România – singura țară din Europa unde poți deveni învățător doar cu studii liceale, dar studiile medii sunt suficiente în alte câteva state pentru a deveni educator – ultimele cifre Eurydice

9.713 vizualizări
Foto: © Poznyakov | Dreamstime.com
România este singura țară europeană unde nivelul minim de studii pentru a deveni învățător este cel al studiilor liceale, dar, în privința pregătirii inițiale a educatorilor, acestora le sunt suficiente studii medii în alte cinci țări de pe continent, în special din Est, potrivit datelor agregate de rețeaua europeană Eurydice. Edupedu.ro prezintă situația la nivel european, în condițiile în care proiectul Legii învățământului preuniversitar, versiunea Deca, desființează specializarea de educator-învățător la liceele pedagogice, dar o păstrează pe cea de educator-puericultor, iar raportarea la condițiile de acces în profesie, în alte țări de pe continent, a fost singurul argument invocat în mod concret pentru susținerea acestei măsuri.

De notat că desființarea specializării de educator-învățător a fost argumentată printr-o nevoie de întărire a studiilor celor care devin învățători, fără să se explice de ce nu mai este nevoie de specializarea respectivă – ca etapă intermediară către studii de licență, de exemplu. Altfel spus, conform argumentelor pro-desființare, specializarea ar urma să fie desființată anume pentru că nu ar fi suficientă pentru intrarea în carieră,  nu pe baza unor eventuale argumente bazate pe date, care să demonstreze că nu are utilitate, în funcție de specificul și istoricul sistemului educațional din România. 

Pe de altă parte, datele existente privind pragul minim de acces la munca de învățător și la cea de educator arată că România e inclusă într-o minoritate foarte restrânsă, la nivel european.

Ultimul raport Eurydice privind salarizarea profesorilor include și informații privind nivelul minim de educație necesar pentru a începe munca de profesor, pentru mai multe cicluri de învățământ. Acesta arată că, dacă în marea majoritate a țărilor europene, inclusiv România, pentru profesorii de gimnaziu și liceu sunt necesare studii de licență, iar în restul țărilor – studii de  master, în cazul învățătorilor și educatorilor există excepții. 

Raportul Eurydice notează că, deși există unele praguri inferioare pentru acces la profesie, cei mai multi profesori au cel puțin studii de licență sau de master chiar și în aceste cazuri.

În raportul citat, datat octombrie 2022:

  • România figurează drept singura țară europeană unde, pentru a deveni învățător, sunt suficiente studii liceale.
  • Pe de altă parte, la nivel de grădiniță, pe lângă România, studiile medii sau superioare de scurtă durată mai sunt acceptate alte cinci țări, pentru angajarea cadrelor didactice. Liceul este suficient în România, Slovacia și Republica Cehă. În Irlanda și Malta, nivelul minim este școala postliceală, iar în Letonia, Austria și Polonia – învățământ superior de scurtă durată. 
Sursa: Raport Eurydice privind salariile profesorilor in Europa – Octombrie 2022

Cazuri notabile, potrivit Eurydice:

  • Polonia este un caz aparte – învățământul superior de scurtă durată este suficient pentru cei care doresc să devină educatori, învățători sau profesori de gimnaziu, pe când, pentru profesorii de liceu, este necesar masterul, regulile urmând să se schimbe din 2024/2025, când masterul va deveni necesar pentru toate cadrele didactice, indiferent de nivel.
  • În Austria, profesorii de școală primară, asemenea celor din învățământul secundar, pot să fie recrutați doar pe baza studiilor de licență, dar au obligația să obțină un master în primii cinci ani de muncă.
  • În Norvegia, pragul necesar, până acum, pentru angajarea ca profesor, la orice nivel, era cel al studiilor de licență, dar de anul acesta el a fost ridicat la studii de master pentru învățământul primar și secundar.

Eurydice notează că nivelul educației pentru cei care încep cariera didactică este important îndeosebi din perspectiva salariului, care crește în funcție de studiile finalizate. Și este semnalată încă o tendință: nivelul minim al studiilor necesare pentru cariera didactică tinde să fie același mai ales în țările unde salariul de intrare în carieră este același indiferent de ciclul de învățământ. 

Foto: © Poznyakov | Dreamstime.com / Dreamstime.com sprijină educaţia din România şi oferă gratuit imagini stock prin care Edupedu.ro îşi poate ilustra articolele cât mai relevant posibil / Campania Back to school oferă posibilitatea oricărei școli, profesor sau elev sădescarce imagini de calitate cu 50% discount.


6 comments
  1. In Romania, doar la liceele pedagogice se mai face învățământ pedagogic și de cultura generala! La facultățile de științele educației, unde este o faună greu de descris, se eliberează diplome de învățământ superior fara ca studenții sa învețe ceva!

