România își suspendă din 1 iunie a.c. participarea la Institutul Unificat de Cercetări Nucleare (IUCN) din Dubna, Rusia, în urma agresiunii ruse în Ucraina, iar declarația de suspendare va fi susținută de un reprezentant al Ministerului cercetării, inovării și digitalizării (MCID) în cursul zilei de miercuri, anunță ministerul într-un comunicat. Potrivit acestuia România nu a mai achitat de anul trecut cotizația la IUCN, institut înființat în 1956 în apropiere de Moscova, unde România participa la toate formele de activități. Reprezentanții ministerului au precizat pentru Edupedu.ro că, în cazul IUCN, unde lucrează 23 de angajați români, contribuția anuală a României era stabilită pe baza PIB, iar în 2022 ar fi trebuit să fie de 4 milioane de dolari.
- Libertatea a scris, în mai a.c., despre activitățile cercetătorilor români la institutul de cercetări nucleare rus, la care cotizația României “pe ultimii 5 ani a ajuns la 17 milioane de dolari”. Ziarul cita MCID care explica, atunci, de ce România nu luase încă o decizie cu privire la oprirea legăturilor, după declanșarea invaziei în Ucraina: „Analiza implicaţiilor din punctul de vedere al intereselor noastre și impactul suspendării calității de stat membru a României la IUCN Dubna cu toate consecințele sale în plan științific, economic, financiar, dar și al resurselor umane este un proces aflat în derulare, ce necesită timp și mai multe informaţii (…)”.
La IUCN lucrau pe perioadă determinată 23 de angajați români, personal de cercetare, au precizat pentru Edupedu.ro reprezentanții MCID. Dacă pe 2022 contribuția anuală, stabilită în funcție de PIB, trebuia să fie de 4 milioane de dolari, în 2021 această contribuție a fost stabilită la 3,7 milioane de dolari, au precizat aceiași reprezentanți ai ministerului. Dar, după cum se precizează în comunicat, nici pe 2021 contribuția nu a fost plătită, în timp ce pentru angajați încep demersurile pentru revenirea în țară.
Potrivit comunicatului MCID, “ca urmare a agresiunii Federației Ruse asupra Ucrainei, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării din România, autoritatea de stat pentru cercetare și responsabilă pentru coordonarea cooperării României cu IUCN, a decis suspendarea evenimentelor comune IUCN-RO și întreruperea participării la acțiuni organizate de IUCN (conferințe, ateliere de lucru, seminarii, etc) care implică autorități și instituții publice.”
Ministerul mai precizează că “se suspendă totodată președinția asigurată de România a Comitetului Reprezentanților Împuterniciți și deplasările pe termen scurt (vizitele de lucru de maxim 30 de zile) ale personalului din România la IUCN și reciproc. Sunt inițiate, totodată, demersurile de rechemare ale angajaților români detașați în prezent la IUCN. MCID a decis și suspendarea organizării de noi apeluri pentru granturi și proiecte comune cu IUCN, dar și suspendarea încheierii de noi contracte economice cu IUCN finanțate din cotizația României (pe baza acordurilor de colaborare dintre laboratoarele IUCN și instituțiile din România).”
În comunicat, ministrul cercetării, Sebastian Burduja, este citat vorbind despre ‘toleranță zero față de orice demers de colaborare cu Federația Rusă, în domeniile aflate în coordonarea ministerului”. El precizează că decizia de astăzi a fost luată informal săptămâna trecută.
- Tudor Prisecaru, secretar de stat în ministerul cercetării, inovării și digitalizării, citat în comunicat, arată că România nu va mai achita cotizația la IUCN “atât timp cât situația din Ucraina se menține: „Este o decizie firească și necesară, în contextul actual tot mai complicat. Decizia ministerului clară și fermă va fi comunicată astăzi de reprezentantul României și va intra în vigoare de la 1 iunie 2022. Menționăm că România nu a mai achitat cotizația României la IUCN de anul trecut și nu o va face, atât timp cât situația din Ucraina se menține”.
Ce este Institutul Comun pentru Cercetare Nucleară (JINR) din Dubna
Potrivit unei prezentări de pe site-ul Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării, IUCN, institut situat în Dubna, regiunea Moscova (120 km nord de Moscova):
Este un centru de cercetare internaţional pentru ştiinţele nucleare.
- S-a stabilit prin Convenţia semnată la 26 martie 1956 la Moscova de către statele fondatoare, cu scopul de a uni potenţialul lor ştiinţific şi materiale pentru a studia proprietăţile fundamentale ale materiei.
- Are optsprezece state membre: Republica Armenia, Republica Azerbaidjan, Republica Belarus, Republica Bulgaria, Republica Cuba, Republica Cehă, Georgia, Republica Kazahstan, Republica Populară Democrată Coreeană, Republica Moldova, Mongolia, Republica Polonia, România, Federaşia Rusă, Republica Slovacă, Ucraina, Republica Uzbekistan , Republica Socialistă Vietnam.
- România participă, pe baza semnarii Cartei JINR (ratificată de România prin Legea 49/1994), în toate formele de activităţi, de la cercetarea fundamentală în domeniul fizicii nucleare, particule elementare şi materie condensată pana la fizica aplicata şi a dezvoltare tehnologica.
- Principalele domenii de activitate JINR sunt studii teoretice şi experimentale în domeniul de fizica particulelor elementare, fizica nucleară şi fizica materiei condensate. Programul de cercetare de JINR vizează Obţinerea unor rezultate ştiinţifice importante.
- În prezent, Institutul are opt laboratoare, fiecare fiind comparabilă cu un institut mare ca amploare şi ca scop al investigaşiilor efectuate: Laboratorul de Fizica Teoretica Bogoliubov, Laboratorul Veksler-Baldin de Energii înalte, Laboratorul de Fizica Particulelor, Laboratorul de probleme nucleare Dzhelepov, Flerov Laboratorul de reacţiile nucleare, Laboratorul de Fizica neutronilor Frank, Laboratorul de Tehnologia Informaşiei şi Laboratorul de Biologie radiaşiilor.
Photo © Anton Velikzhanin | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi, în contextul pandemiei Covid-19, oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil.