționeze împreună, deși Masa…
Vezi articolul

Tentative de înșelăciune în școli, semnalate de Ministerul Educației. Persoane care se recomandă ca angajate ale Ministerului cer fraudulos bani de la profesori, sub pretextul fals al strângerii de ajutoare umanitare pentru Turcia și Siria

Ministerul Educației atenționează că anumite persoane s-au recomandat ca fiind angajați ai ministerului Educației au cerut bani telefonic, unor directori de școli și profesori cu pretextul strângerii de ajutoare umanitare…
Vezi articolul

VIDEO Descindere a ministrului Educației la Inspectoratul București: Într-adevăr, ne pregătim pentru scenariul roșu, dacă se atinge indicele de 3 la mie. Astăzi începem distribuirea tabletelor în școli

Conflict între ministrul Educației, Monica Anisie, și conducerea Inspectoratului Școlar al Municipiului București, care stă de două săptămâni cu aproape 10.000 de tablete școlare în depozite. Ministrul a descins în…
Vezi articolul

Legea pentru organizarea Rezidenţiatului, promulgată de Preşedinte. Metodologia poate fi semnată doar de ministrul sănătăţii, după apariţia legii în Monitorul Oficial

Administraţia Prezidenţială a publicat anunţul că Preşedintele Klaus Iohannis a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanței Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanțarea rezidențiatului. Legea fusese…
Vezi articolul