    1. Graiti un mare adevar. Nu se va compara un absolvent de DPIPP cu cel din Leceul Pedagogic, niciodată in aceasta viața. Am văzut câtă carte știu primii (unii sunt inculți, de-a dreptul, nu dețin minime cunoștințe de geografie, biologie, matematica, gramatica, literatura universala, coregrafie, arta dramatica, psihologie, pedagogie, didactica si metodica. Nu stiu sa proiecteze lecția sau sa coreleze obiectivele din programa cu obiectivele operaționale/ competentele specifice de la finalul activității predate; nu stiu sa întocmească o fisa de evaluare (habar nu au de existența itemilor obiectivi, semi-obiectivi, deschiși, închiși etc); nu stiu sa facă o anamneză sau sa completeze o fisa de caracterizare psihopedagogică, sa realizeze o Fisa individuală de înregistrare a progresului școlar, sa întocmească dosarul cu activități extracurriculare, sa facă o serbare care sa puna in evidentă potențialul creativ al copilului etc.
      Adevarul este ca cele aproximativ 600 de ore de practica din Liceul pedagogic se compara cu 3 lectii pe care le tin studenții in cei 3 ani de facultate…🤦🏻‍♀️
      Suntem sătui de specialiști in diplome, iar vina cea mare o au facultățile care eliberează diplome pe banda rulantă și accepta toate nulitățile, fără sa tina cont de vocația cursanților. Daca la Universitatea din Bucuresti se întâmpla astfel de situații, Imaginați-va ce pregătire au cei care aleg facultățile private. 🥵

  2. Dar de conditiile de munca(maxim 20 elevi la clasa), salarii, respectul didactic s.a.m.d., nimic…
    Daca tot facem comparatii, sa le facem complet, nu doar ce convine unora.
    Eu zic sa oferiti conditii de munca decente si clare. Nu ca pana acum. Cum vine un alt “ministru” imediat strica tot si incearca sa-si impuna doctrina, iar bietii profesori si invatatori au OBLIGATIA de a se supune.

    Nu-s cadru didactic, sunt un parinte satul de inculti cu “diplome”.

  3. Da,de lăudat să ne comparăm cu alții, să luăm modele de la ei, să facem ceea ce fac ei.🥴La noi nu e” bun “nimic.
    Am întâlnit învățător cu studii superioare care nu știe să scrie, corect gramatical ,un mesaj !
    A fost șocant,dar are studii 😀….bun așa.
    Dintr-un liceu de profil , absolvenții,măcar ,din orele de specialitate/practica la grădiniță/școală obțin experiență/învață!!!
    La facultate…….. practica…. aproape inexistentă!!!

  4. Nu contează, după părerea mea, dacă învățătoarea are doar liceu sau face și studii universitare. Dacă are tact pedagogic este excepțională pentru clasele primare.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

You May Also Like

VIDEO Ligia Deca, odă înflăcărată șefului de partid: Aduceți-vă aminte că domnul președinte Ciucă nu a făcut ceea ce spuneau angajamentele politice și a rămas până când a crescut salariile dascălilor / În realitate, guvernul Ciucă și premierul au sfidat în repetate rânduri, timp de 3 săptămâni, solicitările profesorilor ieșiți în stradă, pe care i-a mințit, iar Ciolacu a fost cel care condiționat preluarea mandatului de încheierea grevei

Ligia Deca aduce laude șefului său de partid care, în opinia ministrei Educației, ar fi „rămas până când a crescut salariile dascălilor” la conducerea Guvernului. Deca a făcut această declarație…
Vezi articolul

GRAFICE România, pe ultimele locuri în UE la rata de angajare a tinerilor între 15 și 29 de ani: mai puțin de două treimi dintre cei care nu urmează nicio școală și doar 2,5% dintre cei care sunt într-un program de educație au job

România ocupă unul dintre ultimele locuri în Uniunea Europeană în privința ratei de angajare a tinerilor cu vârste între 15 și 29 de ani. Astfel, mai puțin de două treimi…
Vezi articolul

Andreas Schleicher, fondatorul PISA: 40% din statele OCDE au sisteme de bonusuri pentru a stimula performanța profesorilor / Dacă vreți să impuneți criterii de performanță în salarizarea cadrelor didactice, folosiți cât mai multe criterii posibil, pentru că dacă puneți unul singur, acela va fi corupt

Salarizarea bazată pe performanță este „una dintre cele mai dificile dileme cu care se confruntă orice sistem de educație“, a spus Andreas Schleicher, directorul Directoratului pentru Educație al OCDE, unul…
Vezi articolul