România avea, în anul 2021, cel mai mare număr de mame minore din Uniunea Europeană, respectiv 8.024, potrivit datelor transmise joi de Institutul Naţional de Statistică, transmite Agerpres. Dintre acestea, 745 aveau între 10 și 14 ani, cu 11 mai multe au devenit mame decât în anul precedent, arată datele INS.
- În luna martie 2023, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat că disciplina ”Educație pentru sănătate” trebuie să fie predată obligatoriu în școli, cu un conținut adecvat vârstei: „Până nu o să introducem ca disciplină obligatorie Educaţia pentru sănătate în şcoli nu o să progresăm în foarte multe domenii, inclusiv în cel al sarcinilor nedorite”, spunea ministrul sănătății.
În 2021, România avea cel mai mare număr de mame minore din Uniunea Europeană: 8024, arată datele INS. Numărul este ușor în scădere față de anul precedent analizat, 2020, când erau 8.276 de mame minore, însă chiar și așa țara noastră rămâne prima țară cu cele mai multe mame minore, sub 18 ani.
Dintre acestea:
- 3.446 de mame minore aveau 17 ani
- 2.424 de mame minore au 16 ani
- 1.409 de mame minore aveau 15 ani
- 745 de mame minore aveau între 10 şi 14 ani (față de 731 mame minore de această vârstă în 2020)
Pe de altă parte, numărul mamelor minore a scăzut constant în România din 2017 până în 2021:
În 2017 – 9.425 de mame sub 18 ani
În 2018 – 8.621 de mame sub 18 ani
În 2019 – 8.457 de mame sub 18 ani
În 2020 – 8.276 de mame sub 18 ani
Sursa datelor publicate de INS sunt atât propriile statistici ale instituţiei cât şi cifrele publicate de Eurostat.
La nivel general, în Uniunea Europeană numărul mamelor minore e în scădere față de 2020. În 2021 au fost 27.845 de mame dub 18 ani, față de 29.505, cu un an înainte.
În 2021, erau 14.010 de mame în vârstă de 17 ani, 8.268 de mame în vârstă de 16 ani, 3.903 de mame în vârstă de 15 ani şi 1.664 de mame cu vârstă între 10 şi 14 ani.
Luxemburg a fost statul cu cele mai puţine mame minore în 2021, respectiv 14.
Alte ţări cu un număr semnificativ de mame minore în 2021 au fost Franţa, cu 3.479, Bulgaria – 2.976 şi Germania – 2.830.
Informații de context
În 2023, ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a declarat că România ar evolua din punct de vedere al indicatorilor stării de sănătate dacă s-ar introduce disciplina “Educaţie pentru sănătate” în şcoli.
În martie 2023, Rafila spunea că disciplina ”Educație pentru sănătate” trebuie să fie predată obligatoriu în școli, cu un conținut adecvat vârstei: „Până nu o să introducem ca disciplină obligatorie Educaţia pentru sănătate în şcoli nu o să progresăm în foarte multe domenii, inclusiv în cel al sarcinilor nedorite.”
În iunie 2022, Edupedu.ro a scris că „Educația pentru sănătate” poate fi predată din clasa a VIII-a cu acordul părinților.
Modulele de educație pentru sănătate, financiară, de mediu, rutieră, juridică sau antreprenorială devin „teme” obligatorii în planurile-cadru și programa școlară, conform Legii învățământului preuniversitar.
Tot noua lege a Educației prevede și posibilitatea acordării unui stimulent financiar mamelor minore care se întorc la școală. În noiembrie 2023, erau 741 de burse pentru mame minore acordate, potrivit datelor Ministerului Educației.
8 din 10 mame și gravide sub 18 ani, care au participant la un sondaj Salvați Copiii România, nu merg la școală, iar patru din 10 gravide și mame minore nu accesează alte servicii medicale, cu excepția medicinii de familie, pe durata sarcinii, potrivit unei analize realizate de organizație.
Recent, Edupedu.ro a scris că directoarea CJRAE Dolj a povestit că o fată de clasa a XII-a i-a spus că i se pare că bursele acestea încurajează fenomenul. Bogdan Cristescu, secretar de stat în ministerul Educației însă spune că e un succes că 60 de mame minore din județ au revenit la școală.
În 2020, țara noastră ocupa primul loc în Uniunea Europeană la numărul de fete minore care au născut: aproape 45% dintre fetele din UE care au născut înainte de a împlini vârsta de 15 ani sunt din România, potrivit datelor definitive Eurostat, citate de Salvați Copiii.
Unde erau cele mai multe mame minore, în funcție de județ (2020):
- Mureș (63 de mame cu vârsta sub 15 ani)
- Bihor (52) și Dolj (52)
- Brașov (40)
- Argeș (29)
- Sibiu (28)
- Bacău (26)
- Constanța (24)
- Satu Mare (23)
- Dâmbovița (22 de fete sub 15 ani au devenit mame în 2020).
Pentru a contribui la reducerea mortalității infantile din județul Constanța, Organizația Salvați Copiii derulează programul Sănătatea mamei și a copilului în zonele defavorizate din mai multe județe.
Astfel, sunt asigurate servicii integrate (medicale, sociale, educaționale) la nivel local pentru mame, gravide, gravide minore și copii până în 5 ani, care primesc suport socio-medical prin facilitarea accesului la servicii de sănătate, de planificare familială și asistență pediatrică.
Anul trecut proiectul a țintit un număr de aproximativ 2.500 de fete și femei vulnerabile din zonele rurale defavorizate din 3 județe din România: Brașov, Iași și Constanța.
Caravana medicală se desfășoară în cadrul proiectului „Sănătate pentru fiecare comunitate. Caravana de control pentru fetele și femeile din zonele rurale”, derulat cu Asociației Caravana cu Medici.
„Accesul la servicii medicale și la educație pentru sănătate este vital pentru sănătatea mamei și a nou-născutului. Din păcate, România rămâne o țară a disparităților sociale, iar populația vulnerabilă, în special copiii și femeile gravide, se confruntă cu situații de marginalizare. De aceea Salvați Copiii România merge în comunități și asigură asistență medicală gravidelor”, a explicat Gabriela Alexandrescu, Președinte Executiv Salvați Copiii România.