România – singura țară din Europa unde poți deveni învățător doar cu studii liceale, dar studiile medii sunt suficiente în alte câteva state pentru a deveni educator – ultimele cifre Eurydice

9.836 de vizualizări
Foto: © Poznyakov | Dreamstime.com
România este singura țară europeană unde nivelul minim de studii pentru a deveni învățător este cel al studiilor liceale, dar, în privința pregătirii inițiale a educatorilor, acestora le sunt suficiente studii medii în alte cinci țări de pe continent, în special din Est, potrivit datelor agregate de rețeaua europeană Eurydice. Edupedu.ro prezintă situația la nivel european, în condițiile în care proiectul Legii învățământului preuniversitar, versiunea Deca, desființează specializarea de educator-învățător la liceele pedagogice, dar o păstrează pe cea de educator-puericultor, iar raportarea la condițiile de acces în profesie, în alte țări de pe continent, a fost singurul argument invocat în mod concret pentru susținerea acestei măsuri.

De notat că desființarea specializării de educator-învățător a fost argumentată printr-o nevoie de întărire a studiilor celor care devin învățători, fără să se explice de ce nu mai este nevoie de specializarea respectivă – ca etapă intermediară către studii de licență, de exemplu. Altfel spus, conform argumentelor pro-desființare, specializarea ar urma să fie desființată anume pentru că nu ar fi suficientă pentru intrarea în carieră,  nu pe baza unor eventuale argumente bazate pe date, care să demonstreze că nu are utilitate, în funcție de specificul și istoricul sistemului educațional din România. 

Pe de altă parte, datele existente privind pragul minim de acces la munca de învățător și la cea de educator arată că România e inclusă într-o minoritate foarte restrânsă, la nivel european.

Ultimul raport Eurydice privind salarizarea profesorilor include și informații privind nivelul minim de educație necesar pentru a începe munca de profesor, pentru mai multe cicluri de învățământ. Acesta arată că, dacă în marea majoritate a țărilor europene, inclusiv România, pentru profesorii de gimnaziu și liceu sunt necesare studii de licență, iar în restul țărilor – studii de  master, în cazul învățătorilor și educatorilor există excepții. 

Raportul Eurydice notează că, deși există unele praguri inferioare pentru acces la profesie, cei mai multi profesori au cel puțin studii de licență sau de master chiar și în aceste cazuri.

În raportul citat, datat octombrie 2022:

  • România figurează drept singura țară europeană unde, pentru a deveni învățător, sunt suficiente studii liceale.
  • Pe de altă parte, la nivel de grădiniță, pe lângă România, studiile medii sau superioare de scurtă durată mai sunt acceptate alte cinci țări, pentru angajarea cadrelor didactice. Liceul este suficient în România, Slovacia și Republica Cehă. În Irlanda și Malta, nivelul minim este școala postliceală, iar în Letonia, Austria și Polonia – învățământ superior de scurtă durată. 
Sursa: Raport Eurydice privind salariile profesorilor in Europa – Octombrie 2022

Cazuri notabile, potrivit Eurydice:

  • Polonia este un caz aparte – învățământul superior de scurtă durată este suficient pentru cei care doresc să devină educatori, învățători sau profesori de gimnaziu, pe când, pentru profesorii de liceu, este necesar masterul, regulile urmând să se schimbe din 2024/2025, când masterul va deveni necesar pentru toate cadrele didactice, indiferent de nivel.
  • În Austria, profesorii de școală primară, asemenea celor din învățământul secundar, pot să fie recrutați doar pe baza studiilor de licență, dar au obligația să obțină un master în primii cinci ani de muncă.
  • În Norvegia, pragul necesar, până acum, pentru angajarea ca profesor, la orice nivel, era cel al studiilor de licență, dar de anul acesta el a fost ridicat la studii de master pentru învățământul primar și secundar.

Eurydice notează că nivelul educației pentru cei care încep cariera didactică este important îndeosebi din perspectiva salariului, care crește în funcție de studiile finalizate. Și este semnalată încă o tendință: nivelul minim al studiilor necesare pentru cariera didactică tinde să fie același mai ales în țările unde salariul de intrare în carieră este același indiferent de ciclul de învățământ. 

Foto: © Poznyakov | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev sădescarce imagini de calitate cu 50% discount.


6 comments
  1. In Romania, doar la liceele pedagogice se mai face învățământ pedagogic și de cultura generala! La facultățile de științele educației, unde este o faună greu de descris, se eliberează diplome de învățământ superior fara ca studenții sa învețe ceva!

    1. Graiti un mare adevar. Nu se va compara un absolvent de DPIPP cu cel din Leceul Pedagogic, niciodată in aceasta viața. Am văzut câtă carte știu primii (unii sunt inculți, de-a dreptul, nu dețin minime cunoștințe de geografie, biologie, matematica, gramatica, literatura universala, coregrafie, arta dramatica, psihologie, pedagogie, didactica si metodica. Nu stiu sa proiecteze lecția sau sa coreleze obiectivele din programa cu obiectivele operaționale/ competentele specifice de la finalul activității predate; nu stiu sa întocmească o fisa de evaluare (habar nu au de existența itemilor obiectivi, semi-obiectivi, deschiși, închiși etc); nu stiu sa facă o anamneză sau sa completeze o fisa de caracterizare psihopedagogică, sa realizeze o Fisa individuală de înregistrare a progresului școlar, sa întocmească dosarul cu activități extracurriculare, sa facă o serbare care sa puna in evidentă potențialul creativ al copilului etc.
      Adevarul este ca cele aproximativ 600 de ore de practica din Liceul pedagogic se compara cu 3 lectii pe care le tin studenții in cei 3 ani de facultate…🤦🏻‍♀️
      Suntem sătui de specialiști in diplome, iar vina cea mare o au facultățile care eliberează diplome pe banda rulantă și accepta toate nulitățile, fără sa tina cont de vocația cursanților. Daca la Universitatea din Bucuresti se întâmpla astfel de situații, Imaginați-va ce pregătire au cei care aleg facultățile private. 🥵

  2. Dar de conditiile de munca(maxim 20 elevi la clasa), salarii, respectul didactic s.a.m.d., nimic…
    Daca tot facem comparatii, sa le facem complet, nu doar ce convine unora.
    Eu zic sa oferiti conditii de munca decente si clare. Nu ca pana acum. Cum vine un alt “ministru” imediat strica tot si incearca sa-si impuna doctrina, iar bietii profesori si invatatori au OBLIGATIA de a se supune.

    Nu-s cadru didactic, sunt un parinte satul de inculti cu “diplome”.

  3. Da,de lăudat să ne comparăm cu alții, să luăm modele de la ei, să facem ceea ce fac ei.🥴La noi nu e” bun “nimic.
    Am întâlnit învățător cu studii superioare care nu știe să scrie, corect gramatical ,un mesaj !
    A fost șocant,dar are studii 😀….bun așa.
    Dintr-un liceu de profil , absolvenții,măcar ,din orele de specialitate/practica la grădiniță/școală obțin experiență/învață!!!
    La facultate…….. practica…. aproape inexistentă!!!

  4. Nu contează, după părerea mea, dacă învățătoarea are doar liceu sau face și studii universitare. Dacă are tact pedagogic este excepțională pentru clasele primare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

EXCLUSIV România, caz unic în Uniunea Europeană și țările OCDE ca școlile să fie controlate de două organisme – inspectorate și ARACIP. „Ineficientă și împovărătoare pentru școli” dubla-inspecție e considerată „o piedică în implementarea reformelor”, într-un raport de diagnostic al OCDE

„O piedică în implementarea reformelor” asta reprezintă actualul cadru de inspecție școlară reprezentat prin controalele ARACIP și ale Inspectoratelor școlare, precum și menținerea lui în viitoarele legi ale Educației, Deca-Iohannis,…
Vezi articolul
Cât de mulți elevi sunt într-o clasă?

EXCLUSIV Cât de mulți elevi sunt într-o clasă? Statisticile cu care lucrează Ministerul Educației: În medie, la nivel național sunt aproape 22 de elevi per clasă. Cifre foarte mari pentru preșcolar și mari în primar și liceu

Cât de mulți elevi sunt într-o clasă? O problemă acută a învățământului românesc a fost adusă în prim-plan de criza Covid-19 și de imposibilitatea de a asigura distanțarea între elevi,…
Vezi articolul

Foarte puțini dintre copiii ucraineni merg la școală în România: raportul guvernamental privind refugiații enunță probleme și provocări, dar șchioapătă la capitolul soluții / Acțiunile României, raportate la modelul german

Numărul mic de copii ucraineni înscriși ca elevi sau audienți în școlile românești, comparativ cu totalul celor sosiți în țară, este una dintre principalele provocări enumerate în recentul raport dedicat…
Vezi articolul